Decizia penală nr. 187/2013. Trafic de minori

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR. 187/A/2013

Ședința secretă din 26 septembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	: M.	R.	, judecător
JUDECĂTOR	: A.	D.	L.
GREFIER	: L.	A.	S.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. reprezentant prin Doru Dobocan, procuror

S-au luat spre examinare apelurile declarate de către inculpații L. T.

, L. M. , L. O. și P. R. M. împotriva sentinței penale nr. 353 din data de 19 august 2013 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C., privind pe inculpații L. T., L. M., L. O. și P. R. M., trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C., dat în dosar nr. 17 D/P/2013, după cum urmează:

inculpata L. T. - pentru săvârșirea infracțiunii de prostituție, prev. și ped. de art. 328 Cod penal și trafic de minori în formă agravată și în formă continuată prev. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal împreună cu art. 33 lit. a Cod penal;
inculpata L. M. - pentru săvârșirea infracțiunii de prostituție, prev. și ped. de art. 328 Cod penal și trafic de minori în formă agravată și în formă continuată prev. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal împreună cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;
inculpatul L. O. - pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă agravată și în formă continuată prev. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și a art. 37 lit. b Cod penal
inculpatul P. R. -M. - pentru săvârșirea infracțiunilor de act sexual cu un minor în forma agravată și în formă continuată prev. de art. 198 alin. 1, 2 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și trafic de minori în formă agravată și în formă continuată prev. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal împreună cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpata L. T.

, în stare de arest, asistată de apărător desemnat din oficiu, avocat Sabo S., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 23 ), inculpata L. M., în stare de arest, asistată de avocat Secară I. D. în substituirea apărătorului

desemnat din oficiu, avocat Sîrbu Timea, ambele din cadrul Baroului C., cu delegații la dosar ( f. 19, 30 ), inculpatul L. O., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Sibana I., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 21 ), inculpatul P. R. M., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Stănoiu L., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 31 ) și pentru partea vătămată Z. O. D., apărător ales, avocat P. Mihai E., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 32 ).

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,

Inculpații L. T., L. M., L. O. și P. R. M. arată că își menține apelurile declarate împotriva hotărârii Tribunalului C., solicitând reducerea cuantumului pedepselor și, respectiv a cuantumului daunelor morale de către inculpatul P. R. M. . De asemenea, arată că sunt de acord să fie asistați de apărătorii desemnați din oficiu.

Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.

Apărătorul din oficiu al inculpatei L. T., solicită în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, desființarea sentinței penale nr. 353/2013 pronunțată de Tribunalul Cluj și, pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună diminuarea pedepsei aplicate inculpatei, astfel încât aceasta să fie îndreptată sub minimul special prevăzut de lege și să se facă aplicarea art. 74 lit. c Cod penal, în circumstanțiere.

Susține că instanța de fond a făcut aplicarea art. 320¹Cod procedură penală, însă, având în vedere regretul manifestat de inculpată și atitudinea sinceră a acesteia, solicită reținerea și a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. c Cod penal, întrucât apreciază că instituția art. 320¹Cod procedură penală nu exclude această posibilitate.

De asemenea, având în vedere faptul că inculpata a fost arestată preventiv și se află în stare de deținere din luna mai 2013 și până în prezent, precizează că aceasta a conștientizat gravitatea faptelor săvârșite și consecințele care s-au produs. În consecință, apreciază că o pedeapsă diminuată față de cea aplicată de instanța de fond, respectiv de 7 ani închisoare, ar fi suficientă pentru îndreptarea inculpatei. Cu onorariu FMJ.

Apărătorul din oficiu al inculpatei L. M., în temeiul disp. art. 379 pct. 2 Cod procedură penală, solicită admiterea apelului și, în consecință, reindividualizarea judiciară a pedepsei la care a fost condamnată inculpata și reducerea cuantumului acesteia.

Consideră că funcțiile de prevenție, de constrângere și de reeducare ale pedepsei pot fi realizate și prin aplicarea în sarcina inculpatei a unei pedepse micșorate ca și cuantum.

De asemenea, apreciază că și o pedeapsă într-un cuantum mult redus va asigura funcția de exemplaritate, producându-și efecte asupra conduitei viitoare a inculpatei, care în mod cert a conștientizat gravitatea faptei comise și efectele negative ale acesteia.

De altfel, precizează că inculpata s-a prevalat în fața instanței de fond de dispozițiile art. 320¹Cod procedură penală și a recunoscut și regretat fapta comisă.

Mai arată că inculpata are un copil minor și dorește să se ocupe de creșterea acestuia. Cu onorariu FMJ.

Apărătorul din oficiu al inculpatului L. O., solicită, în baza prevederilor art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admiterea apelului formulat de inculpat și reindividualizarea pedepsei aplicată acestuia de către instanța de fond, în sensul reducerii limitelor de pedeapsă.

De asemenea, solicită a se avea în vedere că judecata în fața instanței de fond s-a realizat în baza prevederilor 320¹Cod procedură penală, fapt care, în mod evident, este în deplină concordanță cu reținerea circumstanțelor atenuante reglementate de art. 74 lit. c Cod penal. În acest sens, solicită să se dispună acordarea unei importanțe mai mari circumstanțelor evocate și să se aibă în vedere atitudinea sinceră a inculpatului manifestată atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată a cauzei, acesta participând la toate termenele de judecată.

Mai arată că inculpatul regretă săvârșirea faptei, iar cu privire la pericolul social concret al faptei apreciază că implicarea inculpatului în săvârșirea faptei pentru care este trimis în judecată este una redusă, deoarece el nu a făcut decât să asigure transportul părții vătămate la locul în care aceasta se prostitua.

În ceea ce privește prejudiciul cauzat prin săvârșirea faptei, arată că acesta este unul redus, deoarece inculpatul nu a beneficiat de sumele pe care partea vătămată le obținea din prostituție, decât în mod indirect, locuind în același imobil, respectiv prin plata cheltuielilor, dar nu în mod direct, nesolicitându-i acesteia să i le ofere.

Pentru considerentele expuse, solicită admiterea apelului. Cu onorariu

FMJ.

Apărătorul din oficiul al inculpatului P. R. M., arată că motivul

apelului declarat este cuantumul daunelor morale stabilite de către instanța de fond și solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul nu deține resurse pentru a achita cuantumul acestora, deoarece nu are un loc de muncă stabil. Mai arată că daunele morale stabilite nu trebuie să aibă un caracter de sancțiune, având în vedere că inculpatul a fost pedepsit pentru fapta comisă și că va executa o pedeapsă cu închisoarea. Astfel, conform probațiunii, susține că între inculpat și partea vătămată a fost o relație de dragoste consimțită, motiv pentru care nu trebuie ca acesta să fie obligat la plata unor daune morale.

Pentru considerentele redate, solicită să se dispună scutirea inculpatului de la plata daunelor și, în subsidiar, reducerea acestora la o sumă care să poată

fi achitată efectiv de către inculpat.

De asemenea, solicită reducerea pedepsei raportat la circumstanțele atenuante existente în cauză cu privire la inculpatul P. R. M. .

Apărătorul ales al părții vătămate Z. O. D., solicită respingerea ca nefondate a apelurilor declarate de către inculpați și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Cluj, ca fiind temeinică și legală, atât cu privire la cuantumul pedepselor stabilite pentru inculpați, sens în care solicită a se avea în vedere gravitatea faptelor comise de aceștia, precum și la vârsta fragedă a părții vătămate și traumele care au fost suferite.

De asemenea, solicită și menținerea în totalitate a daunelor morale oferite părții civile, cu precizarea că acestea sunt pe deplin dovedite, precum și menținerea obligării, în solidar, a tuturor inculpaților, la plata acestora, în favoarea părții civile.

Totodată, confirmă faptul că partea civilă este internată în continuare, urmând ca după finalizarea procesului să fie preluată în totalitate de către instituția Direcției Generale de Asistență S. ă și Protecția Copilului - A. "A. ";.

Reprezentantul M. ui P. solicită, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respingerea ca nefondate a apelurilor declarate de către inculpați.

Apreciază că pedepsele aplicate de către instanța de fond sunt în limitele legale, atât în cuantum cât și ca modalitate de executare, și că acestea corespund scopului și funcțiilor pedepsei, așa cum sunt prevăzute de lege.

De asemenea, apreciază ca fiind corectă, legală și temeinică hotărârea instanței de fond în ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate părții vătămate constituită parte civilă.

În ceea ce privește cuantumul pedepselor și modalitatea de executare, raportat la susținerile apărării și la fișele de cazier judiciar ale inculpaților, arată că inculpata L. T. a fost trimisă în judecată și condamnată în stare de recidivă postcondamnatorie și, în mod evident, nu este la prima confruntare cu legea penală, situație similară cu cea a inculpaților L. O. și P. R. M. . Astfel, susține că doar cu privire la inculpata L. M. nu există date cu privire la o antecedență penală a acesteia. În consecință, consideră că aspectele evidențiate justifică întrutotul cuantumul pedepselor și modalitatea de executare. Inculpata L. T., având ultimul cuvânt, apreciază că pedeapsa aplicată de 8 ani închisoare este mare și lasă la aprecierea instanței modul de

soluționare al apelului.

Inculpata L. M., având ultimul cuvânt, confirmă că a primit o pedeapsă de 5 ani închisoare, că nu are antecedente penale și solicită reducerea pedepsei.

Inculpatul L. O., având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei aplicate.

Inculpatul P. R. M., având ultimul cuvânt, arată că a fost reabilitat de drept și că a prestat activități în muncă. Solicită reducerea pedepsei, dar lasă la aprecierea instanței modul de soluționarea al apelului.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.353 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, în baza art. 334 C.p.pen. respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului L. O. din infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1, al. 2 și al. 3 rap. la art. 12

al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen. în infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen.

Au fost condamnați inculpații:

1.L. T., deținută în prezent în Penitenciarul Gherla, la pedepsele de: 7 (șapte) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, d și e C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1, al. 2 și al.

3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen., art. 37 lit. a C.pen. și art. 320/1 C.p.pen.

- 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de prostituție, prev. de art. 328 C.pen. cu art. 37 lit. a C.pen. și art. 320/1 C.p.pen.

S-a constatat că inculpata a comis prezentele infracțiuni în condițiile recidivei postcondamnatorii, prev. de art. 37 lit. a C.pen. față de pedeapsa de 1 an închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 271/2012 a Judecătoriei Dej, definitivă prin nerecurare la data de_ .

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 C.pen. s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatei sunt concurente și s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpata executând pedeapsa cea mai grea, aceea de: - 7 (șapte) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, d și e C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.

În baza art. 83 C.pen. s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr. 271/2012 a Judecătoriei Dej, definitivă prin nerecurare la data de_ și executarea pedepsei de 1 an închisoare alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, în total inculpata executând pedeapsa de: 8 (opt) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, d și e C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.

În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b, d și e C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C.p.pen. a fost menținută starea de arest a inculpatei.

În baza art.88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv începând cu data de_ la zi.

2.L. M., deținută în prezent în Penitenciarul Gherla, la pedepsele de:

