Decizia penală nr. 156/2013. Trafic de minori
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.156/A/2013
Ședința publică din 14 august 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. H.
JUDECĂTOR | : M. | Ș. |
GREFIER: L. | C. |
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj - reprezentat prin PROCUROR - L. TINA CRĂCIUNESCU
S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul P. N., împotriva sentinței penale nr.249/_, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 202/P/2012 al M. ui P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1, 2, 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001;
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. N., aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Oproae I., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul P. N. învederează instanței că-și retrage apelul declarat, manifestarea de voință a acestuia fiind consemnată în procesul verbal de la dosar.
Apărătorul inculpatului, față de această împrejurarre, solicită a se lua act de retragerea apelului. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul Parchetului, față de manifestarea de voință a inculpatului, solicită a se lua act de retragerea apelului. Cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul P. N., solicită a se lua act de retragerea apelului.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 249 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ în baza art. 334 C.pr.pen. a fost schimbată încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului P. N. în sensul reținerii în încadrarea juridică a infracțiunii de trafic de minori a comiterii acesteia în formă continuată conform art. 41 alin. 2 C.pen. S- a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului P. N. din trafic de minori în proxenetism, formulată de apărătorul acestuia av. Dairatani M. .
În baza art. 13 alin. 1 și 2, alin. 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen, art. 3201C.pr.pen., art. 74 alin. 2, art. 76 alin. 1 lit. b C.pen a fost condamnat inculpatul P. N., fiul lui Gusti și Ana, născut la data de_ în mun. Cluj-N., jud. Cluj, cu antecedente penale ce nu atrag starea de recidivă, cetățean român, studii 4 clase, deținut în Penitenciarul Gherla în executarea unei pedepse, posesor al CI seria KX nr. 7., CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori la
pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen.
În baza art. 36 alin. 1 C.pen raportat la art. 33 lit. a C.pen s-a constatat că infracțiunea de mai sus este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen aplicată prin sentința penală nr. 17/D/_ a Tribunalului Cluj, rămasă definitivă față de inculpat la data de_ prin nerecurarea deciziei penale nr. 45/_ a Curții de Apel Cluj, astfel cum a fost modificată la data de_ prin îndreptarea erorii materiale prin încheierea penală fără număr a Tribunalului Cluj.
În baza art. 36 alin. 1 C.pen s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen în pedepsele componente de:
4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003,
4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen
2 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I C.pen cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., pe care le-a repus în individualitatea lor.
În baza art. 34 lit. b C.pen s-au contopit pedepsele de mai sus cu pedeapsa stabilită prin prezenta sentință și a fost aplicată pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen pe care a sporit-o cu 4 luni, inculpatul urmând să execute în detenție pedeapsa finală de 4 a ni ș i 4 luni înc his oa re și
3 a ni interzice re a drepturil or pre v. de a rt. 6 4 l it. a ș i b C.pe n .
În baza art. 71 din Codul penal a fost privat inculpatul, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până la executarea pedepsei, de dreptul prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a din Codul penal.
Executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor va începe după executarea pedepsei principale sau considerarea acesteia ca executată.
În baza art. 36 alin. 3 C.pen s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de_, la zi.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J..
În baza art. 420 C.pen a fost anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 19/2012 emis la_ în baza sentinței penale nr. 17/D/2012 a Tribunalului Cluj și s-a dispus emiterea unui nou mandat în sensul celor de mai sus.
A fost menținută starea de detenție a inculpatului.
În baza art. 14 și urm., art. 346 C.pr.pen. rap. la art. 998 din Codul civil de la 1848 a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile S. M. M. suma de 5000 € cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale sau echivalentul în lei la data plății.
În baza art. 189 din Codul de procedură penală s-a stabilit în favoarea Baroului Cluj suma de 450 lei reprezentând onorarii pentru apărători din oficiu (av. Tarcea R. - 300 lei, av. Ploscar L. - 150 lei) ce se va avansa din fondul M. ui Justiției.
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariile apărătorilor din oficiu.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 202/P/2012 al M. ui P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, a fost trimis în judecată inculpatul P. N.
pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1, 2, 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, faptele constând în aceea că, în baza unei înțelegeri cu inculpatul Pălăcean C. an I. a preluat-o pe partea vătămată minoră S. M. M.
, racolată anterior de către acesta și, în perioada februarie - aprilie 2010, împreună cu inculpatul Pălăcean C. an I. care exercita violențe asupra minorei, a exploatat-o sexual prin obligarea la practicarea prostituției la Clubul Hey, din Talavera de la Reina, (Spania) beneficiind de foloase din această activitate.
Inculpatul Pălăcean C. an I. a fost condamnat definitiv și pentru faptele descrise mai jos la pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare prin sentința penală nr. 425/2012 a Tribunalului Cluj.