5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, d și e C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1, al. 2 și al.
3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 74 lit. a C.pen. rap. la art. 76 lit. a C.pen. și art. 320/1 C.p.pen.
- 1 (una) lună închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de prostituție, prev. de art. 328 C.pen. cu art. 74 lit .a și 76 lit. e C.pen. și art. 320/1 C.p.pen.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 C.pen. s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatei sunt concurente și dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpata executând pedeapsa cea mai grea, aceea de:
- 5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64
lit. a, b, d și e C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.
În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b, d și e C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
În baza art. 350 C.p.pen. a fost menținută starea de arest a inculpatei.
În baza art.88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv începând cu data de_ la zi.
3. L. O., deținut în prezent în Penitenciarul Gherla, la pedeapsa de:
7 (șapte) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1, al. 2 și al.
3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen., art. 37 lit. b C.pen. și art. 320/1 C.p.pen.
În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
În baza art. 350 C.p.pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului.
În baza art.88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv începând cu data de_ la zi.
4.P. R. M., deținut în prezent în Penitenciarul Gherla, la pedepsele de: - 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1, al. 2 și al. 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 74 lit. a C.pen. rap. la art. 76 lit. a C.pen. și art. 320/1 C.p.pen.
- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 1 C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen., art. 74 lit. a și 76 lit. d C.pen. și art. 320 /1 C.p.pen.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 C.pen. s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt concurente și s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de: 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor
prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei.
În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
În baza art. 350 C.p.pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului.
În baza art.88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv începând cu data de_ la zi.
A fost admisă acțiunea civilă exercitată din oficiu pentru partea vătămată
Z. O. D. și a fost obligat inculpații în solidar să plătească acesteia suma de 30.000 lei reprezentând daune morale.
În baza art.19 din Legea 678/2001 si art. 118 lit. b C.pen. s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri folosite la comiterea faptelor:
- un telefon mobil marca Samsung model GT 1050 și cartela SIM
aferentă Orange PrePay seria 120204007693P05G9 aparținând inculpatei L.
T. (aflat într-un plic sigilat cu sigiliul MI nr. 36348);
- un telefon mobil marca Nokia model 1680 cu seria IMEI
_ 94/9 și cartela SIM aferentă Orange PrePay aparținând inculpatei L.
M. (aflat într-un plic sigilat cu sigiliul MI nr. 36348);
- un telefon mobil marca Nokia model 1680/C-2 cu seria IMEI
_ 18/1 și cartela SIM aferentă Cosmote PrePay aparținând inculpatului P.
1. M., (aflat într-un plic sigilat cu sigiliul MI nr. 36348).
  În baza art. 189 C.p.pen. s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 950 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu (cuvenite av. Stănoiu L. D. - suma de 50 lei onorariul avocațial parțial și av. Mititelu Mihail, Chilea M. I. și Coroi A. M. câte 300 lei pentru fiecare), care se avansează din FMJ.
  În baza art.191 C.pr.pen. au fost obligați inculpații să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 1000 lei fiecare, în care se include și suma reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.
  Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut următoareșe:
  1. În data de_, a fost audiată partea vătămată, în prezența doamnei psiholog Gal I., context în care aceasta a declarat, în esență, următoarele:
A fost crescută de către bunicii Z. Licuța (este vorba de Z. A. ) și Rostaș Argentina, care locuiesc în comuna Fizeșu Gherlii, satul Bonț, mama ei fiind recăsătorită de mai mulți ani cu L. T. . Din când în când, și-a vizitat mama, rămânând la aceasta de fiecare dată câteva zile.
De aproximativ trei luni și jumătate, s-a stabilit la locuința mamei sale, imobil în care locuiește și L. M., cu fiul ei minor, precum și "Larisa";, o fetiță în vârstă de 11 ani, mama ei fiind L. Ana Violeta. L. M. și L. Ana Violeta sunt surorile lui L. T. . L. M. și L. Ana Violeta practică prostituția în zona gării Dej, ultima locuind în municipiul Dej, pe Dealul Florilor, împreună cu soțul ei, "Arghil";.
Mama sa nu a avut niciodată un loc de muncă și a practicat prostituția mult timp, "pe centură";, în apropierea gării Dej. Nu mai practică prostituția de
aproximativ un an. Astfel, aceasta nu are venituri iar ea o ajută "cu ce poate, din ceea ce câștigă";.
La scurt timp după ce s-a mutat la mama sa, a luat decizia "de a ieși la stradă"; pentru a întreține relații sexuale contra-cost. S-a hotărât să facă așa ceva deoarece era obișnuită să mănânce de mai multe ori pe zi, să-și cumpere țigări, șampon, haine și alte lucruri iar mama ei și tatăl vitreg nu puteau să-i ofere așa ceva. Chiar în prima zi în care s-a mutat la locuința mamei sale, a auzit-o pe aceasta vorbind cu L. M. despre faptul că se câștigă mulți bani din practicarea prostituției. Crezând acest lucru, "a pus botu";. I-a povestit mamei sale despre această hotărâre, mama fiind de acord să facă așa ceva, dar numai pentru câteva zile. La această discuție a asistat și L. M., care știa că este minoră și care i-a spus mamei sale că o să aibă grijă de ea pentru ca să nu i se întâmple nimic rău. Tot în contextul acestei discuții, s-a stabilit ca L. M. să primească jumătate din ceea ce ea urma să câștige zilnic prin practicarea prostituției.
Chiar în seara zilei în care au avut loc aceste discuții, a început să iasă "la stradă";. Ea și L. M. s-au deplasat în Dej cu un taxi, plătit de aceasta. În primele nopți, a rămas în preajma acesteia, ca să învețe cum să procedeze pentru a atrage clienți, respectiv ce să vorbească și cum să se comporte. În prima noapte, a avut un client care fusese abordat pentru ea de către L. M. și care i-a achitat 300 de lei pentru serviciile sexuale prestate, aceasta stabilind prețul. S-a deplasat cu clientul la hotelul Someș din Dej, unde a rămas în intervalul orar 02,00 - 04,00. În prealabil, clientul a lăsat suma de 300 de lei la
1. M. . Ulterior, aceasta i-a remis 200 de lei, păstrând diferența. A fost de acord cu reținerea sumei de 100 de lei, deoarece L. M. avea grijă de ea
  "acolo, în zona gării";. Au revenit acasă spre dimineață, cu un taximetru. I-a dat mamei sale restul de 200 de lei, aceasta cheltuindu-i pentru casă (mâncare etc.).
  Ulterior, a practicat prostituția aproape în fiecare noapte, în zona gării Dej, în intervalul orar aproximativ 20,00 - 05,00, fiind însoțită de fiecare dată de L.
2. . I-a dat acesteia de fiecare dată o parte din ceea ce câștiga de la clienți pentru a-și cumpăra țigări, mâncare și diverse lucruri pentru copil, (scutece, lapte și dulciuri). L. M. câștiga bani din practicarea prostituției, dar îi cerea și ei sume de bani. Nu i-a cerut niciodată bani acesteia din ceea ce a câștigat de la clienți, dar s-a întâmplat ca aceasta să-i cumpere de câteva ori diverse dulciuri și țigări, la cererea sa.
  De fiecare dată când avea un client cu care urma să întrețină relații sexuale în mașină, L. M. îi cererea acestuia buletinul, în prealabil. Când întreținea relații sexuale la hotel, se ducea acolo împreună cu clientul, cu un taxi.
  De obicei, ea și cu L. M. se deplasau de acasă la gara Dej, de la gară la hoteluri și înapoi, precum și de la gara Dej spre casă, dimineața, cu taxiul. Mama sa are memorate toate numerele de telefon ale taximetriștilor la care au apelat în acest scop, ea fiind cea care chema taxiul atunci când plecau de acasă spre gara Dej. O parte dintre aceste taxi-uri au următoarele numere parțiale de înmatriculare:
  - MMF - condus de A. ,
  - TSP - condus de G. (cu acesta are cea mai bună relație),
  - RAD - condus de R. ,
  - MPX - condus de R. .
Ea și L. M. au avut memorate numerele de telefon de la taximetriști, dar telefoanele li s-au defectat. Ea nu deține telefon în prezent.
De fiecare dată când a practicat relații sexuale la hotel, s-a dus cu clienții fie la hotelul Someș, fie "La D. ezu";, din Dej. L. M. îi cumpăra
prezervativele necesare pentru întreținerea de relații sexuale cu clienții iar mama sa i-a spus să folosească prezervativ de fiecare dată.
De când a început să practice prostituția, a fost însoțită, la cererea ei, de vreo 6 ori de mama sa, care a stat cu ea. Nu a fost amendată niciodată de poliție pentru practicarea prostituției, dar, săptămâna trecută, a fost găsită de niște polițiști în zona gării Dej și a fost dusă la secția de poliție unde au amprentat-o și au fotografiat-o. Mai mulți polițiști i-au atras atenția mamei sale să nu-i mai permită să practice prostituția.
În luna februarie 2013, un domn pe care-l cheamă probabil "Tănase"; sau
"Năstase"; a depus plângere la poliție împotriva sa, a lui L. M. și a lui L. Ana Violeta, zisă "Bădă";, susținând că ar fi fost victima unui furt - sustragerea sumei de 3.000 de lei din portmoneu. Acesta este un client vechi al celorlalte două. El a sunat-o pe L. Ana Violeta, spunându-i că vine în gară, context în care a făcut și ea cunoștință cu el. Pentru început, a ales-o pe ea să întrețină relații sexuale contra-cost. Cu acest domn, ea și celelalte două au întreținut relații sexuale contra-cost la hotelul Someș din Dej.
Cea mai mică sumă de bani pe care a câștigat-o din întreținerea de relații sexuale contra-cost este de 50 de lei iar cea mai mare sumă este de 600 de lei. De obicei, câștiga 100 - 200 de lei pe noapte. Suma de bani care-i rămânea, după ce îi dădea Monalisei o parte, o remitea mamei sale când ajungea acasă, pentru a cumpăra ceea ce trebuia în casă. Nu s-a întâmplat niciodată ca mama sa sau soțul ei să fie nemulțumiți de câți bani ducea acasă. Mama sa și soțul acesteia nu au bătut-o niciodată pentru ca ea să accepte să practice prostituția. Nu are o relație bună cu mama sa, dar se înțelege bine cu soțul acesteia și cu L. M. .
A fost "fraieră"; că a practicat prostituția, deoarece, cu timpul "din așa ceva se strică corpul";. A luat decizia să nu mai practice prostituția.
În data de_, în prezența doamnei psiholog Gal I. și a doamnei B. Ana-M., asistent social în cadrul D. C., victima a fost reaudiată, context în care a reiterat cele declarate inițial. În plus, a precizat următoarele aspecte relevante:
"Mama mea a practicat prostituția foarte mult timp, dar a renunțat la așa ceva după ce a împlinit 32 de ani, adică anul trecut. Și M. practică prostituția de mai mult timp (…) Mama mea nu a avut niciodată un loc de muncă și a trăit din banii pe care i-a obținut din prostituție.
Atunci când m-am mutat eu la mama mea, adică acum vreo cinci luni, mama mea nu mai practica prostituția și trăia din ajutorul social de 200 de lei și banii pe care-i obținea L. T. muncind la oi (…).
Chiar în prima seară în care am ajuns eu la mama mea, m-am hotărât să merg și eu în gara Dej pentru a practica prostituția. Am făcut acest lucru pentru bani, deoarece eram obișnuită să mănânc de mai multe ori pe zi, să am haine și alte lucruri de care aveam nevoie în fiecare zi (pastă de dinți, săpun, șampon, țigări). Mama mea nu putea să-mi ofere aceste lucruri, neavând bani pentru așa ceva. Când le-am auzit pe M. și L. A. că se duc în gara Dej, le-am spus că vreau să merg și eu cu ele, dar mama mea a spus prima dată că nu mă lasă. I- am cerut de mai multe ori să mă lase și a fost de acord până la urmă. Eu am crezut că acolo în gara Dej o să fie ca la discotecă, adică o să mă distrez. Știam că acolo o să mă culc cu bărbați pentru bani.
M. i-a spus mamei mele că o să aibă grijă de mine, să nu mi se întâmple ceva rău în gara Dej. Eu și mama am stabilit cu M. să împărțim jumătate din ceea ce urma să câștig eu de la clienți. M. și mama mea vorbeau
că din prostituție se câștigau bani mulți, eu crezând că era adevărat acest lucru. Mama și M. au stabilit ca aceasta să-mi explice în gară ce urma să fac cu clienții (s.n.).
Am plecat cu un taxi, pe care l-a chemat M. sau mama mea. Amândouă aveau numere de telefon de la mai mulți taximetriști. Am ajuns în gara Dej eu, M. și L. A. . Acolo ne-am întâlnit cu L. Violeta, zisă Bădă. M. mi-a explicat ce trebuie să fac cu clienții. Ea a vorbit cu primii clienți și a stabilit prețul. Clienții i-au dat banii ei. M. se întâmpla să le ceară uneori telefonul pentru ca să aibă o garanție că nu mi se întâmplă nimic (s.n.). Când mergeam cu clientul în mașină, tariful era de 70 de lei iar afară era de 50 de lei. La hotel, tariful diferea în funcție de cât stăteam cu clientul. Astfel, 40 de minute era 100 de lei, două ore erau 200 de lei. De cele mai multe ori, lăsam banii la cineva, înainte de a mă duce cu clientul. Îi lăsam la M., la mama mea, la J. sau la altă fată de încredere. De fiecare dată când am fost la hotel, am fost însoțită fie de
M., fie de mama mea (s.n.).
În prima noapte, am avut mai mulți clienți. Jumătate din bani i-am dat Monalisei iar ceilalți bani mamei mele. De fiecare dată ne-am dus din Salatiu la gara Dej și ne-am întors acasă cu taxiul sau cu o mașină albă ce-i aparținea lui
1. O., condusă fie de R., fie de Arghil, soțul lui "Bădă";. L. O. nu are permis de conducere. Această mașină avea numere străine și a fost ridicată de poliție, deoarece era ceva în neregulă cu actele mașinii (…). Mașina lui L. O. mai era condusă și de V., un băiat din Gherla, pe care-l cunoșteau M. și ceilalți adulți.
  Am ajuns să merg în gara Dej aproape în fiecare zi. De cele mai multe ori mergeam pe la 09,00- 10,00 seara și stăteam până pe la 05,00, dimineața. Am mai mers și în timpul zilei, pe la 03,00 după masa, cazuri în care stăteam până pe la 01,00, noaptea.
  Au fost zile în care nu am câștigat nici un ban, dar de cele mai multe ori aveam clienți. De obicei, câștigam în jur de 200 de lei pe noapte. Am câștigat și mai mult. Din câte îmi amintesc, cea mai mare sumă de bani pe care am câștigat- o a fost de circa 700 de lei. Luni noaptea și miercuri noaptea mergea mai greu, în celelalte nopți câștigam bani mulți (s.n.).
  Mama mea mergea și ea în gara din Dej, împreună cu L. O., duminică noaptea și marți noaptea, pentru a avea grijă de noi fetele să nu ni se întâmple nimic rău. Mama mea și O. stăteau în restaurantul din gară și consumația și-o plăteau din banii pe care-i primeau fie de la mine, fie de la M. . Mama mea nu căuta clienți cu care să întrețină ea relații sexuale pe bani (s.n.).
  Eu, Bădă și M. stăteam de obicei în fața magazinului din gară, de unde ne găseam clienți. La acest magazin lucrau vreo 2 - 3 vânzătoare, cu care povesteam și noi câteodată. De la acest magazin ne cumpăram unele lucruri, printre care și prezervative. Mai mergeam uneori, destul de rar, la câte un suc în restaurantul din gară, unde erau mai mulți barmani, și femei și bărbați, printre care V., L. (s.n.) și A. cuța. Cu cei trei mai povesteam din când în când și ne salutam.
  În gara Dej mai mergeam din când în când și cu "Cisa";, adică N., fiica lui L. Sonia (aceasta este una dintre surorile lui L. T. ). "Cisa"; este de vreo 17 ani, are un bărbat, pe care-l cheamă Sandu, care o bate și i-a pus și cuțitul la gât. Ea a fugit la un moment dat de acasă, din Mintiu Gherlii, și a venit
  la noi în Salatiu (…).
  Eu și M. am fost transportate destul de mult timp și de "Feri"; (s.n.), un taximetrist din Dej, care era prieten cu M. . Acesta are o mașină albă și ne-a dus de acasă în gara Dej și din gară acasă.
  V., Feri, Arghil și R. știau că noi practicam prostituția în gara Dej. Îi plăteam lui Feri doar transportul, în jur de 15 lei.
  Eu am avut o relație de dragoste cu R. aproximativ o lună, timp în care eu îi dădeam bani de țigări și să-și mai cumpere lucruri de care avea nevoie. Nu-
  mi amintesc cât îi dădeam pe zi, probabil în jur de 40 de lei. R. mânca și dormea la noi acasă, pe banii noștri. Mai dădea și el bani de țigări. R. a lucrat și la o firmă de taximetrie, pe un taxi cu nr. CJ MPX. R. ne-a transportat de la Salatiu la gară și înapoi și cu taxiul pe care lucra. Nu i-am plătit niciodată bani pentru taxi. R. era prieten vechi cu M. (s.n.). R. a întreținut relații sexuale și cu J. (este vorba de Mureșan Jannina Romela, în vârstă de 14 ani - f. 4, vol. I; n.n.), (…).
  În legătură cu banii pe care i-am câștigat din prostituție, așa cum am arătat mai sus, i-am dat Monalisei jumătate din ce câștigam, deoarece așa ne-am înțeles. Îmi păstram și mie bani pentru țigări și dulciuri, restul îi dădeam mamei mele pentru a-i folosi în casă -mâncare, curentul, cablu la televizor, țigări și alte cheltuieli. Nu prea mi-am cumpărat haine. Eu nu mi-am adunat bani pentru mine.
  Din ceea ce am câștigat de la clienți, i-am dat și lui O., atunci când îmi cerea, de exemplu pentru țigări. Îi dădeam lui O. bani de fiecare dată când aveam. O. nu avea loc de muncă și trăia din banii câștigați de mine și de M. (s.n.).
2. are o problemă cu părul de pe cap, motiv pentru care avea nevoie să-și cumpere peruci cam o dată la lună. Eu o ajutam cu bani pentru așa ceva. Eu am ajutat-o pe M. să cumpere și unele lucruri de care avea nevoie pentru copilul ei mic (lapte praf, pampers-uri și alte lucruri).
Eu mă mai duceam și cu alte taxiuri, de exemplu cel condus de A., cu nr. MMF, cel condus de G., cu nr. TSP, cel condus de R., cu nr. RAD, Cornel. Cel mai bine m-am înțeles cu G., acesta conducând un Logan de culoare roșie (…).
Lui G. i-am povestit mai multe lucruri despre viața mea. I-am spus că sunt minoră, dar l-am mințit cu privire la vârstă, spunându-i că am 17 ani. Lui
G. i-am făcut cunoștință cu mama mea și cu O. . G. știa că eu practic prostituția și că mama mea nu practica prostituția. I-am povestit lui G. că, dacă aș putea, aș vrea să nu mai fac prostituție niciodată și că îmi doresc o familie.
Într-adevăr, îmi doream să renunț la prostituție, dar nu se putea atunci, deoarece aveam nevoie de bani pentru a trăi. Mă simțeam oarecum responsabilă și pentru mama mea și familia acesteia, adică voiam să-i ajut cu bani pentru a trăi. Pe O. l-am ajutat cu bani, deoarece îmi era milă de el. Eu am ajutat-o și pe M. cu bani, pentru că îmi era milă și de ea și voiam să fim ca într-o familie, adică să ne înțelegem bine unul cu altul (s.n.).
În perioada în care am locuit la bunicii mei, aceștia nu m-au obligat să muncesc pentru a câștiga bani, ci ei au muncit pentru mine. Bunicii mei nu mi- au dat nici o idee cu privire la prostituție și nici eu nu m-am gândit atunci la așa ceva. Prima dată când m-am gândit la a obține bani din practicarea prostituție a fost după ce m-am mutat la mama mea, în Salatiu. Nu știu ce s-ar fi întâmplat dacă eu nu m-aș fi dus să practic prostituția în gara Dej. Nu știu din ce aș fi trăit. Nu știu dacă mama mea ar fi putut să-mi cumpere lucrurile de care eu aveam nevoie la vârsta mea (s.n.).
În această perioadă de aproximativ trei luni în care eu am practicat prostituția, nu am mers pe la discoteci, iar la aparate am fost o singură dată. Nu mi-am vizitat niciodată bunicii din Bonț. În timpul zilei, eu dormeam. După ce mă trezeam, nu mergeam nicăieri, decât la magazinele din sat (…).
Mama mea i-a dat lui T. o parte din banii pe care eu i-am câștigat în gara Dej, dar nu pot să spun cât. În afară de ajutorul social de 200 de lei pe lună, mama mea nu aducea în casă alți bani.
Tot ceea ce se cumpăra în casă, se folosea în comun, de mine, de mama mea, de L. T., de M., de O., de A., de copilul Monalisei și de Larisa (s.n.).
Larisa este fiica lui "Bădă";. Are 11 ani și locuiește mai mult la noi în Salatiu, din cauză că tatăl ei vitreg, "Arghil";, nu prea o suportă. Larisa trăia din banii pe care-i câștigam eu, M., T. și mama mea. La "Bădă"; nu prea îi păsa de Larisa și dădea sume mici de bani pentru întreținerea acesteia. Larisa nu a practicat prostituția.
La spitalul Stanca, am fost vizitată de către P. R. . Eu l-am sunat pe Zoli (acesta are nr. de telefon 0756-2. ), un prieten al acestuia, care mi-a dat numărul lui R. . L-am sunat pe R. și i-am cerut să mă viziteze. Din câte îmi amintesc, R. m-a întrebat pe unde am fost în timpul în care am stat prin C. -
N. . I-am povestit că am fost internată la un centru și că am discutat cu o doamnă, dar nu știu dacă i-am spus despre doamna procuror sau despre doamna polițistă (s.n.). R. m-a vizitat de mai multe ori la spitalul Stanca.
Cred că R. m-a căutat și la centru, dar eu nu m-am întâlnit cu el. Eu l- am sunat pe R. o dată de la centru, pentru a-mi da numărul de telefon al mamei mele. Nu știu dacă el m-a sunat de când sunt internată la centru. R. are vreo 29 de ani (…).
Mama mea m-a întrebat și ea cu cine am povestit și pe unde am fost după ce am ajuns în C. -N. . Eu i-am spus că am povestit cu persoanele din centru și cu doamna Gal I. (s.n.), (…).
Atunci când a fost episodul cu Năstase sau Tănase, lucrurile s-au petrecut în următorul mod:
Acesta este un client vechi a lui M. și "Bădă";. El a venit în gara Dej într- o noapte, împreună cu un prieten al lui, amândoi știau că eu sunt minoră. Eu eram însoțită de mama mea. Toate eram în restaurant, loc în care ne-am întâlnit cu Tănase și cu prietenul lui, pe care îl cheamă V. . El a vrut să întrețină relații sexuale cu mine pe bani. Ne-am dus împreună la hotelul Someș, fiind însoțiți de mama mea. Eu i-am spus lui Tănase că 40 de minute costa 100 de lei. Tănase i-a dat banii mamei mele. Deoarece am stat mai mult de 40 de minute, Tănase mi-a mai dat mie 60 de lei (s.n.). La hotel au venit și "Bădă"; și M. . Și ele au
întreținut relații sexuale pe bani cu Tănase. Eu și mama mea i-am zis lui V., care dorea să întrețină relații sexuale cu mine, că trebuie să plătească 100 lei pentru 40 de minute. V. i-a dat acești bani mamei mele, tot la hotel (s.n.).
Banii pe care-i câștigam din prostituție mi-i păstra de obicei M. . Dimineața, aceasta mi-i dădea fie mie, fie mamei mele, când ajungeam acasă, după ce-și reținea o parte din ei, pentru că a avut grijă de mine pe timpul nopții.
La "Bădă"; nu i-am dat niciodată bani din ceea ce am câștigat prin prostituție și nici nu ea nu mi-a cerut.
L. O. și P. R. sunt prieteni. Taximetristul G. m-a dus de mai multe ori și în Salatiu de la gara Dej, ocazie cu care eu am fost însoțită de mama și de O. .
Nu s-a întâmplat niciodată ca mama și nici ceilalți membri ai familiei să-mi spună că am câștigat prea puțin din prostituție și nici să mă bată pentru că aș fi câștigat prea puțini bani sau pentru a câștiga mai mulți bani din prostituție.
Pentru mine, eu păstram niște bani în funcție de cât câștigam. Păstram de obicei vreo 50 de lei, din care îmi cumpăram prezervative, dulciuri, țigări și suc. În afară de "Bădă";, toți ceilalți membri ai familiei fumează. În afară de mine, toți ceilalți consumă alcool, mai mult M. .
Nu mi se pare normal ceea ce s-a întâmplat cu mine, adică eu am practicat prostituția iar mama mea, O., M. și T. au trăit de pe spatele meu, în perioada de circa trei luni cât am locuit în Salatiu. Totuși, nu vreau să fie
pedepsiți de lege. Cea mai bună pedeapsă pentru ei ar fi ca eu să fiu încredințată bunicilor mei.
Nu vreau să mă întorc la mama mea, deoarece mi-i frică că aș practica din nou prostituția. M-aș întoarce la mama mea numai dacă aș fi înscrisă la școală și n-ar mai trebui să fac prostituție (s.n.),(…)";.
Partea vătămată a fost reaudiată în data de_, context în care a precizat că primele două declarații corespund adevărului. În plus, a arătat următoarele:
"În prezent, mă simt trădată și folosită de mama mea, deoarece pe aceasta n-a interesat-o decât să câștige bani de pe spatele meu. De fiecare dată când îi dădeam mamei mele ceea ce câștigam de la clienți ca urmare a întreținerii de relații sexuale contra-cost, acesta mă întreba, fie acasă dimineața, fie în gară, atunci când mă însoțea, câți bani am câștigat în total și câți bani am cheltuit. O deranja când cheltuiam din bani și mă certa, spunându-mi că ne trebuie banii de curent, de mâncare și alte cheltuieli pentru familie. I-am cerut de mai multe ori mamei mele să-mi cumpere niște haine, dar aceasta a refuzat, spunându-mi că nu erau bani suficienți, deoarece, din ceea ce câștigasem, trebuiau plătite diverse lucruri pentru familie.
Atunci când se întâmpla să nu câștig nimic, deoarece nu avusesem nici un client (lucru care se întâmpla rar), mama mea se enerva și îmi spunea că eu sunt de vină că am venit acasă fără nici un ban, deoarece, în loc să stau la stradă pentru a-mi găsi clienți, am stat în restaurantul din gară.
Deși mama mea a fost de acord la început să împart banii câștigați de la clienți cu M., deoarece aceasta avea grijă de mine în gara Dej, după a început să o deranjeze acest lucru, certându-mă și spunându-mi să nu mai împart banii cu M., deoarece aveam și noi nevoie de bani și nu ne ajungeau.
În legătură cu R., arăt că acesta cunoștea că eu am vârsta de 12 ani încă de la începutul relației noastre de concubinaj. Deci, în perioada în care noi doi am locuit în aceeași cameră în Salatiu, acesta știa deja vârsta mea adevărată. R. a avut o relație și cu "Cisa";, o altă nepoată a fraților L. . În perioada în care l- am cunoscut eu pe R., acesta a fost taximetrist, dar, la scurt timp, nu a mai condus taximetrul cu nr. MPX, ci mașina albă a lui O. . În tot acest interval de timp, până când eu am fost dusă la A., eu știu că R. nu a mai lucrat altceva în afară de transportul cu mașina. R. a avut bani cât timp a fost taximetrist pe mașina MPX, după care, în perioada în care ne-a transportat pe noi cu mașina albă a lui O. și a locuit la noi în Salatiu, îl întrețineam noi din banii câștigați de la clienți.
O. stătea toată ziua. Nu mergea să muncească nimic pentru a câștiga bani. S-a dus de câteva ori la pădure să aducă lemne pentru noi, să avem cu ce să ne încălzim. Nu s-a dus să facă lemne pentru a le vinde. El trăia din banii pe care noi îi câștigam din prostituție. El nu mi-a reproșat niciodată că am câștigat prea puțini bani de la clienți. Doar mama mea era cea care făcea acest lucru.
Atunci când nu câștigam bani de la clienți, mama mea mă amenința că mă trimite înapoi la bunica.
În legătură cu modul în care am început eu să fac prostituție, arăt că am ajuns în gara Dej chiar în prima seară în care m-am stabilit la mama mea în Salatiu. Astfel, ajungând la locuința mamei mele, aceasta, M. și A. au discutat despre ceea ce făceau ele în gara Dej, adică prostituție, despre clienți și despre banii pe care-i câștigau. Am intervenit și eu în discuția lor și mi-au spus cum este acolo în gara Dej - că "este fain";, că se distrează, că trebuie respectate niște reguli, adică folosirea prezervativului, tarif de cel puțin 50 de lei, doar sex normal. A. și M. se spălau pentru a pleca; A. urma să se întâlnească cu prietenul ei iar M. mergea la produs în gară. Atunci, mama mea m-a întrebat
dacă nu merg și eu cu fetele ca să fac bani. Eu am fost de acord. A. și M. au fost și ele de acord să merg împreună cu ele. În următoarea zi am mers din nou în gara Dej, tot pentru a câștiga bani din prostituție. Mama și M. s-a înțeles ca eu să-i dau bani Monalisei pentru că aceasta avea grijă de mine în gară. Chiar la început M. este cea care mi-a explicat ce anume trebuia să fac în gara Dej pentru a-mi găsi clienți și ce trebuia să fac cu ei (s.n.).
M. mai are o soră pe care o cheamă L. F. . Aceasta are o fată de vreo 15 ani, pe care o cheamă D. . M. mi-a spus că a vrut să o ducă pe D. la produs, dar n-a reușit deoarece a venit F. după ea. D. a stat în timpul unei vacanțe în Salatiu și atunci M. a învățat-o să fumeze și a dus-o "la produs";. Pe "Cisa"; au dus-o "la produs"; A. și M., lucru pe care îl știu atât de la acestea, cât și de la "Cisa";.
Larisa, fiica lui Ana Violeta, locuiește în Salatiu. Mamei ei nu-i pasă de ea.
Larisa avea grijă de Denis atunci când noi mergeam în gara Dej, la prostituție.";
B. În data de_, a fost audiată martora Rostaș Argentina, bunica paternă a victimei. Aceasta a declarat că, împreună cu Z. A. - bunicul matern al victimei, a îngrijit-o pe O. de la vârsta de 6 săptămâni; când O. avea în jur de 2 ani, Rostaș T. a părăsit locuința. În toamna anului 2012, O. a fugit de acasă cu un băiat din N. la, motiv pentru care au anunțat poliția, dar, după ce a fost găsită, O. a fost încredințată mamei sale. De atunci, nu au mai văzut-o și nu au mai vorbit cu O. . Deși a contactat-o telefonic în mod repetat pe Rostaș T., aceasta nu a răspuns. A aflat că O. și Rostaș T. practică prostituția de la o fată care locuiește în localitatea Bonț, pe care o cheamă N. și care are un handicap locomotor, având porecla "Șchioapa";. Crede că O. a
fugit de acasă deoarece bunicul ei nu îi permitea să fumeze.
Z. A. s-a prevalat de dispozițiile art. 80 C.pr.pen..
În data de_, au fost audiați următorii martori: Șeu L. - barman la restaurantul din incinta gării Dej, Mureșan D. - C. și Boca M. - vânzătoare la magazinul alimentar SC Rofo SRL, situat în gara Dej. Acești martori au confirmat că, de mai mulți ani, "D. ";, "Moni"; și "Mădă"; practică prostituția în zona gării Dej, racolându-și clienții fie din restaurant, fie din fața magazinului alimentar. Începând cu toamna anului 2012, au observat că, împreună cu acestea, se afla și O., despre care au aflat că este fiica "D. ei"; și că ar fi în vârstă de vreo 13 ani, aceasta practicând prostituția în aceeași zonă. "D. ";,
"Moni"; și O. erau aduse în zona gării de către R., care conducea o mașină de culoare albă și le aștepta pe acestea în mașină până spre dimineață, când plecau toți acasă. În restaurant, acestea consumau diverse produse iar de la magazin își cumpărau cafea, țigări, ceai și prezervative. Nu au mai văzut-o pe O. practicând prostituția de aproximativ două săptămâni.
Martora Mureșan D. - C. a arătat că, în perioada aproximativă vara anului 2012 - ianuarie 2013, împreună cu "D. ";, "Mona"; și "Bădă";, s-a prostituat în zona gării Dej și "Cisa";, o fată în jur de 14 ani, originară din localitatea Salatiu și nepoată a făptuitoarelor "D. ";, "Mona"; și "Bădă";.
Tot în data de_, au fost audiate și martorele M. V. și Ciubăncan
G. G., care practică prostituția în aceeași zonă, prima de aproximativ 4 ani, a doua de la începutul lunii ianuarie 2013. Acestea au confirmat că L. T.
, "Mona";, "Bădă"; și O. practică prostituția în gara Dej, fiind transportate în acest loc de către P. R., fost taximetrist, cu un autoturism de culoare albă, ce aparține unui băiat din localitatea Salatiu. P. R. așteaptă în mașină sau se plimbă, până când "fetele termină treaba";, după care le duce acasă, în Salatiu. T.
, "Mona";, "Bădă"; și O. își racolează clienții fie din incinta restaurantului, fie din fața magazinului alimentar. Ciubăncan G. G. nu le-a mai văzut pe "D. "; și O. de aproximativ 2 săptămâni.
În data de_, a fost audiată martora L. R. I., zisă "Cisa";.
Aceasta a declarat, în esență, următoarele:
De la vârsta de aproximativ 6 ani până în jur de 14 ani, a fost crescută de
L. M., L. A. și L. Ana Violeta, locuind în imobilul situat în Salatiu, nr. 47, până în ianuarie - februarie 2013. A început să practice prostituția după ce a împlinit 14 ani și până în jurul vârstei de 17 ani și jumătate, în zona gării din Dej. Mergea în acest loc fie singură, fie împreună cu mătușile sale, care practicau și ele prostituția. Se deplasa fie cu un taximetru, fie cu autoturismul aparținând lui L. O., condus de șoferul acestuia - "R. din Dej";.
La un moment dat, la locuința lor din Salatiu s-a stabilit și partea vătămată, care a început să practice prostituția la scurt timp, tot în zona gării Dej, și era însoțită tot timpul de L. T. .
P. R. M. a fost găzduit în casa lor în perioada în care O. a locuit împreună cu ei. Acesta dormea în aceeași cameră cu L. O. .
Nici unul dintre membrii familiei nu avea loc de muncă iar persoanele de sex femeiesc practicau prostituția, din banii obținuți în acest mod cumpărându- se mânare și plătindu-se "utilitățile";.
În aceeași dată, a fost audiată martora P. a Călina R., care a precizat, în esență, următoarele:
Practică prostituția de aproximativ doi ani. Până în urmă cu aproximativ două luni, a obișnuit să-și facă cumpărăturile de la chioșcul alimentar de lângă gară (la care am făcut referire mai sus). În fața acestui chioșc, își racolau clienții pentru practicarea prostituției mai multe fete din Salatiu, respectiv trei surori -
A., M. și "Bădă"; - și cumnata lor, căreia i se spune "D. ";.
Înainte de Crăciunul 2012, a constatat că acestea au fost însoțite de mai multe ori de o fată, despre care știe că are 12 ani și că este fiica "D. ei";. De fiecare dată când a văzut-o pe minoră în zona gării, a observat în apropiere și două persoane de sex bărbătesc - O., fratele fetelor din Salatiu, și R. ; cei doi așteptau într-o mașină de culoare albă, cu nr. de înmatriculare străin.
În iarna 2012-2013, împreună cu fetele din Salatiu, a văzut-o și pe minora
"Cisa";, rudă cu acestea și care practica prostituția în aceeași zonă.
Fetele din Salatiu se deplasau frecvent și cu taximetrul condus de "Feri";, precum și cu taximetrul având nr. de înmatriculare cu terminația "Pia";. Uneori, împreună cu aceste fete, stătea și "soțul"; uneia dintre ele, respectiv al lui "Bădă";. De la "Mona"; și de la o altă prostituată, a aflat că fata "D. ei"; nu mai practică prostituția deoarece a rămas însărcinată cu un client și are probleme de sănătate.
Tot în aceeași dată, a fost audiat și martorul Szenasi Francisc, zis "Feri";, care a arătat, în esență, următoarele:
Este taximetru de circa 8 ani. Realizează curse de taximetrie aproape zilnic, în intervalul orar aproximativ 20,30-06,00. Preia comenzi doar din zona gării Dej. Din perioada 2006-2007, utilizează în acest scop autoturismul marca Ford Focus, cu nr. de înmatriculare_ .
Pe "D. "; (precizăm că a recunoscut-o ca fiind L. T. din mai multe fotografii care i-au fost prezentate de polițiști) o cunoaște de 3-4 ani. Aceasta este din Salatiu și practică prostituția în zona gării Dej, împreună cu trei cumnate ale ei - "A. ";, "Bădă"; și "Mona";. Obișnuia să le transporte pe acestea acasă în Salatiu, dimineața.
Începând cu noiembrie-decembrie 2012, acestea au fost însoțite de O., despre care a aflat că este fiica "D. ei"; și că a fost crescută de bunici. O. a practicat și ea prostituția până în luna februarie 2013, după care nu a mai văzut-
o. A aflat de la mama sau de la mătușile ei că se află în C. .
zonă.
"D. ";, "A. ";, "Bădă"; și "Mona"; practică prostituția și în prezent, în aceeași
Tot în aceeași dată, a fost audiată și martora Vitan M. N., mama lui
Fechete S., aceasta declarând, în esență, următoarele:
O cunoaște pe L. T., care practică prostituția la stradă, în Dej, de mult timp, probabil de la vârsta de 13 ani. Aproximativ în luna noiembrie 2012,
O., fata acesteia, și-a vizitat verișoara din N. la - Nedelca C. . Probabil că atunci l-a cunoscut pe fiul ei. O. nu a mai vrut să se întoarcă la bunici, motiv pentru care poliția a încredințat-o mamei sale.
În luna ianuarie 2013, O. a venit la ei acasă cu un taxi, pentru a se întâlni cu fiul ei. În următoarea zi, a venit la ei și L. T., împreună cu cumnatul ei O., cu un taximetru de culoare albă, condus de un băiat, pe care îl recunoaște ca fiind P. R. M., din fotografiile prezentate de poliție.
L. T. a certat-o pe O., a insultat-o - "curvă, nesimțită, mincinoasă și în alte feluri"; - și a lovit-o de două ori cu palma peste față, deoarece ar fi mințit-o (i-a spus că se duce la un magazin din Salatiu, dar a plecat în N. la). Deși O. nu a vrut să plece, L. T. a luat-o cu forța, a urcat-o în taximetru, după care au plecat. Nu a mai văzut-o pe O. de atunci.
Tot în aceeași dată, a fost audiat și martorul Poca Șamuca, care a precizat, în esență, următoarele:
Este concubinul martorei Ciubăncan G. G., care practică prostituția în zona gării Dej, unde o însoțește pentru a-i asigura protecție. În același loc, practică prostituția și niște surori din Salatiu, împreună cu cumnata lor, zisă "D. ";.
Începând cu aproximativ 5-6 luni în urmă, acestea au fost însoțite de O.
, în vârstă de 12 ani, care este fiica "D. ei";. I-a reproșat "D. ei"; că îi permite fetei să practice prostituția, răspunsul fiind acela că O. nu știe "să facă nimic"; și, oricum, "s-a culcat cu tatăl ei";. "D. "; a continuat să practice prostituția.
A observat de câteva ori că O., înainte de a pleca cu clienții, primea banii de la aceștia și îi dădea mamei sale. Când Ozalea racola clienți, mama și mătușile ei stăteau în apropierea ei.
D. era însoțită uneori de cumnatul ei O., care stătea în restaurantul din gară. Împreună cu acesta, în același loc, aștepta și "D. "; câteodată, atunci când
O. era cu clienții.
Fetele din Salatiu au fost transportate de taximetristul "Feri"; inițial și, ulterior, de R., care a condus o mașină de culoare albă, aparținând lui O., până când a fost depistat de poliție. R. "a ajuns să trăiască cu O. ";.
În data de_, martorul Mureșan G. Augustin a declarat, în esență, următoarele:
Lucrează ca și taximetrist din luna decembrie 2012, pe autoturismul marca Logan, cu nr. de înmatriculare Cj-25-TZP. În luna ianuarie 2013, a cunoscut-o pe O., care practică prostituția în zona gării Dej. Aceasta i-a spus că este în vârstă de 17 ani, dar a aflat de la colegii de serviciu că este mai mică. Prin intermediul acesteia, i-a cunoscut pe mama ei și pe O., unchiul ei. A transportat-o pe O. de mai multe ori în perioada ianuarie-februarie 2013, de la gară la diferite locații din Dej; de vreo două ori, a dus-o de la gară acasă, în Salatiu, fiind însoțită de mama ei și de O. .
O. stătea în gară împreună cu mai multe prostituate, în timp ce mama ei stătea "mai deoparte"; sau în restaurantul din incinta gării.
A întrebat-o pe O. de ce practică prostituția, răspunsul fiind acela că trebuie să facă așa ceva, deoarece are nevoie de bani. A sfătuit-o să-i ceară mamei sale să întrețină relații sexuale pe bani, dar O. a susținut că aceasta
stă în restaurant și "nu vrea";.O. i-a povestit că îi dădea mamei sale banii câștigați din prostituție iar aceasta îi cheltuia în restaurant.
O. aștepta în restaurant cu mama Ozanelei până când aceasta câștiga bani - de obicei, până în jurul orei 05,00. Nu l-a văzut pe acesta să stea în zona în care prostituatele își racolau clienții, dar l-a observat lângă intrarea în gară, de unde avea posibilitatea să supravegheze acea zonă, și în restaurant, fie singur, fie împreună cu mama Ozanelei sau cu alți bărbați.
De la O., știe că mama ei și O. nu lucrează nicăieri și că "trăiesc"; din banii câștigați de ea din prostituție.
O. nu i-a cerut ajutorul niciodată, dar i-a spus că, dacă ar putea, nu ar mai practica prostituția niciodată. A înțeles că acesteia nu-i plăcea ce făcea, și că își dorea, pe viitor, o familie. Din câte a văzut și a aflat, mama Ozanelei și unchiul lui erau proxeneții acesteia.
În data de_, martorul Nemeș Augustin V. a arătat, în esență, următoarele:
Este taximetrist din anul 2006, scop în care utilizează autoturismul marca Renault Clio, cu nr. de înmatriculare Cj-56-PIA. De obicei, staționează pentru comenzi în standul de taximetre din gara Dej. În acest context, a cunoscut mai multe prostituate din Salatiu - A., Bădă, Mona, T. și Amanda (precizăm că aceasta este încarcerată și a fost concubina inculpatului L. O., locuind la adresa lui). Până când Amanda a fost încarcerată, le-a transportat pe acestea de mai multe ori, pe rutele Salatiu-gara Dej și retur.
În perioada noiembrie 2012-ianuarie 2013, a văzut de mai multe ori o tânără stând în fața magazinului "Rofo"; din gară și fumând în compania mai multor prostituate - Mona, "Șchioapa"; și altele. O recunoaște pe această tânără în fotografiile prezentate de poliție ca fiind Z. O. D., dar nu știe dacă a practicat prostituția.
În data de_, martorul Roman G. a declarat, în esență, următoarele:
Îl cunoaște pe L. T. de mai mulți ani. În perioada 01.04-_, acesta a lucrat ca cioban la stâna lui de oi, pe raza localității Mintiu Gherlii, și l-a plătit cu suma de 700 de lei lunar, plus țigări și mâncare. L. T. nu i-a creat probleme niciodată, nu l-a văzut niciodată beat sau băut de când lucrează pentru el, nu l-a prins cu furturi, astfel că a fost și este mulțumit de el - "se ține de treabă și este serios";.
În cursul anului 2012, i-a plătit lui L. T. suma de 5.600 de lei, în mai multe tranșe. De obicei, venea după bani soția acestuia - D. . Astfel, acesta îl suna și îl întreba dacă poate să îl plătească, după care D. mergea după bani. De obicei, banii cîștigați de acesta îi încasa D. . Și-a exprimat dezacordul față de această situație și îi spunea lui L. T. că lucrează pentru D. și alți membri ai familiei lui, care locuiesc în aceeași casă în Salatiu. De altfel, familia lui L.
T. a vândut tot ce a reușit acesta să cumpere din banii câștigați muncind la oi
doi porci cumpărați, o căruță cu cal și cu atelaj. Nu crede că acesta a beneficit de mai mult de 3% din banii cu care l-a plătit; D. îi lua banii și îi cheltuia
"împreună cu cei de la ei din casă";. L. T. și D. au pierdut "la pocănele"; o parte din banii cu care l-a plătit.
Începând cu data de_, L. T. a venit din nou să lucreze ca cioban pentru el. Deși s-au înțeles să-l plătească la sfârșitul lunii, după mai puțin de o săptămână, D. a început să vină după bani, încât le-a plătit deja 2000 lei. De cele mai multe ori, atunci când D. venea după bani, era însoțită de Arghil.
În perioada 2010-2011, L. T. a lucrat ca și cioban la turma lui Roman
M., o rudă a sa. În aceea perioadă, la turmă a lucrat și D. iar O. a stat împreună cu cei ei. Nu știe ca D. sau O. să fi lucrat undeva în 2012 și 2013.
De la oamenii din sat și de la diferite cunoștințe, a aflat că D. și surorile lui L. T. "fac traseul"; în Dej. Despre O., L. T. i-a spus doar că este
"prăpădită"; și "umblă după bărbați";. Nu a auzit "ceva anume"; despre O. .
În data de_, a fost audiat martorul Mărginean A., zis "Arghil";, care a declarat, în esență, următoarele:
Are o relație de concubinaj cu L. Ana Violeta de aproximativ 4 ani. Aceasta a practicat prostituția în zona gării Dej, până în urmă cu puțin timp. În aceeași zonă, au practicat prostituția și L. M., L. T. și L. A. . În perioada toamna anului 2012 - februarie 2013, împreună cu acestea a practicat prostituția și O., care este în vârstă de 12 și a fost crescută de bunicii ei din Bonț. Știe că O. a fost "un copil cuminte"; până în perioada în care a fost violată de tatăl ei.
O. se deplasa în gara Dej împreună cu L. M., de obicei, deoarece
1. T. "se ferea"; și stătea de multe ori acasă. Se deplasau de cele mai multe ori cu taximetristul "Feri";; în ultima perioadă de timp, după ce O. a devenit concubina lui P. R. M., acesta este cel care le transporta dus-întors, cu o mașină albă.
  În Salatiu, la locuința fraților L., a locuit aproximativ un an și L. R.
  I., zisă "Cisa";, care a început să practice prostituția la scurt timp după ce s-a stabilit la frații L., care cheltuiau banii câștigați de fete prin prostituție pe haine, mâncare, țigări și jocuri de noroc. "Cisa"; o ajuta uneori pe L. M., cumpărând scutece, lapte și alte lucruri necesare pentru copilul acesteia.
  Persoanelor de sex femeiesc din familia L. li se pare normal să practice prostituția, să cheltuie fără rost și să joace "la aparate";. Frații L. se ajută cu bani uni pe alții și sunt foarte uniți. Dintre ei, doar L. T. este "un nevinovat";; acesta lucrează de mai mulți ani la o stână de oi, în timp ce L. T. îi cheltuie banii, practică prostituția și joacă la aparte. Din banii obținuți muncind la oi, L. T. a reușit să construiască cele trei căsuțe din Salatiu.
  Martorul Mărginean A. a fost reaudiat în data de_, context în care a precizat că este "fântânar"; și, de aproximativ doi ani, a fost ajutat la prestarea acestei munci, în perioada verii (2 - 3 luni maximum), de L. O., pe care l-a plătit cu 50 de lei pe zi, plus țigări și mâncare. Totodată, L. O. a lucrat ocazional la oi și, în iarna 2012 - 2013, a mers la pădure de unde a adus lemne pentru toată familia lui, dar nu știe dacă acesta a și fost angajat în domeniul forestier.
  În data de_, a fost audiată și martora L. Ana Violeta. În esență, aceasta a arătat următoarele:
  Ea, L. T., L. M. și L. A. practică/au practicat prostituția în gara din Dej. L. M. practica prostituția pentru a se întreține pe ea însăși și pe băiețelul ei.
  La sfârșitul anului 2012, O. s-a mutat de la bunicii ei, care au crescut- o, la locuința mamei ei. La scurt timp, aceasta l-a cunoscut pe P. R. M., devenind concubini și locuind împreună în Salatiu, unde aveau "o cameră a lor și un pat în care dormeau împreună";. Acesta a cunoscut vârsta Ozanelei de la începutul relației de concubinaj.
  După ce s-a stabilit în Salatiu, O. a început să practice prostituția în zonă gării din Dej, împreună cu mama ei, unde erau transportate de către P. R.
2. . În intervalele de timp în care O. era cu clienții, L. T. fie se plimba, fie racola clienți pentru ea însăși; uneori, O. și L. T. mergeau împreună cu clienții. Atunci când O. întreținea relații sexuale contra-cost în alt loc decât afară, clientul trebuia să lase mamei ei buletinul și, uneori, banii.
P. R.
M.
fie lăsa mașina albă în gară și pleca acasă în Dej, până când
îl suna L.
T.
, fie aștepta în gară, până când fetele terminau cu clienții. P.
R. M. s-a întreținut din banii câștigați de L. T., L. M. și O., prin prostituție, care îi cumpărau țigări și îi dădeau să mănânce.
Pe L. O. l-a văzut de mai multe ori împreună cu P. R. M., O. și L. T. . Acesta fie aștepta în gara Dej, fie se plimba prin oraș cu P. R.
M. .
L. T. nu a beneficiat de sumele de bani obținute prin prostituție de L.
T. și O., și nu știe dacă acesta cunoștea că cele două se ocupau cu așa ceva.
A observat de mai multe ori când O. îi lăsa Monalisei banii primiți de la clienți, cerându-i să-i remită mamei ei. Ozanelei îi era drag copilul Monalisei și îi cumpăra scutece și alimente din banii câștigați prin prostituție.
Nu a văzut și nici nu a auzit ca L. T. să-i fi interzis Ozanelei să practice prostituția. Atât ea, cât și alte persoane, au întrebat-o pe L. T. de ce îi permite Ozanelei să facă așa ceva, având în vedere vârsta ei, dar aceasta nu spunea nimic, ci doar dădea din umeri.
La adresa din Salatiu, a locuit și L. N. R. . Și aceasta practica prostituția în gara Dej, loc în care se deplasa împreună cu L. T. și L. M.
, fiind transportate de P. R. M., cu mașina albă.
În data de_, a fost audiată martora L. A. . În esență, aceasta a declarat următoarele:
L. T., L. M. și L. Ana Violeta practică prostituția de mai mulți ani, în gara din Dej. În urmă cu mai mulți ani, a practicat și ea prostituția în aceeași zonă dar a renunțat.
L. T. "nu a făcut față la O. "; deoarece aceasta "avea mare nevoie de bărbați";, motiv pentru care "a luat hotărârea ca O. să vină cu ea în gara Dej și să se prostitueze";. Astfel, în perioada aproximativă decembrie 2012 - februarie 2013, O. a practicat prostituția în gara Dej, racolându-și clienții din fața chioșcului alimentar, unde stătea împreună cu mama ei. O. îi dădea mamei ei banii pe care îi câștiga din prostituție iar aceasta îi cumpăra lucrurile de care avea nevoie - haine, alimente etc.
La adresa lor din Salatiu, a locuit o scurtă perioadă de timp și P. R. M.
, care era șoferul lui L. O. . L. T. și O. i-au cerut acestuia de mai multe ori să le transporte în gara Dej; cei trei au fost însoțiți, uneori, și de L.
1. , care stătea și le aștepta pe fete în restaurantul din gară, în fața chioșcului sau în mașină. În toată perioada în care P. R. M. a locuit în Salatiu, "a trăit în concubinaj"; cu O. . O. îl plătea pe acesta cu vreo 20 - 30 de lei, dacă avea; în rest, îi dădea mâncare și țigări și îl găzduia.
  1. T. lucrează la o stână de oi și trimite bani acasă ori de câte ori este nevoie. Vinovată pentru tot ce s-a întâmplat este L. T., care nu trebuia "să o ducă la gară"; pe O. și să-i permită să practice prostituția.
    Tot în aceeași dată, a fost audiată și martora M. (fostă L. ) Sonia, care a declarat, în esență, următoarele:
    Este mama lui L. R. I., zisă N. și Cisa. Din cauza problemelor
    financiare pe care le are familia ei, Cisa a decis să se mute la frații L., în Salatiu. A aflat târziu că Cisa, după ce s-a stabilit la aceștia, a început să practice prostituția împreună cu surorile ei, în Dej.
    Anul trecut, O. s-a mutat la locuința mamei ei, după care a început să practice prostituția, scop în care era "dusă"; de mama ei, care îi lua toți banii și îi cheltuia pe diferite lucruri, inclusiv pe jocuri de noroc. Crede că L. T. este cea care "a influențat-o"; pe O. să practice prostituția, deoarece cele două se deplasau întotdeauna împreună, în acest scop. Cunoaște faptul că O. a avut o relație de concubinaj cu P. R. M., cei doi locuind la adresa familiei L. din Salatiu, în aceeași cameră, unde aveau un pat în care dormeau împreună.
    Martora L. Larisa M., fiica martorei L. Ana Violeta, s-a prevalat de disp. art. 80 C.pr.pen., în data de_ .
    În data de_, a fost audiat martorul Huber Zoltan, zis "Zoli"; (acesta a fost identificat în baza datelor obținute conform art. 18 din Legea nr. 82/2012). În esență, aceasta a declarat următoarele:
    Utilizează postul telefonic cu nr. 0756-9. . Îl cunoaște pe P. R. M. de mai mulți ani. Acesta și-a obținut, la un moment dat, atestatul de taximetrist, dar, după ce a început să lucreze în această calitate, a fost implicat în comiterea unui furt. În perioada în care a exercitat această meserie, P. R. M. a cunoscut-o pe O., despre care știe chiar de la acesta că are în jur de 12 - 13 ani. Tot de la P. R. M., știe că acesta a locuit împreună cu O. la O. din Salatiu.
    L-a văzut pe P. R. M. cu O. în mașina pe care a practicat taximetria și, după ce a aflat că aceasta avea în jur de 12 ani, i-a recomandat să
    "nu se încurce cu ea";, deoarece era "vizibil prea mică ca vârstă"; și putea avea probleme dacă întreținea relații sexuale cu o minoră. Mai mult, P. R. M. i-a spus că familia Ozanelei nu era de acord cu relația dintre ei doi. Tot de la P. R.
  2. știe că acesta a făcut curse cu o mașină albă sau bej, cu nr. de înmatriculare străin, pentru O. și familia acestuia, pe rutele Salatiu - Dej și retur.
De la P. R. M. a aflat că O. are rude care practică prostituția, una dintre acestea fiind L. Ana Violeta, pe care a văzut-o într-o seară în mașina albă/bej condusă de R., în care se afla și O., și pe care o recunoaște într- una dintre fotografiile prezentate de poliție, în contextul audierii sale; P. R. M. i-a spus despre aceasta că practica prostituția în gara Dej.
P. R. M. obișnuia să-l sune de pe diverse numere de telefon, spunându-i că proceda în acest mod deoarece nu avea credit pe cartela lui. La un moment dat, a fost sunat de o fată, care i-a spus că este prietena lui P. R. M. și l-a rugat să i-l dea la telefon. Cei doi au discutat de pe telefonul lui, dar nu cunoaște conținutul convorbirii.
În urmă cu aproximativ două - trei luni, P. R. M. i s-a plâns de faptul că "fata lui"; se afla în C. la un centru de copii și nu se pot întâlni. P. R. M. a căutat pe Google Earth adresa centrului de copii unde fusese internată O., după care s-a deplasat de două ori în C. -N. pentru a se întâlni cu aceasta, dar nu a reușit, deoarece nu i-au permis accesul paznicul și supraveghetoarea.
P. R. M. nu i-a spus direct/indirect că O. practica prostituția.
În data de_, martorul Roman M. a declarat, în esență, următoarele: În perioada 2009-2010, l-a angajat pe L. T. ca cioban. În anul 2009, acesta a fost ajutat la stâna de oi de D., împreună cu ei locuind și O. . În anul
2010, L. T. a fost ajutat la stâna de oi de D. și de O. .
În anul 2012, a aflat că D. și surorile lui L. T. practică prostituția. În aceeași dată, martora Rostaș S. a arătat, în esență, următoarele:
Locuiește în apropierea gării din Dej începând cu vara anului 2012, împreună cu concubinul ei P. Sorin Olimpiu, ocupându-se de vânzarea unor diverse obiecte pe trenurile care tranzitează orașul Dej.
În acest context, le-a cunoscut pe L. T., L. M., L. Ana Violeta și L. A., care practică prostituția în zona gării, precum și pe L. O.
, care le însoțea de obicei și, în jurul orelor 02,00 - 03,00, plecau împreună în Salatiu.
La sfârșitul anului 2012, acestea au fost însoțite și de către O., despre care știe că are vârsta de 14-15 ani, este fata lui L. T. și a fost pusă de către aceasta să facă prostituție, luându-i toți banii pe care O. îi câștiga de la clienți și cheltuindu-i la jocuri de noroc.
În urmă cu 3-4 zile, ea și concubinul ei s-a întâlnit în gara Dej cu L. M. și L. A., care erau "foarte supărate"; și le-au cerut ajutorul, respectiv să dea declarație la poliție în favoarea inculpatelor L. M. și L. T., în sensul că sunt "nevinovate";. A refuzat să dea declarații mincinoase.
Tot în aceeași dată, a fost audiat martorul preda Sorin Olimpiu, acesta precizând, în esență, următoarele:
Locuiește în Dej din anul 1999 și se ocupă cu vânzarea de diverse obiecte pe trenurile care tranzitează gara Dej. Aproximativ din aceeași perioadă, le cunoaște pe L. M., L. Ana Violeta și pe L. A. . Mai târziu, a făcut cunoștință și cu L. T. ; toate acestea practicau prostituția în aceeași zonă.
Aproximativ în anul 2011, împreună cu cele 4 a început să practice prostituția și "Cisa";, o tânără pe care o recunoaște din fotografiile prezentate de poliție ca fiind L. R. I., în vârstă de 13 ani la acea dată.
La sfârșitul anului 2012, în luna octombrie sau în luna noiembrie, a apărut
O. care este fiica lui L. T., în vârstă de 12 sau 13 ani. Se afla în gara Dej când L. T. a adus-o acolo pentru prima dată pe O., respectiv stătea "de povești"; în sala de așteptare unde erau și L. T., L. M., L. Ana Violeta și L. A., context în care le-a întrebat ce caută O. acolo, răspunsul lui L. M. fiind următorul: "Face și ea ceea ce facem și noi";.
Ulterior, de mai multe ori, în timp ce se afla în restaurantul din gară, i-a auzit pe L. T. și pe P. R. M. trimițând-o pe O. să racoleze clienți pentru relații sexuale contra-cost. P. R. M. era concubinul Ozanelei și l-a văzut de multe ori stând în mașina lui L. O. și supraveghind-o pe aceasta. Mai mult, acesta i-a cerut să caute clienți pentru O., dar l-a refuzat.
Seara, mai târziu, apărea și L. O. în restaurant, pentru o cafea, un suc sau un pachet de țigări care îi erau achitate de surorile lui.
O. câștiga 100-200 de lei pe noapte; L. T. îi lua tot ceea ce câștiga, lăsându-i, eventual, bani doar pentru țigări și prezervative.
După ce O. "a început să trăiască"; cu P. R. M., acesta s-a mutat în Salatiu, locuind împreună cu O. . Și P. R. M. îi lua Ozanelei din banii câștigați de la clienți, cheltuindu-i pe benzină, țigări, băutură și jocuri de noroc.
În urmă cu 2 - 3 zile, s-a întâlnit în gara Dej cu L. A. și L. Ana Violeta, care i-au cerut să se prezinte la poliție pentru a fi audiat în calitate de martor, dar le-a spus că nu ele îl propun de martor, ci persoanele care sunt arestate sau va fi martor dacă va fi citat de poliție, context în care va declara ceea ce știe.
Tot în aceeași dată, a fost audiată martora P. C. C., acesta precizând, în esență, următoarele:
Obișnuiește să vândă iconițe prin trenurile care tranzitează gara Dej, astfel că le cunoaște pe persoanele de sex femeiesc care practică prostituția în această gară, o parte dintre acestea fiind L. M., L. A. și L. Ana Violeta și
"D. "; - cumnata lor. L. Ana Violeta și L. A. fac prostituție de aproximativ
14 ani iar sora lor a început să se ocupe cu așa ceva după ce i s-a născut băiețelul. Și "D. "; practică prostituția de mult timp; mai mult, și-a adus la prostituție și propria fiică, care are în jur de 13 ani și pe care o chemă O. . A văzut-o pe O. "la stradă";; își racola clienți, fiind însoțită de mama ei. O.
"trăia"; cu R., care era șoferul lui L. O. și locuia la "D. "; acasă.
A văzut cum "D. "; îi lua Ozanelei banii obținuți de la clienți. Totodată, a văzut și a auzit cum "D. "; obișnuia să cheltuie acești bani "la aparate";. Nu le-a văzut niciodată pe acestea împreună cu L. M., L. Ana Violeta sau L.
A. stând în același loc în scopul racolării de clienți.
A auzit că R. îi lua Ozanelei banii câștigați din prostituție, mai exact aceasta îi cumpăra cafea, țigări și mâncare. R. le transporta pe fetele din
Salatiu cu mașina lui O. și aștepta în mașină sau se plimba prin zona gării până când fetele "terminau treaba";, după care mergeau acasă.
Nu l-a văzut pe L. O. împreună cu surorile lui, dar l-a observat în restaurantul din gară, împreună cu "D. ";, în timp ce O. stătea afară în stradă iar R. era prin zonă.
În urmă cu aproximativ doi ani, a cunoscut-o pe "Cisa";, pe care o recunoaște din fotografiile prezentate de poliție ca fiind L. R. I. . Aceasta a practicat prostituția tot în zona gării din Dej, loc în care stătea, de obicei, cu L.
M. sau L. Ana Violeta. Nu știe ce vârstă avea "Cisa"; și nici ce făcea cu banii obținuți de la clienți; totodată, nu a observat ca aceasta să-și lase cuiva banii atunci când mergea cu un client spre locul în care întreținea relații sexuale contra-cost.
În urmă cu câteva zile, a aflat de la L. Ana Violeta că "D. ";, "Mona"; și O. au fost arestați din cauza Ozanelei și s-a oferit să fie martor în favoarea Monalisei, deoarece ținea mult la aceasta - a ajutat-o cu bani și mâncare în anul 2012, când au fost internate împreună în spitalul din Dej. I-a spus lui L. Ana Violeta că va susține la poliție că "D. "; stătea cu O. iar L. M. cu alte fete, în altă parte, sau împreună cu ea. L. Ana Violeta i-a mulțumit pentru acest lucru. Toate fetele o consideră vinovată pe "D. ";, deoarece ea este mama Ozanelei iar aceasta făcea prostituție "sub ochii ei";.
Tot în aceeași dată, a fost audiat și martorul T. A. . Acesta a arătat, în esență, următoarele:
Utilizează postul telefonic cu nr. 0785-2. (acest martor a fost identificat în baza datelor obținute ca urmare a cererii formulate în temeiul Legii nr. 82/2012 - a se vedea rapoartele de analiză întocmite de lucrătorii din cadrul BCCO C. -N. ). În perioada martie-mai 2013, a avut o relație intimă cu L. A.
. Știe că surorile acesteia - "Mona"; și "Bădă"; - practică prostituția în gara din Dej, dar nu cunoaște ce ocupație are "D. ";, cumnata lor. La locuința fraților L. din Salatiu, a cunoscut-o și pe O., care avea un prieten ce conducea un autoturism alb. Atunci când nu avea credit, L. A. vorbea cu membrii familiei ei de pe telefonul lui.
În aceeași dată, martorul Kovacs N. a susținut, în esență, următoarele: De aproximativ doi ani, este concubinul lui Chereși S. și o cunoaște pe L.
T., care practică prostituția în zona gării din Dej, împreună cu L. M., L. Ana Violeta și L. A., din Salatiu.
În vara anului 2012, în aceeași zonă, a început să practice prostituția și
"Cisa";, pe care o recunoaște din fotografiile prezentate de poliție ca fiind L. R.
I. . Aceasta venea împreună cu celelalte patru, cu taxiul din Salatiu. Chiar în ziua în care "Cisa"; a venit pentru prima dată în gară, a întrebat-o pe L. M. cine este fata, aceasta spunându-i că este o nepoată a lor și că are în jur de 13 ani, motiv pentru care i-a spus acesteia să aibă grijă, deoarece era vorba de o minoră - "vezi că-i pușcărie curată!";. L. M. a susținut că nu o interesează, deoarece "Cisa"; făcea prostituție de bună-voie.
A observat că atunci când avea vreun client, "Cisa"; îi dădea lui L. M. banii obținuți de la acesta, bani care erau cheltuiți împreună de toate fetele din Salatiu pe țigări, mâncare, băutură și jocuri de noroc.
La sfârșitul anului 2012, probabil în luna noiembrie, O. a început să practice prostituția împreună cu "D. ";, Bădă"; și A. . A aflat chiar de la O. că este în vârstă de 12 - 13 ani și că este fiica "D. ei";, motiv pentru care i-a atras atenția lui L. Ana Violeta, dar aceasta a susținut că nu o interesează, deoarece ea locuiește la Arghil iar O. era împreună cu "Mona"; și cu "D. ";.
O. a practicat prostituția în perioada aproximativă noiembrie 2012 - februarie 2013 și a văzut că îi dădea Monei sau mamei sale banii câștigați în
acest mod, bani care erau cheltuiți pe țigări, mâncare, băutură, jocuri de noroc și scutece pentru copilul "Monei";.
În perioada în care a practicat prostituția, O. "s-a combinat"; cu un taximetrist - P. R. . Acesta s-a mutat la O. în Salatiu și le-a transportat pe fete la gară și înapoi acasă, în jurul orelor 03,00 - 04,00, scop în care folosea mașina lui L. O. - mașină albă cu număr de înmatriculare străin.
În perioada în care O. a practicat prostituția, "D. "; a mers mai rar în gara Dej; de fiecare dată a fost însoțită de L. O., cei doi "trăind împreună";, fără ca L. T. să cunoască acest lucru.
Cunoaște faptul că P. R. M. o ducea pe O. la "blocurile franceze";, situate pe str. Stadionului din Dej, unde o punea să se prostitueze cu un client, probabil un prieten al lui.
După arestarea lui "D. ";, "Mona";, "O. "; și R., "Bădă"; și A. se deplasează în gara din Dej aproape seară de seară, unde practică prostituția. În una din aceste seri, cele două i-au cerut plângând, dar fără să-i promită bani sau altceva, să meargă la poliție și să dea declarație în calitate de martor în favoarea celor arestați, respectiv să susțină în mod mincinos că O. a practicat prostituția din proprie inițiativă și că a cheltuit singură toți banii pe care i-a obținut în acest mod. A refuzat să dea declarații mincinoase. "Bădă"; și A. au solicitat și altor persoane să dea declarații mincinoase - concubina lui S. ,
"Mascota";, "femeia lui"; și C., prin care să susțină că cele patru persoane arestate sunt nevinovate.
În data de_, martora Chereș S. a declarat, în esență, următoarele:
Practică prostituția de aproximativ 14 ani în diferite locații, printre care și gara din Dej, loc în care le-a cunoscut pe L. T., L. M., L. Ana Violeta și L. A., în urmă cu aproximativ 5 ani. Primele patru se ocupau și ele cu prostituția. În anul 2012, iarna, înainte ca O. să se stabilească în Salatiu, a locuit împreună cu acestea, tot în Salatiu.
O cunoaște pe "Cisa";, pe care o recunoaște din fotografiile prezentate de poliție ca fiind L. R. I., și știe despre aceasta că a locuit în Salatiu,
împreună cu persoanele de mai sus, și a practicat prostituția în gara Dej, loc în care se deplasa cu L. T. și, mai ales, cu L. M. . A aflat de la alte fete că L. M. le trimitea pe O. și pe "Cisa"; să întrețină relații sexuale chiar și pentru suma de 20 de lei, indiferent de natura acestora, deoarece avea nevoie de bani și se plângea tot timpul că nu are bani pentru scutece și pentru mâncare, deși, atunci când avea bani, stătea în restaurantul din gară și consuma băuturi alcoolice. În cazurile în care "Cisa"; sau O. racolau clienți noi, le cereau tariful înainte de a pleca cu ei și lăsau banii Monalisei, care era tot timpul împreună cu ele.
În perioada în care a practicat prostituția, O. s-a îndrăgostit de R., care era șoferul lui L. O. și pe care îl întreținea cu bani și mâncare. R. le transporta pe fetele din Salatiu cu mașina lui L. O. de acasă în gara Dej (în jurul orelor 20,00-21,00) și aștepta în mașină până când acestea își "terminau treaba";, după care le transporta acasă (în jurul orelor 04,00 - 05,00).
Toate fetele din gară știau că O. era în vârstă de 12 ani. A auzit că L.
T. a bătut-o atunci când a aflat că face prostituție. Mai mult, L. T. nu o ascultă pe ea, ci pe L. M., care "o duce la traseu";. L. T. se deplasa doar ocazional în gara Dej, dar L. M. mergea acolo zi de zi, împreună cu O.
.
A atenționat-o de mai multe ori pe L. M. că va ajunge la pușcărie, deoarece era însoțită tot timpul de cele două fete minore, răspunsul acesteia fiind că "i se rupe";, deoarece minorele practicau prostituția de bună-voie. În replică, a atenționat-o că nu conta acest lucru, deoarece stătea împreună cu ele și
cheltuiau împreună banii pe care acestea îi obțineau de la clienți, răspunsul lui
1. M. fiind următorul: "nu înseamnă nimic dacă mănânc și eu ceva sau primesc câte un pachet de țigări";.
  1. O. locuiește împreună cu surorile lui în Salatiu și avut o relație de concubinaj cu Amanda, care este încarcerată în prezent pentru furturi. În timpul relației de concubinaj, aceasta a făcut prostituție în gara din Dej și, din banii obținuți în acest mod, îi întreținea pe O. și pe familia acestuia.
    În urmă cu trei zile, ea și concubinul ei au fost abordați de L. Ana Violeta, care le-a propus să dea declarații mincinoase, prin care să susțină că L.
  2. nu este vinovată și că L. T. este de vină pentru ce s-a întâmplat cu
O., dar au refuzat, precizând că vor declara adevărul dacă vor fi cita-i.
Tot în aceeași dată, martorul M. G., a susținut, în esență, următoarele:
Utilizează postul telefonic cu nr. 0740-7. (acest martor a fost identificat în baza datelor obținute ca urmare a cererii formulate în temeiul Legii nr. 82/2012 - a se vedea cele două rapoarte de analiză întocmite de lucrătorii din cadrul BCCO C. -N. ).
O cunoaște pe L. T., zisă "D. ";, care practică prostituția de mai mulți ani în zona gării din Dej. Începând cu anul 2012, aceasta a apelat la serviciile lui de taximetrist, respectiv a transportat-o pe rutele Salatiu - gara Dej și retur. Aceasta era însoțită uneori de L. M. .
La sfârșitul anului 2012, împreună cu acestea, a început să practice prostituția și o fată, pe care o recunoaște din fotografiile prezentate de poliție ca fiind Z. O. D. și despre care știe că este fiica "D. ei";. Tot la sfârșitul anului 2012, a transportat-o și pe "Cisa";, împreună cu "D. ";, M. și O., pe care o recunoaște din aceleași fotografii ca fiind L. R. I. .
A auzit de mai multe ori discuții în mașina lui între "D. "; și celelalte fete, cu privire la sumele de bani câștigate de O. și la clienți. De câteva ori, a auzit- o chiar pe O. spunând că avusese 2 - 3 clienți în noaptea anterioară. A observat și a auzit că acestea cheltuiau banii obținuți din prostituție la jocuri de noroc, în cea mai mare parte, pe mâncare și alte lucruri. L. O. nu are loc de muncă.
Martorul M. Tănase Dumitru a fost audiat, în cauza noastră, în data de_ . În esență, a arătat următoarele:
Își menține declarațiile date în dosarul nr. 140 D/P/2012, înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej. Într-o noapte de la începutul lunii februarie 2013, s-a deplasat în gara din Dej împreună cu Todoran V., cu scopul de a întreține relații sexuale contra-cost cu persoane care practicau prostituția acolo, una dintre acestea fiind L. Ana Violeta, pe care o cunoaște de mai mult timp. Aceasta se afla în restaurantul din gară, împreună cu L. M.
, L. T. și O., despre care a aflat că este fiica lui L. T. . O. era cea mai tânără și a ales-o pe ea pentru a întreține relații sexuale, scop în care aceasta i-a cerut suma de 100 de lei, plus achitarea cazării la hotelul Someș. În discuția dintre ei doi, a intervenit L. T., care i-a spus că trebuie să plătească nu 100 de lei, ci 150 de lei. A fost de acord și i-a dat acesteia suma de 150 de lei, după care s-a deplasat la hotelul Someș cu O., unde au întreținut raporturi sexuale.
La un moment dat, l-a sunat Todoran V., care dorea să facă același lucru cu fata, O. fiind de acord. Au coborât în fața hotelului, unde s-au întâlnit cu Todoran V., L. T., L. Ana Violeta și L. M., după care Todoran
V. a urcat cu O. în aceeași cameră în care a fost și el.
În aceeași noapte, spre dimineață, s-a deplasat la același hotel împreună cu
O., L. M. și L. Ana Violeta, unde a întreținut, pe rând, raporturi sexuale cu acestea, plecând de acolo doar dimineața.
Todoran V. a fost audiat în cauza noastră, în calitate de martor, tot în data de_, context în care a declarat, în esență, următoarele:
Își menține declarațiile date la organele judiciare din Dej. Astfel, într-o noapte, de la începutul lunii februarie 2013, s-a deplasat împreună cu M. Tănase Dumitru în gara din Dej, pentru a întreține relații sexuale cu prostituate. Acolo s-au întâlnit cu trei sau patru fete, împreună cu care s-au deplasat la hotelul Someș. Una dintre aceste fete i-a spus că are 17 ani și era însoțită de mama ei și de o mătușă a ei (a auzit când fata i-a spus "mamă"; uneia dintre persoanele de sex femeiesc, respectiv i-a spus "mătușă"; unei alte femei din același grup). Din fotografiile prezentate de poliție, le recunoaște pe L. T. - mama minorei, pe L. Ana Violeta și L. M. .
În fața hotelului Someș, s-a negociat tariful. Nu a fost de acord cu suma cerută de acestea - 150 de lei pentru o oră de raporturi sexuale, motiv pentru care a hotărât să plece spre gară, pentru a-l aștepta acolo pe M. Tănase Dumitru. Înainte de a pleca, l-a văzut pe acesta dând banii femeii mai în vârstă, adică mama Ozanelei. A fost însoțit în gara Dej de L. T., L. M. și L. Ana Violeta. După aproximativ o oră și jumătate, s-a deplasat împreună cu acestea la hotelul Someș, loc în care L. T. i-a spus că poate să întrețină relații sexuale cu O., pentru suma de 100 de lei. A fost de acord și i-a plătit acesteia tariful. L. T. l-a condus în camera în care se afla O., loc în care aceasta a întrebat-o despre bani -"Ți-a dat, mamă, banii?";, răspunsul lui L. T. fiind acela că a primit 100 de lei, cu precizarea că ar mai putea primi ceva în plus
- "Dacă faci treabă bună, îți mai dă 20 - 30 de lei";. A întreținut relații sexuale cu
O. aproximativ o oră, după care s-au deplasat împreună spre gara Dej, unde s-a întâlnit cu M. Tănase Dumitru, care era "băut";. A încercat să-l convingă să plece acasă împreună, dar nu a reușit. Prin urmare, a plecat, iar celălalt martor a rămas cu femeile în gară.
În contextul audierii în calitate de parte vătămată, în dosarul nostru nr.
295 D/P/2012, Mureșan Jannina Romela a susținut și următoarele: "În zona gării Dej, face traseul și Iza, o fată de vreo 12 ani, împreună cu mama și mătușile ei. Nu pot să spun și numele acestora, deoarece o să-și dea seama că de la mine s-a aflat asta."; (f. 7, vol. I). Mureșan Jannina Romela nu a mai fost depistată de poliție de la data audierii ei în dosarul de mai sus, motiv pentru care nu a putut
fi audiată în cauza noastră, în calitate de martor.
C. Înscrisurile care au fost comunicate de D. C. conțin aspecte relevante pentru cauză (f. 116-197, vol. I). Din cuprinsul acestora, rezultă următoarele:
Partea vătămată a declarat verbal că nu vrea să practice prostituția, dar este încurajată și susținută în acest sens de mama ei și de una dintre mătuși (f. 194, vol. I). Recomandă ca persoane de încredere pe mama ei, pe L. M. și pe P. R. M. .
Cu ocazia unei anchete realizate la locuința din Salatiu de un angajat al D.
C. în data de_, L. T. a susținut că a aflat de puțin timp că partea vătămată a practicat prostituția și a fost însărcinată (f. 116-197, vol. I). Acesta a susținut și că partea vătămată îi spunea inculpatei L. T. că merge la suc și se întorcea acasă noaptea sau dimineața, arătând că a fost "la joacă cu prietenii"; (f. 174, vol. I).
L. T. a susținut, tot în cadrul verificărilor realizate de D. C., că partea vătămată vagabondează, motivând că merge la suc. Nu știa că aceasta a
practicat prostituția (f. 175-176, vol. I); a aflat acest fapt doar în data de_, de la Poliția municipiul Dej (f. 185, vol. I).
1. După consumarea abuzurilor sexuale la care a fost supusă de propriul tată și, posibil, și de o altă persoană de sex bărbătesc, victima a beneficiat de consiliere psihologică, context în care s-a realizat o evaluare psihologică, concretizată prin raportul psihologic cu nr. 745 /II/2/18/_, întocmit de un psiholog din cadrul Centrului Județean de Intervenție pentru Copilul Abuzat C., în cuprinsul căruia se arată, în esență, următoarele:
  "(…) Discuțiile purtate pe marginea situației de abuz crează distres, nivelul acestuia fiind minim, sentimentele negative care apar în timpul discuției acestui subiect sunt estompate de explicații, care i s-au oferite cu privire la necesitatea evaluării. În decursul relatării se observă sentimente de rușine, care o determină să formuleze echivoc, când se încearcă discutarea detaliilor legate de cele două situații abuz.
  Din declarațiile copilului rezultă că aceasta a fost abuzată sexual de către doi indivizi, unul dintre aceștia fiind un cioban pe care îl denumește "Adi";, iar celălalt este presupusul tată natural (fetița nu este recunoscută de către tată).
  Primul episod s-a derulat aproximativ, în vara anului 2008, însă copilul nu este capabil să indice exact cadrul temporar, din cauza vârstei scăzute la data desfășurării abuzului, dar și din cauza faptului că nu cunoaște lunile anului. Aproximează că activitățile de natură sexuală pe care le-a desfășurat cu acesta s- au derulat pe o perioadă de trei săptămâni (s.n.). Fetița nu a reușit să dea un sens și o semnificație primului contact sexual, astfel nu a știut cum să-i dezvăluie mamei sale (în a cărei grijă se afla la data abuzului) cele întâmplate. Ulterior, când mama sa, care nu a avut cunoștință de cele întâmplate, a trimis-o în timpul unei furtuni în stână, unde dormea ciobanul (abuzatorul), să fie ferită de ploaie, O. a interpretat ca fiind un fel de acord al acesteia la cele petrecute. A dezvăluit tatălui, aproximativ un an mai târziu, când a ajuns în grija bunicii sale, implicit în grija tatălui. Însă acesta a manifestat dezinteres, încercând să o
  liniștească pe fetiță prin a-i spune că va rezolva această situație după ce va reveni din Italia.
  Al doilea episod s-a derulat la domiciliul presupusului tată, care de asemenea a întreținut relații sexuale cu fetița și a vizionat filme pornografice în prezența ei. Abuzul sexual s-a petrecut după ce fetița i-a dezvăluit acestuia faptul că a fost supusă la un abuz sexual anterior (s.n.). Prin faptul că "tatăl"; a supus-o la același tratament de care i s-a plâns fetița în prealabil, a deteriorat relația tată- fiică iremediabil, O. având expectanța din partea tatălui să o protejeze. Prin această acțiune a lui a fost afectată și relațiile dintre bunici și fetiță, deoarece aceștia nu au reușit să prevină, dar nici să oprească acest abuz. Din cauza acelorași lacune în cunoștințe nu reușește să indice cu exactitate când s-au petrecut aceste rapoarte sexuale, respectiv pe ce perioadă de timp.
  În timpul evaluării se evidențiază faptul că fetița are cunoștințe procedurale cu privire la modul de derulare a actului sexual, fapt care atestă că are experiențe de natură sexuală.
  Nu apar sentimente trăite la intensitate mare sau reacții post traumatice, pe de o parte din cauza faptului că ambele situații de abuz erau susținute, nici una dintre acestea nu a fost un eveniment izolat, astfel s-a acomodat cu acestea, prin a evita să se gândească sau să evalueze cele întâmplate. Pe de altă parte din cauza timpului lung petrecut de la data abuzurilor, timp în care nici o persoană de atașament nu a acordat importanță evenimentelor respective. Astfel copilul s-a perceput ca fiind singur în încercarea sa de a se proteja, singurul mecanism care i-a fost la îndemână fiind încercarea de a nu ieși în evidență, respectiv acomodarea (s.n.).
  Din cauza deselor schimbări de mediu din viața ei (de mai multe ori a schimbat domiciliul și persoana de atașament), fetița s-a obișnuit să se adapteze repede la schimbările produse, să accepte repede noile reguli de funcționare, să-și însușească care sunt lucrurile permise sau tolerate în noul mediu, și care sunt cele respinse sau chiar sancționate.
  Structurile familiale sunt instabile, din cauza relațiilor din familie care se schimbă des. Rolurile familiale, de asemenea, sunt incerte, nu este clar care părinte își asumă responsabilitatea pentru creșterea ei. A locui cu unul dintre părinți, însemnând implicit ruperea legăturii cu celălalt părinte, cel puțin pe o perioadă de timp. Persoana de atașament se schimbă de asemenea. Bunica paternă era persoana de atașament primară, până în momentul în care a fost luată de mama sa. După ce a început să se atașeze de aceasta, a fost luată de bunica paternă. Astfel nesiguranța și lipsa unei persoane de încredere a afectat funcționarea psihică a copilului (s.n.).
  Metodele de coping utilizate sunt în general de tip evitativ, refuză să se gândească, utilizează uitarea intenționată pentru a nu se mai confrunta cu situațiile neplăcute, acest mecanism de apărare fiind unul specific persoanelor care au fost supuse la o traumă cu o perioadă mai lungă de timp în urmă. Refuză să preia inițiativa, se pliază pe părerile persoanei cu care discută. Nu își exprimă părerile, decât dacă înțelege că acestea sunt în concordanță cu părerile interlocutorului. Stilul cognitiv este caracterizat prin toleranță crescută la frustrare, se adaptează la situații repede, solicită ajutor cu ușurință, acceptă cu aceeași ușurință un refuz din partea oricărei persoane. Stilul cognitiv se datorează nevoii de apartenență nesatisfăcută de nici una dintre structurile familiale, acest pattern de gândire duce la adoptarea unor comportamente de obediență, pentru a-și satisface această nevoie (s.n.).
  Din punct de vedere al dezvoltării cognitive, O. este normal dezvoltată în raport cu vârsta cronologică, operațiunile gândirii se desfășoară adecvat, dezvăluind un grad de maturitate crescut în comparație cu vârsta cronologică (s.n.). Vocabularul este deosebit de sărac, din cauza prezenței sporadice la școală, se observă lacune mari în cunoștințe. Sentimentele etice superioare au o bună organizare, diferențiază afirmațiile false de cele adevărate, corectează informațiile eronate. Memoria este aparent dezvoltată, dar afectată cu privire la situația abuzului (s.n.), (…).";
  În contextul cercetărilor derulate în dosarul nr. 140/P/2013, înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej, victima a beneficiat din nou de consiliere psihologică, context în care s-a realizat o nouă evaluare psihologică a acesteia, în perioada 14.02. -_, concretizată prin raportul psihologic cu nr. 1587/II/2/18/_, întocmit de același psiholog, în cuprinsul căruia se arată, în esență, următoarele:
  "_ În acest proces de evaluare au avut loc două ședințe. Atitudinea diferă la cele două întâlniri stabilite, inițial este comunicativă, oferă informații, răspunde degajat la întrebări. La a doua întâlnire se observă o stare de vigilență, are discurs pregătit, rectifică informațiile oferite anterior (s.n.).
  La prima întâlnire (s.n.), tânăra declară că a fost adusă să se facă evaluarea ei psihologică, deoarece ea practică prostituția și un client a reclamat-o, pe ea și cele două mătuși ale sale, la Poliție, acuzându-le că i-au furat portmoneul în care se aflau 3000 de lei. În acest context povestește despre condițiile sale de viață, reluând istoria sa de după situația în care a fost abuzată sexual de tatăl ei și luată în grijă de mama sa. Ulterior, a revenit la bunica paternă, care este pentru ea principala persoană de atașament, deoarece ea și-a asumat responsabilitatea educării ei de la naștere. S-a mutat înapoi la mama sa în urmă cu câteva luni, la puțină vreme după asta, după ce "am văzut și eu ce îi viața"; (s.n.), s-a angajat în
  practicarea prostituției. Legat de acest lucru a afirmat că mama sa a însoțit-o de mai multe ori "în gară";, unde era de obicei supravegheată de mătuși (surorile soțului mamei), în special de cea care locuiește împreună cu familia. O. afirmă că din banii câștigați și-a susținut familia și și-a acoperit propriile nevoi de bază, deoarece nu se poate aștepta ca mama sa care nu are venituri să o susțină pe ea financiar (prima întâlnire a avut loc în data de_, după care victima a ajuns din nou în familia sa - n.n.).
  La cea de a doua întâlnire, fiind probabil influențată de adulții din familia sa, retractează afirmațiile inițiale, declarându-se singura responsabilă pentru propriul comportament (s.n.). În acest context, nu mai apar explicații date în context, ca la prima întâlnire, propriul comportament fiind motivat de "așa am vrut eu"; sau "că am vrut io să-mi cumpăr lucruri și am vrut să fac bani"; (s.n.). La această întâlnire discuțiile pe marginea acestui subiect îi creează distres, motiv pentru care redirecționează discuția către alte subiecte. Intenția este cu probabilitate mare cea de a proteja adulții din familia sa (s.n.).
  Mediul familial de proveniență este instabil, structurile acestuia fiind în continuă schimbare din cauza relațiilor din familie caracterizate și acestea de
  instabilitate _. Schimbările produse au fost bruște, imprevizibile și s-au produs fără să fie consultată. Inițial, a fost bunica paternă, care a îngrijit-o de la naștere, când mama ei a lăsat-o în grija acesteia; la vârsta de 8 ani, a fost luată de mama sa, în grija căreia a fost abuzată sexual de un cioban, a revenit la bunica paternă la puțină vreme după acest episod, în grija căreia fost abuzată sexual de tatăl ei, la vârsta de 10 ani. În acest context a revenit în grija mamei sale, apoi s-a mutat din nou la bunica paternă, iar în urmă cu câteva luni a revenit la mama sa, din cauza unui conflict derulat între ea și bunică. Din cauza acestor schimbări a persoanei de atașament s-a consolidat sentimentul pierderii controlului, a imprevizibilului și a vulnerabilității sale în grija unor adulți vulnerabili (s.n.), (declarativ, bunica este consumatoare de alcool, iar mama nu are control asupra evenimentelor), nesiguranța și lipsa unei persoane de încredere a afectat funcționarea psihică a copilului.
  _ Pierderea controlului pentru ea are semnificație catastrofică. Pentru a păstra acest control este dispusă la compromisuri, chiar și în relație cu membri de familie, fapt care o vulnerabilizează (s.n.). Manifestările de anxietate sunt generalizate, motiv pentru care este hipervigilentă, aplicând în diferite situații multe comportamente de control. Starea ei de sănătate este cu primordialitate considerată ca temă fobică.
  Imaginea despre sine este de asemenea afectată din cauza istoricului, valoarea sa ca persoană fiind dată de utilitate. Sentimentele legate de sine sunt, în general negative, nereușind să identifice resurse personale sau persoane resursă în viața sa (s.n.). Legat de fiecare persoană importantă apare experiența abandonului _.
  Relațiile stabilite sunt afectate de acest mod de funcționare, anxietatea afectând motivațiile sale, fapt pentru care acceptă să facă compromisuri pentru a fi acceptată. În acest context renunță la drepturi ale ei, în favoarea persoanelor
  importante. Apare o eternă teamă de abandon, orice conflict în relațiile importante fiind considerat o amenințare (s.n.). Astfel în relațiile importante investește 100%, renunțând la orice și la oricare relație importantă. Dacă apar situații în care poate investi într-o altă relație importantă, renunță la această persoană de atașament, aplică regularitatea descrisă anterior în această relație, își atribuie vină pentru deteriorarea percepută a relației (orice conflict este considerat ca fiind o deteriorare a relației).
  _ Starea emoțională este dominată de sentimente negative, în special cele de nesiguranță și frică, acestea fiind generalizate și de sentimente de tristețe și
  lipsă de perspectivă, care apar în relație cu persoana sa. Apare nevoia acută de a fi tutelată (s.n.), astfel își desemnează persoane străine de referință, alegându-le pe criteriul că îi percepe ca fiind în controlul situațiilor, de la aceștia încearcă să obțină informații, dar și confort emoțional. În momentul în care redefinește situația, percepe controlul ca fiind amenințător.
  _ O. prezintă simptome de anxietate generalizată și distmie. Declarațiile ei sunt influențate de modul de funcționare (s.n.), conform cărora se responsabilizează pentru persoanele importante, siguranța lor și pentru evitarea abandonului încearcă să corespundă așteptărilor acestora (s.n.)";.
  La solicitarea parchetului, s-a întocmit raportul de consiliere psihologică cu nr. 3766 /II/2/18/_, de același psiholog din cadrul Centrului Județean de Intervenție pentru Copilul Abuzat C., în cuprinsul căruia se precizează, în esență, următoarele:
  "O. este victimă a traficului de persoane, în grija mamei sale practica prostituția. Legat de acest lucru a afirmat că mama sa a însoțit-o de mai multe ori "în gară";, unde era de obicei supravegheată de mătuși (surorile soțului mamei), în special de cea care locuiește împreună cu familia (Mona) (s.n.). O. afirmă că din banii câștigați și-a susținut familia și și-a acoperit propriile nevoi de bază, deoarece nu se poate aștepta ca mama sa, care nu are venituri, să o susțină financiar și pe ea (s.n.). Declarațiile ei sunt influențate de modul de funcționare, conform cărora se responsabilizează pentru persoanele importante, pentru siguranța lor, iar pentru evitarea abandonului încearcă să corespundă așteptărilor lor (s.n.).
  Din cauza situației familiale s-a stabilit măsură de protecție specială de urgență (…) iar pentru atenuarea simptomatologiei a fost inclusă într-un program de psihoterapie.
  S-au stabilit următoarele obiective pentru intervenția psihologică:
  1. Stabilirea și menținerea unei relații de atașament cu o persoană desemnată. Formarea unor relații corecte cu alți membri cu care vine în contact (evaluarea și stabilirea distanțelor în relații);
  2. A purta un proces de doliu pentru toate pierderile suferite, eliberarea de sentimentele de pierdere și de amintirea acestor pierderi. A purta proces de doliu pentru lipsa unui mediu emoțional suportiv;
  3. Prelucrarea sentimentelor de vinovăție, depresie, furie asociate cu pierderile suferite și cu situația în care se află (instituționalizare). Redobândirea conștiinței valorii propriei persoane;
  4. Eliminarea negării, pentru suferința să fie considerat responsabil abuzatorul ei (mama și familia soțului mamei);
  5. Tolerarea separării de persoanele desemnate ca fiind de referință, fără a exprima distres major și fără a manifesta comportament regresiv;
  6. Eliminarea comportamentului sexual inadecvat.
  Intervenția psihologică a demarat în data de_, cu o intervenție în criză. Ruperea de mediul familial și pierderea sarcinii (fetița a fost însărcinată la data stabilirii plasamentului, dar nu știa acest lucru) provocând detresă emoțională, care au culminat prin producerea de simptome depresive cu idei suicidare (s.n.). În această perioadă s-a intervenit prin acordare neconditionata a sprijinului emoțional, de asemenea s-a procedat la: identificarea unor persoane de referință pentru a facilita acomodarea la noile condiții de viață, crearea sentimentelor de siguranță prin identificarea regularităților și prin reasigurări continue. S-a continuat cu crearea unor expectanțe cu privire la derularea stabilirii plasamentului și cu elaborarea unor planuri pe termen scurt. După stabilizare, s-a inițiat munca pe baza planului de consiliere.
  Până în prezent au avut loc 7 ședințe pe baza planului de consiliere, la acestea s-au abordat teme legate de persoanele de atașament. În această ordine de idei s-a discutat despre persoana mamei și atitudinea ei față de aceasta. Raportarea față de mamă a suferit schimbări, în sensul că din atitudinea de a o apăra pe mama sa, a ajuns la a o acuza pentru exploatarea ei - formulând acest lucru, ulterior a observat că pe de o parte este îngrijorată pentru ea și apar sentimente pozitive în relație cu mama, pe de altă parte, însă o respinge (s.n.).
  Raportarea sa la mamă a fost autentificată (i s-a explicat că e normal ca să o și iubească și să fie și furioasă pe ea). Sentimentele față de aceasta vor continua să oscileze, probabil.
  O altă preocupare a Ozanelei a fost soarta ei, stabilirea măsurii de plasament la un centru D., procesul juridic fiind pentru ea un fenomen care îi scăpa puterii de înțelegere. Totodată a reușit să-și controleze greu sentimentele de nesiguranță care se legau de acesta.
  S-a încercat stabilirea unei stări de siguranță, prin identificarea persoanelor de referință, a persoanelor în care poate avea încredere, dar și a regularităților pe baza cărora să se poată orienta (expectanțe, comportament)
  Sentimentele negative, în special cele de nesiguranță, de anxietate sunt în continuare dominante, acestea uneori apar sub forma de "presimțiri"; (crede că în absența ei bunica va muri). Acesta se datorează faptului că în continuare își percepe situația ca fiind nesigură în contextul în care procesul de stabilire a unei măsuri de protecție permanente este în desfășurare.
  În acest moment procesul terapeutic este în fază incipientă, copilul urmând să fie asistat până la atingerea scopurilor fixate (s.n.).";.
2. Înscrisurile care au fost comunicate de Clinica de obstetrică-ginecologie
  "Dominic Stanca"; din C. -N. probează împrejurarea că victima a suferit un avort spontan, cu hemoragii repetate, în data de_ .
3. Conform înscrisurilor care ne-au fost comunicate de ITM C., L. T.
, L. M. și L. O. nu au avut niciodată un loc de muncă, în mod legal.
P. R. M. a fost angajat doar în perioada_ -_ .
G. Prin încheierea penală nr. 63/_, Tribunalul Cluj a aprobat, la solicitarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C., ca furnizorii de servicii Orange România și Cosmote România să ne comunice, raportat la posturile telefonice:0748-9., alocat de Orange România și utilizat de făptuitoarea L. T., 0753-6., alocat de Orange România și folosit de făptuitoarea L. Ana Violeta, 0754-9.
, alocat de Orange România și utilizat de făptuitoarea L. M., 0767629649, alocat de Cosmote România și utilizat de făptuitorul P. R. M. ,pentru perioada_ - până în prezent, 0757185361, alocat de Orange România și utilizat de partea vătămată Z. O. - D., pentru perioada_ -_, următoarele:
datele de identificare ale titularilor/posesorilor posturilor telefonice de mai sus și data activării / alocării acestora,
listingul / localizarea convorbirilor efectuate și datele de identificare ale utilizatorilor pentru posturile telefonice identificate în cuprinsul listingului ca apelate/apelante,
codurile IMEI ale terminalelor de pe care au fost folosite aceste posturi telefonice, celelalte posturi telefonice folosite de la terminalele cu codurile IMEI de mai sus și datele de identificare ale titularilor/posesorilor acestor posturi telefonice.

Potrivit raportului de analiză nr. 1818730/CAI/CDM/_, emis de BCCO C. -N., Compartimentul Analiza informațiilor, postul telefonic mobil cu numărul de apel 07489., utilizat de inculpata L. T. a înregistrat un număr de 2.438 de înregistrări - apeluri de tip voce/sms/gprs - și a fost folosit într-un număr de 13 terminale mobile, în perioada_ -_ . Totodată, a fost utilizat în data de_ în mun. C. -N., în intervalul orar 09:54:30 - 17:29:33, (itinerariul de deplasare este reprezentat în anexa nr. 2 la raport).

Postul telefonic mobil cu numărul de apel 07549., aparținând inculpatei

L. M., a înregistrat un număr de 2.508 de înregistrări - apeluri de tip voce/sms/gprs - și a fost utilizat într-un număr de 4 terminale mobile, în perioada_ -_ .

Postul telefonic mobil cu numărul de apel 0757185361, folosit de partea vătămată Z. O. D., a înregistrat un număr de 2.788 de înregistrări - apeluri de tip voce/sms/gprs - și a fost utilizat într-un număr de 13 terminale mobile, în perioada_ -_ .

Postul telefonic mobil cu numărul de apel 0767629649, aparținând inculpatului P. R. M., a înregistrat un număr de 5.248 de înregistrări - apeluri de tip voce/sms/gprs - și a fost utilizat într-un număr de 10 terminale mobile, în perioada_ -_ . De asemenea, acest post telefonic a fost utilizat în mun. C. -N., în data de_, în intervalul orar 06:51:54 - 16:23:58 (itinerariul de deplasare este reprezentat în anexa nr. 6 la raport).

U. ii posturilor 7407. - M. G., 742338352 - SZENASI FRANCISC- KX246471, 748655729 - L. A. și 07569. - neidentificat (a fost identificat ulterior întocmiri raportului ca fiind martorul Huber Zoltan) au apeluri comune cu toate cele 5 posturi telefonice țintă.

Conform actului de completare a raportului de analiză nr. 1818730/CAI/CDM/_, emis de BCCO C. -N., Compartimentul Analiza informațiilor, postul telefonic mobil cu numărul de apel 0767629649, aparținând inculpatului P. R. -M., a fost utilizat în mun. C. -N., în perioadele_ -

19.02.213 și_ -_ (itinerariul de deplasare pentru data de_ este reprezentat în anexa nr. 1).

Potrivit actului de completare a raportului de analiză nr. 1818730/CAI/CDM/_, emis de BCCO C. -N., Compartimentul Analiza informațiilor, cele trei locații de interes - hotelul Someș din Dej, gara CFR Călători Dej și adresa de domiciliu (Salatiu, nr. 47 și nr. 47 B) - se află în aria de acoperire cu cea mai ridicată frecvență din punct de vedere a conectărilor pentru

inițierea/recepționarea apelurilor telefonice aferente "țintelor"; analizate în cuprinsul "Raportului de analiză";.

H. După aducerea la cunoștință a învinuirii, inculpata L. T. a declarat, în esență, următoarele:

A început să practice prostituția aproximativ de la vârsta de 20 de ani. La un moment dat, a renunțat pentru o perioadă de aproximativ 5 ani, timp în care s-a întreținut din banii obținuți muncind la o stână de oi, împreună cu L. T.

, și din ajutorul social. Nu a fost niciodată angajată, dar a muncit "la negru"; la o ciupercărie din Dej, din când în când.

La începutul anului 2012, a recurs din nou la prostituție, deoarece aveau probleme cu banii.

A practicat prostituția în zona gării din Dej, împreună cu M., despre care știe că practică prostituția după ce i s-a născut băiețelul, că nu are și nici nu a avut loc de muncă, dar muncește în sat, cu ziua (de exemplu, la sapă). Totuși, M. își câștigă prin prostituție majoritatea banilor de care are nevoie,pentru ea însăși și pentru copil.

Și L. A. a practicat prostituția, dar a renunțat dinainte de a fi ea împreună cu L. T. . Ea și cu M. erau însoțite în gara Dej de către L.

A., uneori, dar aceasta nu racola clienți pentru a întreține relații sexuale pe bani, ci făcea consumație în restaurantul din gară.

Împreună cu M., s-a deplasat de acasă în gara Dej, pentru prostituție, fie cu taxiul, fie cu autobuzul; se întorceau cu taxiul. Unul dintre taximetriști

"Feri";. Și R. a fost la un moment dat taximetrist; conducea mașina cu nr. de înmatriculare având terminația MPX. După ce O. și-a cumpărat mașina de culoare albă, cu numere străine de înmatriculare, s-au dus în gara Dej și s-au întors acasă cu acest autoturism, condus de R., la solicitarea lor, deoarece O. nu are permis de conducere. O. îi însoțea în gara Dej în fiecare săptămână, cel puțin câte o noapte, timp în care acesta stătea în mașină cu R. sau în restaurant, ea plătindu-i consumația. De obicei, tot ea achita prețul combustibilului; se întâmpla să plătească și M. sau R. .

Mașina albă era parcată lângă chioșcul alimentar din gară. Din locul în care stăteau pentru a-și racola clienții, adică în fața chioșcului, se vedea această mașină, dar nu știe dacă O. și R. le asigurau paza

M. se deplasa mai mult cu taxi-ul decât cu mașina lui O. . De obicei, îi însoțea când plecau acasă, adică după ce terminau cu clienții. Împreună cu M.

, se deplasa spre gară, de obicei, în jurul orei 21,00, loc în care stătea până în jurul orei 01.00. Uneori, rămânea mai târziu. De regulă, M. stătea mai mult decât ea.

Tarifele erau următoarele: 50 de lei pentru relații sexuale întreținute afară (în boscheți), 80 de lei - jumătate de oră la hotel, aproximativ 120 de lei - ora la hotel (de obicei, la hotelul Someș).

Mergeau aproape în fiecare noapte la prostituție. Erau săptămâni când câștiga câte 100 de lei pe noapte și erau săptămâni când nu câștiga nimic -

" (…) tot se câștiga ceva, măcar bani de mâncare și de țigări";. M. câștiga mai mulți bani decât ea. Se ajutau una pe alta, în funcție de banii pe care îi câștigau -

"(…) foloseam în casă banii pe care-i câștigam, cumpărând împreună tot ce aveam nevoie (de exemplu: mâncare, țigări, lapte și pampersuri pentru copilul ei etc.)";.

Primește ajutor social în sumă de 170 de lei și alimente de la primărie, deoarece nu are loc de muncă.

O. nu are loc de muncă. În vara anului trecut, a muncit la săpat de fântâni, împreună cu "Arghil"; (concubinul lui L. Ana Violeta). Banii câștigați de el s-au terminat prin toamnă. O. a mai muncit la o stână de oi, împreună

cu L. T., dar acest lucru nu s-a întâmplat în iarna 2012-2013 - "O. trăia practic din banii pe care-i câștigam eu și M. din prostituție și mai primea mâncare de la sora lui L. Sonia din Mintiu Gherlii";.

Ea și L. T. practică jocuri de noroc -"mai mult eu decât el";. Astfel, înainte de sărbătorile de Paști din anul 2012, au pierdut "la aparate";, 20.000 de lei, într-o singură zi, la mai multe localuri din Dej. Anul acesta, înainte ca L.

T. să înceapă să lucreze din nou la stâna de oi, au pierdut vreo 10.000 de lei, în aceeași modalitate. A început să joace "la aparate"; de vreo doi ani, circa o dată pe săptămână. De atunci și până în prezent, a pierdut în jur de 100 de milioane lei vechi, în total. Nu se întâmplă des să câștige.

În anul 2012, L. T. a lucrat la stâna de oi până cu aproximativ o săptămână înainte de Crăciun, dar nu a adus nici un ban când a venit acasă, deoarece aveau datorii la proprietarul oilor, care îl plătise pe L. T. în avans. Totuși, proprietarul oilor le-a dat încă 500 de lei în avans, de sărbători. În prezent, L. T. lucrează la un proprietar de oi - "Ghiță";, care locuiește în

Mintiu Gherlii. A lucrat și anul trecut la același "Ghiță";; nu a trăit din banii câștigați de ea prin prostituție

L. Ana Violeta, zisă "Mădă"; și "Bădă";, practică prostituția de mult timp, dinainte ca ea să se stabilească în Salatiu. Acasă la ei, fie la 47 B, fie la 47, locuiește și Larisa, care este fiica lui L. Ana Violeta. "Cisa";, fata lui Sonia, a fost crescută de frații L., în Salatiu, și a practicat și ea prostituția.

În perioada aproximativă decembrie 2012-ianuarie 2013, R. și O. au avut o relație, în sensul că au fost împreună circa o lună, timp în care acesta a locuit în Salatiu, în aceeași cameră cu O. . R. nu a avut loc de muncă în perioada în care a locuit la ei și nu a contribuit la plata cheltuielilor comune - "nu a dat bani în casă";. Uneori, mergea la mama lui să mănânce și își lua țigări din banii pe care îi avea.

R. lucra ca taximetrist când a cunoscut-o pe O. . A prestat această munca până când s-a mutat la ei. Nu a mai prestat această muncă, deoarece a avut probleme în legătură cu un furt. În perioada în care O. a locuit la ei, adică până în 14 februarie 2013, R. nu a avut loc de muncă și nici nu a lucrat

"la negru";.

A locuit împreună cu O. până când aceasta a avut în jur de 5 ani, în

localitatea Bonț, la părinții fostului ei concubin, Nedelca D. . Ulterior, s-a mutat de acolo, iar O. a rămas la bunicii ei. De când O. a fost violată de tatăl ei, a tot avut probleme cu ea; mai fugea de acasă, probabil pentru a fuma. O. a mai fost abuzată sexual și de un cioban care lucra la stâna la care au lucrat ea și L.

T. .

În luna noiembrie 2012, O. a fugit de la bunicii ei la un băiat din N. la.

Poliția a luat-o de acolo și i-a încredințat-o ei.

O. știa că ea și mătușile ei practicau prostituția. În prezența ei, nu a discutat cu M. despre banii pe care îi câștigau din prostituție, dar O. își dorea să aibă bani - "să-și cumpere și ea tot felul de lucruri pe care le vedea la alte fete, de exemplu blugi, produse de machiaj";. Nu avea posibilități materiale pentru așa ceva și îi cumpăra ce putea. După circa 2 săptămâni de la stabilirea Ozanelei în Salatiu, aceasta a plecat de acasă, fără știrea ei, și s-a întâlnit cu ea seara, în gara Dej. Stătea chiar în fața chioșcului alimentar, loc în care ele își racolau clienții. A întrebat-o ce căuta acolo, răspunsul fiind acela că și ea are nevoie de bani pentru a-și cumpăra țigări și blugi. A dus-o acasă cu un taxi și a certat-o pentru ce a făcut. În următoarea zi, O. i-a spus că și ea vrea să câștige bani, adică să practice prostituția. Nu i-a dat voie, dar nu a ascultat-o. În noaptea respectivă, nu a fost în gara Dej. O. a plecat și s-a întors doar dimineața, împreună cu R. . De atunci, cei doi au locuit împreună, deși ea nu a fost de acord.

A acceptat ca O. să practice prostituția, deoarece nu se putea înțelege cu ea. În perioada în care O. a practicat prostituția, s-au deplasat pe rutele Salatiu-gara Dej și retur, împreună cu R. și cu O., cu mașina albă. Ea îi dădea Ozanelei prezervative.

Nu i-a explicat Ozanelei ce trebuia să facă cu clienții, cum să vorbească cu ei și nici câți bani să le ceară; O. cunoștea aceste lucruri. Nu știe dacă a învățat-o M. sau vreo altă fată care practică prostituția în gara Dej. O. mergea la prostituție în fiecare noapte, în jurul orei 21,00 și se întorcea cel mai târziu pe la 04,00 - 05,00. Câștiga în jur de 100 de lei pe noapte. Din banii obținuți, O. își cumpăra sandviciuri, cips-uri, sucuri și țigări (bunuri care

costau, în total, 30-40 de lei), îi dădea Monalisei să cumpere diverse lucruri pentru băiețelul ei (biscuiți, lapte) și pentru ea (țigări) și cumpăra "pentru casă"; pâine și țigări. Ei îi dădea, de obicei, câte 20 - 30 de lei, nu în fiecare dimineață, ci doar atunci când avea - " regula era că îmi dădea bani din ceea ce câștiga de

la clienți";. O. îi dădea acasă o parte din bani, dar s-a întâmplat să-i dea și în gara Dej. Fiica ei nu juca "la aparate"; și, cât timp a locuit la Salatiu (noiembrie 2012 - februarie 2013), nu și-a cumpărat haine. În perioada în care O. a practicat prostituția, a însoțit-o aproape în fiecare noapte, lipsind doar vreo 3 - 4 zile când a fost răcită.

Nu a avut nici o înțelegere cu M. să aibă grijă de O. pentru ca să nu i se întâmple nimic rău în intervalul de timp în care practica prostituția, urmând ca aceasta să primească, pentru acest serviciu, o parte din ceea ce ar fi câștigat

O. . Nu știe dacă M. și O. au avut o astfel de înțelegere și nici dacă M. se împrumuta cu bani de la O. .

Din câte știe, cea mai mare sumă de bani pe care O. a câștigat-o din prostituție a fost de 200 de lei. Atunci când a câștigat această sumă, i-a arătat că și-a cumpărat niște cizme cu 100 de lei și mai multe perechi de chiloți. Este posibil să fi câștigat și sume mai mari de bani, dar să nu-i fi spus.

Nu știe dacă O. i-a dat lui O. sau lui R. bani din sumele câștigate prin prostituție. L. T. nu a beneficiat de aceste sume de bani. În iarna 2012-2013, L. T. a trăit din banii pe care-i câștiga ea din prostituție, din ajutorul social, din alimentele pe care le-au primit de la primărie, tot ca și ajutor social, și din ceea ce produceau în propria gospodărie.

R. a părăsit locuința lor după aproximativ o lună, deoarece nu mai era de acord ca acesta să locuiască împreună cu O. . Nu știe dacă relația dintre cei doi a continuat, ci doar că se întâlneau pe ascuns.

Atunci când a fost povestea cu cei trei bărbați din Bistrița, unul dintre ei fiind "Tănase";, nu a însoțit-o pe O. la hotel; aceasta s-a dus cu M. și, probabil, cu Ana Violeta. Totodată, nu le-a cerut acestor bărbați bani pentru a întreține relații sexuale cu O. și nici nu a primit bani de la aceștia, cu același scop. Doar dimineața, O. i-a spus că "Tănase"; a plătit-o cu 100 de lei; ei i-a dat 40 - 50 lei din această sumă.

Recunoaște că a comis infracțiunea de prostituție, adică și-a câștigat majoritatea sumelor de bani pe care le-a cheltuit pentru "traiul de zi cu zi"; din întreținerea de relații sexuale pe bani, dar nu se consideră vinovată pentru că O. a practicat prostituția, deoarece ea și M. nu i-au cerut acesteia să practice prostituția. Totuși, recunoaște că a transportat-o pe O., cu mașina lui O., condusă de R., de acasă în gara Dej pentru a practica prostituția și din gara Dej acasă, precum și că a găzduit-o pe O. în perioada în care aceasta a practicat prostituția.

Înainte de a se stabili la ei acasă, O. nu a practicat prostituția și crede că aceasta a început să facă așa ceva pentru a avea bani de țigări, deoarece fuma foarte mult. Nu i-a spus niciodată Ozanelei să practice prostituția pentru a câștiga bani de țigări și, dacă aceasta n-ar fi făcut așa ceva, ar fi crescut-o așa cum ar fi putut și așa cum a avut grijă de ea și în alte perioade în care au locuit împreună.

Cu prilejul audierii în calitate de inculpat, L. T. a încercat să îi disculpe pe ceilalți trei inculpați, susținând că aceștia "nu au nici o vină";, deoarece victima i-a dat doar ei o parte din banii obținuți de la clienți.

După aducerea la cunoștință a învinuirii, inculpata L. M. a declarat, în esență, următoarele:

Recunoaște că practică prostituția de vreo 4 - 5 ani, adică își procură mijloacele de trai, pentru ea însăși și pentru băiețelul ei, din întreținerea de relații sexuale pe bani. Nu a avut niciodată un loc de muncă, dar lucrează uneori prin sat, la curățenie și în agricultură. În iarna care a trecut, nimeni din sat nu a chemat-o la muncă, nici măcar la curățenie.

De regulă, pleacă de acasă spre gara Dej cu autobuzul, la ora 20,30, seara. Își racolează clienții din fața chioșcului alimentar din gara Dej, împreună cu L.

T. și L. Ana Violeta. Practică prostituția aproape în fiecare noapte, până la ora 02,00-03,00 sau până spre dimineață. Ana Violeta practică prostituția de vreo 7 - 8 ani, fiind transportată în gara Dej și înapoi acasă de concubinul ei - "Arghil";.

De regulă, are câte 2 clienți pe noapte. S-a întâmplat, uneori, să nu aibă nici un client iar, alteori, să aibă mai mult de doi clienți. Tarifele sunt următoarele: 50 de lei - întreținerea de relații sexuale afară; 100 de lei - 40 de minute la hotel, 150 de lei - o oră la hotel.

De regulă, s-a deplasat cu autobuzul pe ruta Salatiu - gara Dej, împreună cu L. T. ; acasă, se întorceau cu taximetrul, mai ales cel cu terminația TZP și cele conduse de "Feri"; și R. .

Ea și L. T. cheltuie împreună sumele de bani câștigate prin prostituție, pentru bunurile necesare zilnic - mâncare, țigări, lucruri pentru copilul ei etc. - "(…) puneam banii câștigați la comun, adică îi foloseam împreună.";.

"Cisa"; a locuit la ei în Salatiu, încă din copilărie. A practicat prostituția de la vârsta de circa 15 ani și până când s-a mutat de la ei, în urmă cu aproximativ doi ani.

L. T. lucrează la oi și, din banii câștigați, contribuie la întreținerea familiei. L. T. nu-i dă acestuia bani din ce câștigă de la clienți. Acesta nu a primit bani de la O. și, după ce a aflat că O. a început să practice prostituția, s-a certat cu L. T., cerându-i să nu o lase să facă așa ceva.

L. O. nu are loc de muncă. A lucrat cândva la săpat de fântâni, dar, în iarna care a trecut, nu a câștigat nici un ban. Trăiește din banii câștigați de ea și de L. T. prin prostituție. A avut o mașină albă cu numere străine, pe care a condus-o și P. R. M. . Acesta a lucrat ca și taximetrist o lună-două. În iarna 2012-2013, a locuit o perioadă de timp la ei în Salatiu, respectiv el și O. au fost concubini și au dormit în aceeași cameră, în toate cele trei imobile de la adresa lor. În perioada în care O. a locuit la ei în Salatiu, toate trei - ea, L.

T. și O. - au fost transportate de R., cu mașina albă, în gara Dej, pentru prostituție, și înapoi acasă. Nu l-au plătit pentru transport, deoarece acesta mânca și locuia la ei, contribuind la cheltuielile comune doar cu suma de 20 - 30 lei pe săptămână. Nu știe dacă O. îi cumpăra ceva lui P. R. M. din banii pe care-i câștiga de la clienți.

O. nu a practicat prostituția înainte de a se stabili la ei, dar știa de mai mult timp că ea, L. Ana Violeta și L. T. aveau această ocupație. La scurt timp după ce s-a stabilit la ei, O. a început să practice prostituția - "(…) L.

T. a scos-o pe O. la un suc (…), la restaurantul din gara Dej. Au stat puțin timp și s-au întors acasă. În următoarea seară, au plecat din nou. Eu le-am însoțit. Toate trei ne-am dus în gara Dej, în restaurant. Nu am avut clienți atunci. În următoarea seară, am fost din nou în gara Dej toate trei. Am stat în fața chioșcului alimentar, unde obișnuiam să ne racolăm clienții. Am avut și eu și O. câte un client. Mama ei este cea care a stabilit prețul și a încasat banii. O. a plecat cu clientul (…).";.

Nu știe cine i-a explicat Ozanelei ce trebuie să facă cu clienții și nici de ce

O. a început să practice prostituția. Practic, a fost decizia acesteia - "(…) la un moment dat, când eram acasă eu, T. și A., O. a zis dintr-o dată că vrea și ea să facă prostituție pentru a avea bani de țigări și de alte lucruri. Noi i-am spus că este prea mică, dar ea a insistat să vină cu noi. Nu i-am spus că din practicarea prostituției se câștigau bani mulți, dar ea a observat că noi veneam acasă cu tot felul de lucruri și a întrebat de unde le avem. Înainte ca O. să înceapă să se prostitueze, eu am discutat cu T. să am grijă de O. să nu i se

întâmple ceva în gara Dej, atunci când T. nu venea cu noi. O. a fost de față la această discuție. Nu am stabilit ca O. să îmi dea o parte din banii de la clienți pentru că eu urma să am grijă de ea (…) Nu eu am pus-o pe O. să practice prostituția și nici nu am obligat-o să facă așa ceva.";.

Nu a discutat cu L. T. despre modul în care O. a început să practice prostituția, ci doar i-a cerut să nu-i permită Ozanelei să facă așa ceva, deoarece era "prea micuță";. L. T. nu i-a răspuns la reproș, ci doar s-a enervat. La un moment dat, în prezența ei, mai mulți polițiști, care știau că O. e fiica lui L. T., au întrebat-o pe aceasta ce caută fata ei acolo, răspunsul fiind acela că O. venise doar pentru a face niște cumpărături, după care urma să plece acasă. O. le-a spus polițiștilor același lucru.

De obicei, O. a fost însoțită de mama ei în gara Dej. De regulă, s-au deplasat dus-întors cu mașina albă a lui L. O., condusă de P. R. M., care parca lângă chioșcul alimentar, încât se vedeau unii pe alții. Cei doi le asigurau paza pentru ca să nu li se întâmple nimic rău, deoarece unii clienți erau în stare de ebrietate. L. O. mergea în gara Dej aproape în fiecare noapte, împreună cu P. R. M. . Cei doi fie stăteau în gară, fie plecau prin apropiere.

O. îi cumpăra lui L. O. diferite lucruri: cafea, sandviciuri, țigări. De obicei, plecau din Salatiu spre gara Dej la ora 20,30 și se întorceau pe la ora 02,00 - 03,00.

Atunci când O. era însoțită de mama ei, aceasta discuta cu clienții și încasa banii înainte ca O. să plece cu clientul. Totodată, L. T. îi cerea clientului buletinul, când relațiile sexuale se întrețineau afară, pentru ca să nu i se întâmple nimic rău Ozanelei. Când O. mergea cu clientul la hotel, L. T. îi însoțea, din același motiv. Când L. T. nu era în gară, ea este cea care lua buletinul de la client, respectiv îi însoțea pe O. și pe client la hotel. De fiecare dată când avea un client, O. lăsa banii primiți fie ei, fie mamei sale. Când se întorcea, își primea banii înapoi. Atunci când au fost cele două episoade cu

Tănase, O. a fost însoțită la hotelul Someș de mama ei. Nu ea a chemat-o pe

O. la hotel, în camera în care se afla Tănase, ci O. a chemat-o acolo.

Niciodată nu a negociat tariful cu vreun client al Ozanelei și nu beneficiat de banii câștigați de aceasta. O. nu a cumpărat lucruri pentru copilul ei, cu excepția a vreo 10 scutece. Uneori, a mers cu taxiul împreună cu O. (pe aceleeași rute), dar a plătit singură costul transportului. Este adevărat că O. i-a oferit de mai multe ori bani din ceea ce a câștigat, dar a refuzat de fiecare dată.

După ce a început să practice prostituția, O. a mers în gara Dej în fiecare noapte. De obicei, avea câte 2 clienți pe noapte, dar au fost nopți când nu a câștigat nimic. Din banii primiți de la clienți, O. își cumpăra mâncare, dulciuri, țigări și haine (cheltuia pentru ea, pe parcursul nopții, în jur de 40 - 50 de lei), cumpăra mâncare pentru casă și îi dădea mamei sale bani, pentru cheltuielile comune - de exemplu, a contribuit la plata facturilor electrice.

L. T. beneficiază de ajutor social - o sumă de bani lunară și produse alimentare o dată pe an; nu a primit astfel de produse la sfârșitul anului 2012, ci după ce O. nu a mai locuit la ei.

Împreună cu L. T., joacă "la aparate";din când în când, câte 10 - 20 de lei. O. le-a însoțit doar de 2 ori. L. T. practică acest joc de noroc de aproximativ două ori pe săptămână, inclusiv în perioada în care O. a locuit la ei.

Nu a găzduit-o pe O. . Ea locuiește în imobilul cu nr. 47 iar aceasta a locuit împreună cu mama ei, în imobilul cu nr. 47 B. Totuși, în perioada în care a stat la ei în Salatiu, O. a dormit în toate cele trei imobile, cu rândul.

După aducerea la cunoștință a învinuirii, inculpatul L. O. a declarat, în esență, următoarele:

Nu a avut niciodată loc de muncă, dar a lucrat "la negru";, la oi, la pădure sau la săpat de fântâni. În iarna 2012-2013, "nu prea"; a lucrat, ci doar din când în când la pădure, cu un prieten - "V. ";. Totuși, în perioada noiembrie 2012- februarie 2013, a lucrat aproape în fiecare zi fie la pădure, împreună cu "V. ";, fie la fântâni, împreună cu "Arghil";, și a câștigat în jur de 50 de lei zilnic.

A cheltuit banii pe țigări, pe mâncare, pentru el însuși, de regulă, deoarece fiecare membru al familiei se administra singur - "(…) eram fiecare separat cu banii, cu mâncarea, cu cheltuielile pentru casă";.

L. M. practică prostituția de aproximativ 2 ani, în gara Dej. În același loc, practică prostituția și L. T. . L. M. merge aproape în fiecare noapte la prostituție, dar L. T. merge mai rar, deoarece primește bani și de la L. T. . L. Ana Violeta practică prostituția de mulți ani. Și L.

A. a avut această ocupație.

El, L. T., L. T., L. M. și la L. A. obișnuiesc să joace

"la aparate";, sume mici de bani, aproximativ o dată pe săptămână.

Aproximativ în luna noiembrie 2012, O. a venit să locuiască cu mama ei. Cam la o săptămână, aceasta a început să practice prostituția, tot în gara Dej, unde mergea împreună cu L. M. (mai ales) și cu L. T. sau doar cu una dintre acestea. Nu știe cum a ajuns O. să facă așa ceva (el nu a obligat-o), dacă avea grijă cineva de ea în gară, câți bani câștiga pe noapte și nici dacă împărțea cu cineva acești bani; probabil îi cheltuia pe alcool și țigări. O. a dormit, pe rând, în căsuța cu nr. 47, ocupată de el, și în căsuța cu nr. 47 B, la mama ei.

O. s-a deplasat în gara Dej cu taxiul, cu autobuzul și cu mașina lui albă, marca Toyota, condusă de P. R. M. . Acesta a fost cazat la ei în Salatiu în jur de 3 săptămâni, timp în care "a trăit"; cu O., fiind concubini. Cei doi au locuit în căsuța fără număr, cu acordul lui.

R. le transporta pe O., L. M. și L. T. în gara Dej pentru a face prostituție. Uneori, aștepta până când acestea terminau cu clienții, alteori se întorcea acasă după 2-3 ore. Cele trei nu-l plăteau pentru deplasări, deoarece era

"un fel de schimb de servicii"; - el le transporta pe fete la prostituție iar ei îl cazau (pentru că nu a avut locuință în acea perioadă de timp), fără a-i pretinde să contribuie la plata cheltuielilor comune.

Nu știe dacă O. a cumpărat ceva pentru P. R. M. din sumele de bani câștigate prin prostituție. Aceasta nu i-a dat lui niciodată bani, deoarece nu avea nevoie; nu i-a cumpărat nici măcar țigări.

A mers de câteva ori în gara Dej, împreună cu L. M., L. T. și

O., fiind transportați dus-întors de către P. R. M., cu mașina albă.

Acesta parca mașina în apropierea chioșcului alimentar din gara Dej, loc în care fetele își racolau clienții.

Nu știe dacă O. a contribuit la plata cheltuielilor comune din sumele de bani câștigate prin prostituție, dacă a ajutat-o pe L. M. cu bani, dacă a cumpărat ceva pentru copilul acesteia, dacă îi dădea Larisei bani și nici cine a învățat-o cum să racoleze clienții și cum să procedeze cu ei; probabil că L. M. și mama ei.

L. T. a aflat că O. a practicat prostituția doar atunci când aceasta a fost luată de autorități.

În perioada în care a locuit în Salatiu, "Cisa"; a practicat prostituția în gara Dej, unde mergea împreună cu L. M. și L. T. .

După aducerea la cunoștință a învinuirii, inculpatul P. R. M. a declarat, în esență, următoarele:

O cunoaște pe L. M. de mai mulți ani; știa că practică prostituția în zona gării din Dej. Pe L. T. o cunoaște din luna decembrie 2012; aceasta avea aceeași ocupație. Aproximativ în luna decembrie 2012, a cunoscut-o și pe O.

; și-a dat seama că practica prostituția, deoarece a văzut-o stând împreună cu celelalte două și plecând cu clienți. Cele trei își racolau clienții din fața chioșcului alimentar din gară. Împreună cu ele, stătea din când în când "Bădă";, zisă și

"Mădă";. Din câte cunoaște, L. T., L. M. și O. se deplasau de acasă în gara Dej și înapoi, după ce terminau cu clienții, fie cu taxiul (de exemplu, cel condus de "Feri";), fie cu autobuzul.

A lucrat ca și taximetrist vreo 4 luni, pentru firma Zolcris din Dej, conducând taximetrul cu numărul de înmatriculare având terminația MPX, pînă la sfârșitul lunii decembrie 2012, când a avut "probleme"; cu furturi comise de alte persoane. A transportat-o cu taxiul pe O. de vreo 2-3 ori, în zona hotelului Someș și a cinematografului Arta din Dej. Nu își amintește ca O. să-i fi povestit cum a ajuns să practice prostituția la o vârstă așa de fragedă și nici de ce făcea acest lucru; probabil că pentru bani. Aceasta nu i-a spus ce făcea cu banii. Nu știe cine a învățat-o pe O. cum să racoleze clienții și cum să procedeze cu aceștia.

Nu știe dacă O. mergea singură cu clienții sau era însoțită de L. T. sau de L. M., deoarece el nu stătea efectiv în gară. Totuși, parcarea pentru taximetre fiind la o distanță mai mică de 50 de metri față de chioșc, din acest loc se vedea ce se întâmpla în fața chioșcului alimentar, precum și în toată gara.

O. era tot timpul însoțită de mama ei sau de L. M. . A constatat că, înainte de a pleca cu clientul ("sau undeva";), O. îi lăsa mamei sale banii pe care îi dădea acesta, dar nu a observat dacă aceasta îi lăsa banii și lui L. M.

, atunci când mama ei nu era "prin zonă";. Când se întorcea, L. T. nu-i restitui integral banii, ci doar sume mici - 4-5 lei, pentru cips-uri. Din banii câștigați de la clienți, O. își cumpăra cips-uri sau hot dog-uri. El însuși i-a cumpărat de mai multe astfel de produse, din banii lui.

Niciodată nu a observat-o pe O. singură prin gara Dej, la prostituție; de fiecare dată, era împreună cu cineva din familie. Nu a observat ca O., atunci când pleca cu clienții, să fie însoțită de L. T., de L. M. sau de altcineva din familie.

O. avea aceleeași ținute, același tip de haine. Mergea aproape în fiecare noapte la prostituție și avea clienți, fie câte unu pe noapte, fie mai mulți. Fiind mai "nouă"; și mai tânără, avea mai mulți clienți decât celelalte.

S-a deplasat în gara din Dej în fiecare zi pentru curse de taximetrie, loc în care stătea intervale de timp diferite - de la 10 minute până la o oră și jumătate - două ore, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Nu le-a observat pe fetele din Salatiu practicând prostituția în timpul zilei, ci doar noaptea, inclusiv spre dimineață, în jurul orei 05,00-06,00.

Îl cunoaște pe L. O. de aproximativ 4 ani. Acesta i-a cerut să-l transporte cu mașina lui albă. Totodată, el a împrumutat mașina pentru a merge în diverse locuri. A condus această mașină în jur de o lună, timp în care, aproape în fiecare zi, le-a transportat pe L. T., L. M. și O. în Dej, fie la prostituție, fie în alte locuri. Uneori, le-a dus și din gara Dej în Salatiu, noaptea târziu sau spre dimineață, când terminau cu clienții. Câteodată, erau însoțiți de

L. O. în gara Dej. Pe parcursul nopții, acesta stătea în gară sau pleca prin oraș. Nu știe dacă L. O. a avut loc de muncă în perioada noiembrie 2012- februarie 2013 și nici cum se întreținea acesta.

L. T., L. M. și O. nu i-au plătit serviciile de transport; dimpotrivă, el le dădea bani. Nici L. O. nu i-a achitat aceste servicii.

O. nu i-a cumpărat niciodată țigări sau alte lucruri. Nu a avut o relație de concubinaj cu aceasta, ci doar au întreținut relații sexuale contra-cost de vreo trei ori, o dată în taximetrul lui, în rest în locuința lor din Salatiu. Nu a cunoscut vârsta reală a acesteia, ci a avut reprezentarea că are 16 ani; însăși O. i-a spus că este născută în anul 1997, atunci când a cunoscut-o, și chiar arăta ca o fată de 16 ani. A aflat vârsta reală a acesteia doar atunci când a fost incidentul cu clientul "Tănase";.

Nu a fost o perioadă de timp în care să doarmă în fiecare noapte sau aproape în fiecare noapte în Salatiu, la familia L. . A dormit în două dintre căsuțele acestei familii, uneori în aceeași cameră cu O. . A contribuit la plata cheltuielilor comune, cu câte 10-20-30 de lei, și a cumpărat diverse lucruri.

Nu știe dacă O. i-a dat lui L. T. o parte din banii câștigați de la clienți și nici dacă aceasta a ajutat-o cu bani pe L. M. .

Apreciază că nu a greșit prin faptul că a transportat-o pe O. cu mașina albă din Salatiu în gara Dej, unde știa că practică prostituția, și înapoi, după ce termina cu clienții, deoarece nu cunoștea care erau relațiile dintre ea și membrii familiei sale. Nu a participat la nici o discuție de familie între O., L. T. ,

L. M. și L. O., dar a constatat că aceștia se aflau în relații bune, respectiv că era "o veselie generală"; în familia lor. În prezent (la data audierii), își dă seama că a comis infracțiunea de act sexual cu un minor, deoarece acum (după aducerea la cunoștință a învinuirii) cunoaște vârsta Ozanelei.

În timpul procedurii privind judecarea cererii având ca obiect arestarea preventivă, inculpații L. T., L. M. și L. O. nu au dat declarații suplimentare, ci și-au menținut declarațiile date anterior. În același cadru procesual, P. R. M. a declarat că a cunoscut-o pe partea vătămată în gara din Dej, unde aceasta practica prostituția și l-a acostat în vederea întreținerii de relații sexuale contra-cost, propunere pe care a acceptat-o. Ulterior, a existat o relație de amiciție între ei doi, pe parcursul căreia au întreținut relații sexuale contra-cost, cu "o oarecare regularitate";. Atunci, a avut reprezentarea că partea vătămată avea vârsta de "peste 16 ani";, împrejurare pe care a aflat-o de la aceasta. Doar în contextul incidentului cu "un anume Tănase";, a aflat că partea vătămată avea doar 12 ani, moment din care a refuzat să mai aibă legături cu aceasta.

A locuit la adresa coinculpaților aproximativ trei săptămâni, la sfârșitul anului 2012-începutul anului 2013, context în care "s-a întâmplat"; să doarmă în aceeași cameră și în același pat cu partea vătămată.

Din câte știe, partea vătămată a practicat prostituția în perioada decembrie 2012-începutul anului 2013, dar aceasta nu i-a dat niciodată sume de bani obținute în acest mod și nici nu i-a cumpărat vreun bun. Din banii obținuți prin prostituție, partea vătămată își cumpăra diverse lucruri sau îi dădea mamei sale.

A transportat-o pe partea vătămată din Salatiu în Dej atât în perioada în care era taximetrist (până spre sfârșitul anului 2012), cât și cu mașina lui L.

O., de vreo 2 -3 ori pe săptămână; "s-a întâmplat"; ca scopul acestor deplasări să fie și practicarea prostituției în zona gării din Dej. Totodată, "s-a întâmplat"; să rămână în zona gării Dej câte o oră - două, atunci când partea vătămată practica prostituția. Parca mașina albă în apropierea gării Dej, loc din care avea posibilitatea să vadă ce se întâmpla în fața chioșcului alimentar.

"S-a întâmplat"; ca L. O. să se deplaseze și el în zona gării și să servească o cafea în restaurant, dar nu poate preciza dacă făcea acest lucru cu regularitate.

A căutat-o pe partea vătămată la adăpostul "A. "; din C. -N. pentru a o întreba dacă are nevoie să-i cumpere ceva.

A observat că L. T. și L. M. stăteau și ele în gara Dej, dar nu știe care este motivul prezenței lor acolo. Le-a transportat pe partea vătămată și pe coinculpate în gara Dej la cererea acestora, dar nu a primit bani pentru acest serviciu. Totuși, contra acestui serviciu, L. O. îi permitea "oarecum"; să

folosească autoturismul de culoare albă și în interes personal.

Nu știe dacă L. O. a primit de la partea vătămată sau de la coinculpate o parte din banii pe care acestea i-au câștigat de la clienți. În ceea ce privește "traiul de zi cu zi";, coinculpații și partea vătămată se comportau ca într-o familie.

Inculpatul P. R. M. a fost reaudiat în data de_, la solicitarea sa, context în care a declarat, în esență, următoarele:

O. i-a povestit că îi dădea mamei sale o parte din banii pe care-i câștiga din prostituție. Nu știe dacă aceasta a cumpărat ceva pentru L. Denis sau pentru Larisa. O. discuta cu mama ei despre practicarea prostituției. De fiecare dată când a transportat-o pe O. cu mașina albă, au fost însoțiți atât de mama ei, cât și de L. M. ; aproape în fiecare noapte, L. O. mergea

împreună cu ei.

A discutat de mai multe ori cu O. pentru a o determina să renunțe la prostituție, răspunsul acesteia fiind acela că nu îi plăcea ceea ce făcea, dar "nu se putea altfel"; având în vedere situația lor familială. A încercat "să-i deschidă mintea"; Ozanelei pentru ca să renunțe la prostituție și să facă o școală, dar acesteia îi plăcea viața libertină. Nu a racolat clienți pentru O. și nici nu a apelat la alte persoane în acest scop.

Împreună cu O., l-a vizitat de câteva ori pe martorul Huber Zoltan, care îi este prieten. Nu a dus-o pe O. la locuința acestuia pentru a întreține relații sexuale și nu i-a povestit că O. ar fi iubita sau concubina lui. Nu-și amintește dacă i-a povestit martorului că a întreținut relații sexuale cu O. și nici dacă i-a spus că aceasta este în vârstă de 12 ani. Martorul i-a atras atenția că "fata ar fi cam mică";, motiv pentru care ar putea să aibă probleme de natură penală, încât a început să aibă suspiciuni cu privire la vârsta acesteia și "anumite aspecte"; - cele privind faptele pentru care a ajuns să fie cercetat și arestat preventiv. După această discuție, care a avut loc la începutul sau mijlocul lunii ianuarie 2013, a

început "să se retragă"; din relațiile cu membrii familiei L. . Astfel, începând cu data de_, nu prea i-a mai vizitat, nu i-a mai transportat cu mașina albă și nu i-a mai împrumutat cu bani.

Nu "prea"; corespunde adevărului declarația dată de Huber Zoltan, respectiv nu este adevărat că ar fi cunoscut vârsta Ozanelei încă din perioada în care era taximetrist și nici că ar fi avut o relație de concubinaj cu aceasta.

O cunoaște pe "Cisa"; de mai mult timp; a observat-o practicând prostituția în gara Dej. Odată, a văzut-o pe aceasta stând în gara Dej împreună cu mătușile ei și cu o persoană de sex bărbătesc (probabil prietenul ei), în locul în care își racola clienții. Înainte de Revelionul 2012 - 2013. "Cisa"; a venit la locuința fraților L., unde a rămas câteva zile, timp în care a transportat-o cu mașina albă, împreună cu O., L. T., L. M. și L. O., în gara Dej, pentru practicarea prostituției, locul de racolare a clienților fiind tot cel din fața chioșcului alimentar. În aceeași perioadă, a întreținut relații sexuale contra-cost cu "Cisa";, știind că aceasta era în vârstă de 17 ani.

Nu recunoaște săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor în formă continuată, deoarece a avut reprezentarea că O. avea vârsta de 16 - 17 ani în perioada în care a întreținut relații sexuale cu aceasta. Nu recunoaște comiterea infracțiunii de trafic de minori în formă agravată și în formă continuată, fiindcă nu a transportat-o pe O. în scopul exploatării sexuale a acesteia prin

practicarea prostituției și nici nu a fost complice la găzduirea ei în locuința din Salatiu, de către co-inculpați, în același scop.

Inculpații L. T., L. M., L. O. și P. R. M. au susținut că partea vătămată și-a dat consimțământul la practicarea prostituției - respectiv nu a fost racolată, nu a fost găzduită în locuința lor din Salatiu și nu fost transportată în gara Dej prin abuz de autoritate/cu forța, nu a fost obligată să practice prostituția și nici să contribuie la plata cheltuielilor comune cu sume de bani obținute în acest mod; dimpotrivă, a făcut totul de bună voie.

Această apărare este înlăturată de art. 16 din Legea nr. 678/2001 - consimțământul victimei, indiferent că este majoră sau minoră, nu înlătură răspunderea penală, precum și de dispozițiile din Codul civil privind lipsa capacității de exercițiu.

După aducerea la cunoștință a învinuirii, inculpatul L. T., a declarat, în esență, următoarele:

Lucrează la diferiți proprietari de oi, de vreo 25 de ani. Anul trecut, a lucrat la martorul Roman Ghiță, într-o zonă cu păduri de pe raza comunei Mintiu Gherlii, fiind plătit lunar cu suma de 700 de lei, plus mâncarea de zi cu zi și câte un pachet de țigări pe zi; în prezent, lucrează pentru aceeași persoană. De obicei, muncește la oi în perioada cuprinsă între primăvara fiecărui an și sfârșitul anului, înainte cu câteva zile de sărbători. În acest interval de timp, nu merge pe acasă și comunică cu familia telefonic.

Practic, banii câștigați de el erau încasați de L. T., care mergea în fiecare lună la proprietarul de oi și primea sumele de care avea nevoie. Surorile lui îl sunau și îl informau că L. T. pierdea banii jucând "la aparate";. De altfel,

aceasta a pierdut "la aparate"; inclusiv sumele de bani pe care le-a încasat de la proprietarul de oi pentru a plăti diverse lucruri pentru familie (de exemplu, curentul electric, motiv pentru care, în anul 2012, le-a fost întreruptă furnizarea de energie electrică de două ori). În urmă cu doi ani, a început să joace și el "la aparate";; de atunci și până în prezent, a pierdut peste 10.000 lei din ceea ce a câștigat prin propria muncă.

M. practică prostituția de mai mulți ani; cu același lucru se ocupă și L. Ana Violeta. După ce s-a căsătorit cu T., a aflat că aceasta a practicat prostituția. Și după căsătorie, Tititana mai făcea prostituție din când în când, în perioadele de timp în care el era la oi, fapt ce l-a aflat de la surorile lui.

În toamna anului trecut, l-a sunat T. și l-a întrebat dacă este de acord ca O. să locuiască la ei. A fost de acord și i-a cerut să aibă grijă de fată. S-a întors acasă în data de_ . Era deja întuneric afară. Acasă erau doar T. și

O. . A. era la prietenul ei din Dej. A întrebat-o pe T. unde este fetița, răspunsul fiind că era afară, la joacă cu copiii, lucru ce nu i-a convenit, deoarece era târziu. A întrebat-o și unde era M., aceasta spunându-i că era plecată cu taximetristul "Feri"; prin Dej.

În noaptea în care s-a întors acasă, M. și O. au lipsit. S-a trezit în următoarea zi pe la ora 05,00 și a ieșit în curte. La scurt timp, au venit acasă M. și O. cu un taxi, șoferul acestuia fiind "Feri";. Le-a întrebat unde au fost, dar nici una nu i-a răspuns. I-a spus Titianei acest lucru, răspunsul ei fiind că era treaba lor ce făceau și că O. nu o asculta.

A stat acasă până în data de_, când a plecat din nou la oi. În această perioadă, nu prea a văzut-o pe O. . Astfel, el mergea de dimineață la lucru prin sat sau la pădure să facă lemne și când ajungea acasă, întuneric fiind, O. și

M. nu erau prezente. O întreba pe T. unde erau cele două, răspunsul fiind că O. era împreună cu M. . T. nu a lipsit nici o noapte de acasă în perioada_ -_, dar era posibil ca aceasta să fi lipsit în timpul zilei, când el nu era acasă.

A întrebat-o pe M. unde se tot ducea cu O. - "că doar nu pot merge în fiecare seară la sucuri";, dar M. i-a spus să-și vadă de treabă. I-a atras atenția Titianei că nu i se părea firesc ce se întâmpla și că îi era frică ca M. să nu o ducă și pe O. la prostituție, dar aceasta susținea că nu se va întâmpla așa ceva, deoarece M. o iubea pe fetiță și avea grijă de ea. A încercat să discute și cu O. despre lipsa ei de acasă, dar aceasta i-a spus că se duce cu Mona deoarece "se urăște acasă";. Totodată, a întrebat-o dacă-i spunea mamei sale când pleca, răspunsul ei fiind următorul: "mami știe";. Îi reproșa Monalisei că o ducea pe O. cu ea, dar aceasta îi spunea că nu era treaba lui, că nu e fata lui și că mama fetei nu-i reproșa ei nimic în legătură cu lipsa lor de acasă. Nu știe dacă M. și O. puneau și ei bani în casă.

Pentru prima dată, a aflat că O. a făcut și ea prostituție atunci când a fost luată de autorități. A întrebat-o pe M. ce se întâmplă, aceasta spunându- i că O. practica prostituția. S-a certat cu M. din această cauză, reproșându-i că a învățat-o pe fetită să facă așa ceva, replica fiind că fata avea nevoie de bani. În același context, M. a recunoscut că juca "la aparate";

împreună cu T. . A discutat și cu soția lui despre faptul că O. făcea prostituție, dar aceasta a susținut că habar nu avea despre așa ceva și că Mona era de vină. Nu știe câți bani a câștigat O. din prostituție și nici ce a făcut cu acești bani.

O. nu a avut loc de muncă niciodată. A lucrat la fântâni pe timpul verii. În iarna 2012-2013, acesta a trăit din banii munciți la oi și din ceea ce câștiga M.

. Nu a vorbit niciodată cu O. despre O. . Acesta a avut o mașină marca Toyota, cu nr. de înmatriculare străin, de culoare albă, condusă de R., care o transporta pe M. în gara Dej. De multe ori, mergea și O. cu ei. Dimineața,

și O. veneau acasă cu mașina albă sau cu taxi. Nu știe dacă M., O. și O. îl plăteau pe R. pentru că îi ducea cu mașina.
Nu știe dacă R. și O. au fost concubini, dar, într-o perioadă, l-a văzut zilnic la ei acasă. Odată, chiar l-a întrebat dacă sunt neamuri și ce tot caută pe la ei, răspunsul lui fiind acela că era șoferul lui O. . Nu s-a gândit că un om în toată firea și-ar fi pus mintea cu un copil.
În satul Salatiu nr. 47, a crescut și N., fiica surorii lor L. Sonia, cam de la vârsta de 3 ani. De creșterea ei s-au ocupat M. și A. . Aproximativ în jurul vârstei de 14 ani, N. a început și ea să practice prostituția, mergând în gara Dej cu M. . N. s-a mutat de la ei de vreo 3 ani. La ei locuiește și Larisa, care este fiica lui L. Ana Violeta. Larisa este crescută de A., de M. și de O., de la vârsta de 2 ani, deoarece nu este acceptată de Arghil, concubinul lui L. Ana Violeta, care contribuie rar cu bani la întreținerea acesteia.
Inculpații au fost reaudiați în data de_, înainte de prezentarea materialului de urmărire penală, context în care au precizat că își mențin declarațiile date anterior.
Având în vedere împrejurarea că inculpații au recunoscut în fața judecătorului, la termenul de judecată din data de_, în totalitate, săvârșirea faptelor astfel cum au fost descrise în actul de sesizare, judecata urmând a avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care inculpații au declarat că și le însușesc, instanța a admis cererea acestora de a fi judecați conform dispozițiilor art. 320/1 C.p.pen, reținând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că aceste fapte există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați.
În privința inculpatului L. O. s-a formulat prin apărător o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina sa din infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1, al. 2 și al. 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen. în infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen.
În opinia noastră, încadrarea juridică dată prin rechizitoriu este corectă, fapta descrisă în actul de sesizare realizând conținutul infracțiunii de trafic de minori, având în vedere că, odată cu apariția Legii nr. 678/2001, textul special care încriminează infracțiunea în discuție are prioritate față de textul general din Codul penal care reglementează infracțiunea de proxenetism comisă asupra unui minor, aplicabilitatea acestuia din urmă fiind mult mai restrânsă or, în acest caz concret în privința tuturor inculpaților se regăsesc modalitățile alternative reglementate de art. 13 din Legea nr. 678 respectiv recrutare, găzduire, transport ș.a., sens în care tribunalul va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice ca neîntemeiată.
În drept.
1. Fapta inculpatei L. T. care, în perioada iunie 2012- octombrie 2012, și-a procurat principalele mijloace de existență prin întreținerea de raporturi sexuale în acest scop, cu diferite persoane, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de prostituție prev. de art. 328 C.pen..
  Fapta inculpatei L. T. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în luna noiembrie 2012, împreună cu inculpata L. M., a racolat-o pe partea vătămată Z. O. D., fiica ei, prin abuz de autoritate, în scopul exploatării sexuale a acesteia prin obligarea la practicarea prostituției în beneficiul lor, și, în perioada noiembrie 2012-_, împreună cu inculpații L. M., L. O. și P. R. M., cu același scop, a găzduit-o pe aceasta în locuința lor din Salatiu și a transportat-o cu taximetru/autoturismul marca Toyota pe rutele Salatiu-gara Dej și retur, precum și gara Dej-locurile de întreținere a relațiilor sexuale și retur, beneficiind de sumele de bani obținute de partea vătămată în acest mod, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori în formă agravată și în formă continuată prev. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.
  Prin sentința penală nr. 271/_ a Judecătoriei Dej, definitivă la data de_, prin nerecurare inculpata L. T. a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de prostituție (în perioada mai 2011-mai 2012) și a infracțiunii de furt calificat. Executarea acestei pedepse a fost suspendată condiționat, durata termenului de încercare fiind de 3 ani.Ca atare, instanța constată că prezentele infracțiuni au fost comise în stare de recidivă post-condamnatorie prev. de art. 37 lit. a C.pen.
  Inculpata L. T. a săvârșit faptele care constituie obiectul cauzei noastre în concurs real de infracțiuni, impunându-se reținerea art. 33 lit. a C.pen..
2. Fapta inculpatei L. M. care, în perioada ianuarie 2012- aprilie 2013, și-a procurat mijloacele de existență (pentru ea însăși și pentru băiețelul ei) prin întreținerea de raporturi sexuale în acest scop, cu diferite persoane, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de prostituție prev. de art. 328 C.pen..
  Fapta inculpatei L. M. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în luna noiembrie 2012, împreună cu inculpata L. T., a racolat-o pe partea vătămată Z. O. D. (cunoscând că aceasta este fiica co-inculpatei), prin abuz de autoritate, în scopul exploatării sexuale a acesteia prin obligarea la practicarea prostituției în beneficiul lor, și, în perioada noiembrie 2012-_ ,
  împreună cu inculpații L. T., L. O. și P. R. M., cu același scop, a găzduit-o pe aceasta în locuința lor din Salatiu și a transportat-o cu taximetru/autoturismul marca Toyota pe rutele Salatiu-gara Dej și retur, precum și gara Dej-locurile de întreținere a relațiilor sexuale și retur, beneficiind de sumele de bani obținute de partea vătămată în acest mod, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori în formă agravată și în formă continuată prev. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.. Inculpata L. M. a cunoscut împrejurările că partea vătămată este fiica inculpatei L. T. și că este minoră.
  Inculpata L. M. a săvârșit faptele care constituie obiectul prezentului dosar în concurs real de infracțiuni, impunându-se reținerea art. 33 lit. a C.pen.
3. Fapta inculpatului L. O. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada noiembrie 2012-_, împreună cu inculpații L. T.
  , L. M. și P. R. M., prin abuz de autoritate, în scopul exploatării sexuale a părții vătămate prin obligarea la practicarea prostituției în beneficiul lor, a găzduit-o pe aceasta în locuința lor din Salatiu și a transportat-o cu autoturismul marca Toyota pe rutele Salatiu-gara Dej și retur, beneficiind de sumele de bani obținute de partea vătămată în acest mod, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori în formă agravată și în formă continuată prev. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen..
  Prin sentința penală nr. 442/_ a Tribunalului C., inculpatul L. O. a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie. A fost arestat la data de_ și liberat condiționat la data de_, cu un rest de 959 de zile. Instanța va constata că acesta a comis infracțiunea reținută în sarcina sa în condițiile recidivei postexecutorii prevăzute de art. 37 lit. b C.pen.
4. Fapta inculpatului P. R. M. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe durata a aproximativ o lună cuprinsă în perioada noiembrie 2012-_ (probabil sfârșitul anului 2012-începutul anului 2013), a întreținut acte sexuale, în mod repetat, cu partea vătămată Z. O. D., cunoscând că aceasta este în vârstă de 12 ani, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de act sexual cu un minor în formă continuată prev. de art. 198 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen..

Fapta inculpatului P. R. M. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada decembrie 2012-_, împreună cu inculpații L. T.

, L. M. și L. O., prin abuz de autoritate, în scopul exploatării sexuale a părții vătămate prin obligarea la practicarea prostituției în beneficiul lor, a ajutat la găzduirea acesteia în locuința co-inculpaților din Salatiu și a transportat-o cu autoturismul marca Toyota pe rutele Salatiu-gara Dej și retur, beneficiind de sumele de bani obținute de partea vătămată în acest mod,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori în formă agravată și în formă continuată prev. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.. Inculpatul

P. R. M. a cunoscut că partea vătămată este fiica inculpatei L. T. și că a fost racolată prin abuz de autoritate, în scopul exploatării sexuale prin obligarea la practicarea prostituției în beneficiul lor. Complicitatea la găzduire rezultă din aceea că a locuit împreună cu partea vătămată la adresa co- inculpaților, cunoscând calitatea ei de victimă.

Inculpatul P. R. M. a săvârșit faptele care constituie obiectul cauzei în concurs real de infracțiuni, impunându-se reținerea art. 33 lit. a C.pen..

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpaților, instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute de lege, limite reduse cu o treime, potrivit art. 320/1 al. 7 C.p.pen., gradul de pericol social al faptelor comise, deosebit de ridicat, în principal din perspectiva naturii infracțiunilor deduse judecății, a împrejurărilor concrete în care s-a desfășurat activitatea infracțională a inculpaților, indiferența de care aceștia au dat dovadă față de impactul unor asemenea fapte asupra dezvoltării fizice și psihice a unei persoane minore, rudă apropiată a trei dintre inculpați, interesul material pe care aceștia l-au urmărit și desigur, persoana inculpaților, dintre care inculpații L.

T. și L. O. sunt recidiviști, ceilalți doi inculpați L. M. și P. R.

M. neavând antecedente penale. În privința acestora din urmă, având în vedere că se află la prima confruntare cu legea penală, instanța a reținut în favoarea fiecăruia dintre ei circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a C.pen. urmând a aplica acestora pedepse sub limita minimă specială.

În acest context, instanța a aplicat inculpaților pedepse după cum urmează: inculpatei L. T. pedepsele de 7 (șapte) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, d și e C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1, al. 2 și al. 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen., art. 37 lit. a C.pen. și art. 320/1 C.p.pen. și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de prostituție, prev. de art. 328 C.pen. cu art. 37 lit. a C.pen. și art. 320/1 C.p.pen., inculpatei

L. M. pedepsele de 5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, d și e C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1, al. 2 și al. 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 74 lit. a C.pen. rap. la art. 76 lit. a C.pen. și art. 320/1 C.p.pen. și 1 (una) lună închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de prostituție, prev. de art. 328 C.pen. cu art. 74 lit .a și 76 lit. e C.pen. și art. 320/1 C.p.pen., inculpatului L. O. pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1, al. 2 și al. 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen., art. 37 lit. b C.pen. și art. 320/1 C.p.pen. și inculpatului P. R. M. pedepsele de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1, al. 2 și al.

3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 74 lit. a C.pen. rap. la art. 76 lit. a C.pen. și art. 320/1 C.p.pen. și 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 1 C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen., art. 74 lit. a și 76 lit. d C.pen. și art. 320 /1 C.p.pen.

În privința inculpaților L. T., L. M. și P. R. M. sunt

incidente dispozițiile art. 33 lit. a C.pen. privind concursul de infracțiuni, sens în care în temeiul art. 34 lit. b și 35 C.pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate acestora, fiecare urmând a executa pedeapsa cea mai grea astfel: inculpata L. T. pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, d și e C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, inculpata L. M. pedepasa de 5

(cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, d și e C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei și inculpatul P. R. M. pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei.

În privința inculpatei L. T. având în vedere că aceasta a comis prezentele infracțiuni în termenul de încercare al suspendării condițioante a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr. 271/2012 a Judecătoriei Dej, definitivă prin nerecurare la data de_ tribunalul în baza art. 83 C.pen. a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării acestei pedepse și executarea sa alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, în total inculpata executând pedeapsa de:

- 8 (opt) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a, b, d și e C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.

Pedepsele aplicate se vor executa în regim de detenție, sens în care în baza art. 71 C.pen. s-a aplicat inculpaților și pedepse accesorii începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării acestor pedepse, cu mențiunea că în privința inculpatelor se vor interzice și drepturile prevăzute de art. 64 lit. d și e C.pen., raportat la activitatea infracțională desfășurată în concret de acestea, contribuția și implicarea lor în racolarea minorei și pregătirea sa pentru desfășurarea activității de prostituție, fără a ține seama de vârsta acesteia, de traumele prin care a trecut anterior, fiind supusă unor agresiuni sexuale la o vârstă fragedă, ceea ce le face incompatibile cu exercitarea drepturilor părintești și cu dreptul de a fi tutore ori curator.

Instanța a menținut, potrivit art. 350 C.p.pen., starea de arest a inculpaților și a dedus din durata pedepselor aplicate acestora timpul reținerii și al arestului preventiv începând cu data de_ până la zi.

În faza de urmărire penală, partea vătămată nu a formulat pretenții civile, sens în care procurorul din oficiu în condițiile art. 17 C.p.pen a înțeles să exercite acțiunea civilă, solicitând obligarea celor patru inculpați, în solidar, conform art. 1392 din NCC, la repararea prejudiciului moral cauzat acesteia.

În faza de judecată, partea vătămată prin avocat s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 30000 lei reprezentând daune morale.

Consideră că acțiunea civilă este întemeiată, fiind îndeplinite în totalitate condițiile răspunderii civile delictuale, fiind evident faptul că partea vătămată a suferit un prejudiciu de ordin moral susceptibil de reparație pe cale bănească, având în vedere impactul deosebit asupra dezvoltării psihice și morale a victimei, constrânsă de mama și rudele sale să desfășoare o activitate total nepotrivită și dăunătoare pentru un copil de vârsta sa.

Drept urmare, tribunalul a admis acțiune acivilă formulată și a obligat inculpații în solidar să plătească acesteia despăgubiri civile reprezentând daune morale, în cuantum de 30000 lei.

În baza art.19 din Legea 678/2001 si art. 118 lit. b C.pen. s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri folosite la comiterea faptelor:

- un telefon mobil marca Samsung model GT 1050 și cartela SIM

aferentă Orange PrePay seria 120204007693P05G9 aparținând inculpatei L.

T. (aflat într-un plic sigilat cu sigiliul MI nr. 36348);

- un telefon mobil marca Nokia model 1680 cu seria IMEI

_ 94/9 și cartela SIM aferentă Orange PrePay aparținând inculpatei L.

M. (aflat într-un plic sigilat cu sigiliul MI nr. 36348);

- un telefon mobil marca Nokia model 1680/C-2 cu seria IMEI

_ 18/1 și cartela SIM aferentă Cosmote PrePay aparținând inculpatului P.

R. M., (aflat într-un plic sigilat cu sigiliul MI nr. 36348).

În baza art. 189 C.p.pen. s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 950 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu (cuvenite av.

Stănoiu L. D. - suma de 50 lei onorariul avocațial parțial și av. Mititelu Mihail, Chilea M. I. și Coroi A. M. câte 300 lei pentru fiecare), care se va avansa din FMJ.

În baza art.191 C.pr.pen. a obligat inculpații să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 1000 lei fiecare, în care se include și suma reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apeluri în termen legal, inculpații, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică.

În motivarea apelului său, inculpata L. T. a învederat faptul că se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate acesteia raportat la împrejurarea că inculpata a recunoscut și regretat sincer comiterea faptei și a conștientizat în arest, gravitatea infracțiunii comise de către aceasta.

În motivarea apelului său, inculpata L. M. a arătat, la rândul său, că se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate acesteia ținând seama de faptul că aceasta se află la prima confruntare cu legea penală, a recunoscut și regretat comiterea faptei, astfel că o pedeapsă într-un cuantum mai mic ar fi în măsură să contribuie la sancționarea și reeducarea acesteia.

În motivarea apelului său, inculpatul L. O. a solicitat a se da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante, împrejurării că acesta a avut o contribuție mai mică la săvârșirea faptei, asigurând doar transportul părții vătămate la locul unde aceasta se prostitua, apoi este necesar a se observa că inculpatul a manifestat o conduită procesuală corectă, recunoscând și regretând comiterea faptei.

În motivarea apelului său, inculpatul P. R. M. a solicitat la rândul său, diminuarea cuantumului pedepsei aplicate acestuia în considerarea faptului că acesta a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a comiterii faptei. De asemenea, inculpatul a învederat faptul că se impune exonerarea sa de la plata daunelor morale, atâta vreme cât acesta a avut cu partea vătămată o relație de dragoste consimțită și nici nu are resurse financiare de achitare a sumelor dispuse, apreciind că o astfel de obligație apare în acest context ca o a doua sancțiune.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:

În urma administrării în cursul urmăririi penale a unui vast probatoriu, însușit de către inculpați prin declarațiile de recunoaștere a comiterii faptelor date în condițiile art.320 ind.1 C.p.p., instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.

Astfel, se constată dovedită fără nici un dubiu vinovăția inculpaților care împreună au comis infracțiunea de trafic de minori în modalitățile alternative reglementate de art. 13 din Legea nr. 678 respectiv recrutare, găzduire, transport ș.a.

Ne vom însuși întrutotul argumentele instanței de fond care, în baza probatoriului administrat a arăta în mod detaliat contribuția fiecăruia dintre inculpați la comiterea faptei, nefiind necesară reluarea întregii stări de fapt.

Pe scurt, vom constată că inculpata L. T. în perioada iunie 2012- octombrie 2012, și-a procurat principalele mijloace de existență prin întreținerea de raporturi sexuale în acest scop, cu diferite persoane și, totodată, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în luna noiembrie 2012, împreună cu inculpata L.

M., a racolat-o pe partea vătămată Z. O. D., fiica ei, prin abuz de autoritate, în scopul exploatării sexuale a acesteia prin obligarea la practicarea prostituției în beneficiul lor, și, în perioada noiembrie 2012-_, împreună cu inculpații L. M., L. O. și P. R. M., cu același scop, a găzduit-o

pe aceasta în locuința lor din Salatiu și a transportat-o cu taximetru/autoturismul marca Toyota pe rutele Salatiu-gara Dej și retur, precum și gara Dej-locurile de întreținere a relațiilor sexuale și retur, beneficiind de sumele de bani obținute de partea vătămată în acest mod.

Apoi, inculpata L. M., în perioada ianuarie 2012- aprilie 2013, și-a procurat mijloacele de existență (pentru ea însăși și pentru băiețelul ei) prin întreținerea de raporturi sexuale în acest scop, cu diferite persoane și, totodată, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în luna noiembrie 2012, împreună cu inculpata L. T., a racolat-o pe partea vătămată Z. O. D. (cunoscând că aceasta este fiica co-inculpatei), prin abuz de autoritate, în scopul exploatării sexuale a acesteia prin obligarea la practicarea prostituției în beneficiul lor, și, în perioada noiembrie 2012-_, împreună cu inculpații L.

T., L. O. și P. R. M., cu același scop, a găzduit-o pe aceasta în locuința lor din Salatiu și a transportat-o cu taximetru/autoturismul marca Toyota pe rutele Salatiu-gara Dej și retur, precum și gara Dej-locurile de întreținere a relațiilor sexuale și retur, beneficiind de sumele de bani obținute de partea vătămată în acest mod.

Inculpatul L. O., la rândul său, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada noiembrie 2012-_, împreună cu inculpații L. T.

, L. M. și P. R. M., prin abuz de autoritate, în scopul exploatării sexuale a părții vătămate prin obligarea la practicarea prostituției în beneficiul lor, a găzduit-o pe aceasta în locuința lor din Salatiu și a transportat-o cu autoturismul marca Toyota pe rutele Salatiu-gara Dej și retur, beneficiind de sumele de bani obținute de partea vătămată în acest mod.

Iar inculpatul P. R. M. în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe durata a aproximativ o lună cuprinsă în perioada noiembrie 2012-_ (probabil sfârșitul anului 2012-începutul anului 2013), a întreținut acte sexuale, în mod repetat, cu partea vătămată Z. O. D., cunoscând că aceasta este în vârstă de 12 ani și, totodată, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada decembrie 2012-_, împreună cu inculpații L. T., L. M. și L. O., prin abuz de autoritate, în scopul exploatării sexuale a părții vătămate prin obligarea la practicarea prostituției în beneficiul lor, a ajutat la găzduirea acesteia în locuința co-inculpaților din Salatiu și a transportat-o cu autoturismul marca Toyota pe rutele Salatiu-gara Dej și retur, beneficiind de sumele de bani obținute de partea vătămată în acest mod. Mai mult, inculpatul

Individualizarea judiciară a pedepselor s-a efectuat în ținând seama de criteriile generale prevăzute de art.72 C.p., de gradul de pericol social concret ridicat al faptelor comise dar și de limitele de pedeapsă reduse conform art.320 ind.1 alin.7 C.p.p., de persoanele inculpaților, de contribuția fiecăruia la comiterea faptelor precum și de antecedentele penale ale acestora, constatându- se că inculpații P. R. M. și L. M. nu au antecedente penale iar

inculpații L. T. și L. O. sunt recidiviști, fiind îndeplinite în cauză cerințele art.37 lit.a C.p. în cazul inculpatei și respectiv art.37 lit.b C.p. pentru inculpatul L. O. .

Apreciem raportat la toate aceste împrejurări, că instanța de fond a dat dovadă de clemență orientând cuantumul pedepselor spre minimul special prevăzut de textele incriminatoare în cazul inculpaților recidiviști și coborându-l

sub acest minim prin reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.a

C.p. (a conduitei bune înainte de comiterea faptelor) pentru ceilalți doi inculpați.

Conchizând, pedepsele aplicate inculpaților sunt în măsură să contribuie la sancționarea și reeducarea acestora, asigurând prevenția generală și specială, atingând astfel scopul prev. de art.52 C.p.

În ceea ce privește obligarea inculpaților la plata în solidar către partea civilă minoră în vârstă de 12 ani a sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale, apreciem că acestea se justifică și sunt într-un cuantum stabilit corect în conformitate cu criteriile stabilite de doctrina și practica judiciară.

Astfel, prin acțiunile lor inculpații i-au creat un prejudiciu cert părții civile, aceasta fiind și în prezent sub tutela Direcției Generale de Asistență S. ă și Protecția Copilului - A. A., procesul de recuperare a al acesteia fiind anevoios și de durată.

Mai mult, apărările inculpatului P. sun absolut nefondate, acesta fiind sancționat penal pentru comportamentul său antisocial, neputând fi exonerat de la plata despăgubirilor civile pe motivul invocat și anume că a existat între părți o

"relație de dragoste consimțită";.

Așa fiind, constatând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale și cuantumul daunelor morale a fost corect stabilit, acesta fiind în măsură să contribuie la repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat, precum și raportat la argumentele expuse mai sus, în baza art.379 pct.2 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondate apelurile declarate.

Constatând că temeiurile care au stat la baza arestării inculpaților subzistă va menține starea de arest a inculpaților și în baza art.88 Cod penal va deduce din pedepsele aplicate timpul deținerii preventive din data de 27 mai 2013 la zi.

În baza art. 189 C.pr.pen. va dispune avansarea din FMJ a onorariilor avocațiale în sumă de câte 300 lei în favoarea apărătorilor din oficiu, av. Sabo S.

, Sîrbu Timea, Sibana I. A. și Stănoiu L. D. .

Va obliga apelanții la plata cheltuielilor judiciare în apel în favoarea statului în sumă de câte 500 lei, sume în care se includ și onorariile avocațiale

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

În baza art. 379 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații L. T. , (fiica lui A. și R., născută la data de_ în Gherla, jud. C., cetățean român, dom. în com. Mintiu Gherlii, sat Salatiu nr. 47, jud. C., recidivistă, CNP 2. ), L. M. , (fiica lui T. și M., născută la data de_ în Gherla, jud. C., cetățean român, dom. în com. Mintiu Gherlii, satul Salatiu nr. 47, jud. C., fără antecedente penale, CNP 2.

), L. O. (fiul lui T. și M., născut la data de_ în Gherla, jud. C., cetățean român, dom. în Gherla, str. Trandafirilor nr. 3, sc. 2, ap. 33, jud. C. ,

f.f.l. în com. Mintiu Gherlii, satul Salatiu nr. 47, jud. C., recidivist, CNP 1.

) și P. R. M. (fiul lui E. și D., născut la data de_ în Dej, jud. C., cetățean român, dom. în Dej, str. Vâlcele nr. 16, jud. C., cu reședința în Dej, str. Dealul Rozelor nr. 6, jud. C., fără antecedente penale, CNP 1. ), deținuți

în Penitenciarul Gherla împotriva sentinței penale nr.353/_ a Tribunalului C.

Menține starea de arest a inculpaților și în baza art, 88 Cod penal deduce din pedepsele aplicate timpul deținerii preventive din data de 27 mai 2013 la zi.

În baza art. 189 C.pr.pen. dispune avansarea din FMJ a onorariilor avocațiale în sumă de câte 300 lei în favoarea apărătorilor din oficiu, av. Sabo S.

, Sîrbu Timea, Sibana I. A. și Stănoiu L. D. .

Obligă apelanții la plata cheltuielilor judiciare în apel în favoarea statului în sumă de câte 500 lei, sume în care se includ și onorariile avocațiale.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședința publică din_, în prezența inculpaților arestați.

	PREȘEDINTE			JUDECĂTOR		GREFIER
M.	R. A.	D.	L.	L. A.	S.

Red.M.R./S.M,.D.

3 ex./_ Jud.fond. A. Ț.

← Decizia penală nr. 2013/2013. Trafic de minori		Încheierea penală nr. 96/2013. Trafic de minori →

Decizia penală nr. 187/2013. Trafic de minori

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 187/2013. Trafic de minori

P. R.	M.	fie lăsa mașina albă în gară și pleca acasă în Dej, până când
îl suna L.	T.	, fie aștepta în gară, până când fetele terminau cu clienții. P.