La termenul de judecată din data de_ inculpatul a declarat că dorește să uzeze de procedura de judecată simplificată prev. de art. 3201C.pr.pen. în sensul că recunoaște starea de fapt descrisă în rechizitoriu, fiind de acord să fie judecat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care și le însușește, cu amendamentul că, în opinia sa, faptele comise întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de
proxenetism și nu de trafic de persoane.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele :
Inculpatul Pălăcean C. an I. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 189 D/P/2012 din data de 07 august 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, reținându-se că în cursul anului 2009 a racolat-o pe partea vătămată minoră S. M. M. în scopul exploatării prin practicarea prostituției; prin violențe și amenințări a obligat-o să practice prostituția în folosul lui, împreună cu Gall Albert F. a găzduit-o în scopul exploatării, iar ulterior a transportat-o în Spania în același scop. In fapt, după racolarea a încă o tânără, inculpatul Pălăcean C. an I. a locuit în imobilul lui Gall Albert F. . Atât personal cât și prin intermediul unor cunoștințe, Pălăcean
C. an I. găsea clienți cu care partea vătămată S. M. M., respectiv martora Gârda E. întrețineau relații sexuale contracost. Locuința situată în Cluj-N. str. Bușteni nr. 14 ap.7 jud. Cluj era frecventată și de persoane din anturajul lui Pălăcean C. an I. printre care și inculpatul P. N. - zis Gopo, trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 207 D/P/2010 din data de 01 august 2011 pentru infracțiunile de: inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 pct.1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic art. 33 lit. a C.pen. (cu referire la alte părți vătămate și la exploatarea acestora în altă țară - respectiv Olanda, nefiind vorba despre o singură infracțiune în formă continuată deoarece între fapte singura legătură este aceea că ambele au fost comise de același inculpat, în baza unor rezoluții infracționale diferite).
Datorită deselor vizite pe care inculpatul P. N. le-a făcut la locuința unde cele două tinere erau găzduite, acesta a aflat despre faptul ca inculpatul Pălăcean C. an I. o exploata sexual pe partea vătămata minoră S. M. M. la acea dată în vârstă de 17 ani, precum și de faptul că deseori aceasta era supusă de către inculpat unor violențe extreme pentru a o determina să se conformeze activității de prostituție.
Pălăcean C. an I. a arătat că în cursul lunii decembrie 2009 a fost căutat de către o altă persoană care i-a spus că a aflat despre activitățile lui, despre cele două tinere pe care le plasa ca și prostituate si l-a întrebat dacă nu este interesat să le ducă pe cele două tinere în Spania pentru a le plasa la un bordel din localitatea Talavera de la Reina. Aceeași persoană i-a promis inculpatului Pălăcean că îl va găzdui într-un apartament de 4 camere pe care îl avea închiriat în localitatea Talavera de la Reina în schimbul unei chirii și "a unei șpăguțe din ce vor face fetele";. Pălăcean C. an I. a fost interesat de oferta respectivei persoane și, împreună, au organizat o întâlnire pentru ca concubina persoanei să le vadă pe cele două tinere ce vor fi duse în Spania pentru a se convinge că vor corespunde din punct de vedere fizic activității de prostituție. Pălăcean C. an I. l-a pus la curent cu aceste discuții și pe inculpatul P. N. căruia i-a propus să-l însoțească în
Spania, unde să o exploateze împreună pe partea vătămată, cei doi stabilind ca sumele de bani pe care partea vătămată S. M. M. urma să le câștige din prostituție să fie împărțite în jumătate între Pălăcean C. an I. și inculpatul P. N., iar sumele de bani pe care urma să le încaseze martora să îi revină în întregime lui Pălăcean C. an I. .
În data de 15 decembrie 2009 persoana menționată și concubina acesteia au sosit la Cluj-N. cu un zbor al companiei Wizz Air. Spre sfârșitul lunii decembrie 2009, cele două persoane și Pălăcean C. an și P. N. au stabilit să se întâlnească la localul Pizza Y din cartierul Mărăști Cluj-N. . La întâlnire au participat ulterior și partea vătămată S.
M. M. și martora.
Partea vătămată S. M. M. a arătat că inculpatul Pălăcean C. an I. a chemat-o împreună cu martora Garda E. la localul arătat mai sus și i-a spus martorei că întâlnirea avea ca scop discutarea detaliilor legate de plecarea în Spania unde urmau să se angajeze la un hotel.
Înainte de sosirea martorei și a părții vătămate la local, cele două persoane le-au explicat lui Pălăcean C. an I. și P. N. modul în care era organizată activitatea de prostituție la club, respectiv că tinerele plăteau zilnic o taxă pentru a urca în cameră cu clienții, restul banilor încasați rămânându-le lor. Concubina persoanei a promis că le va însoți la club pe cele două fete și în incinta clubului va avea grijă de ele pentru a nu avea probleme. Pălăcean C. an I. a arătat că i s-a relatat că la clubul unde urmau să ajungă cele două tinere se câștigau sume cuprinse între 200 și 300 euro pe seară. La întâlnire toate persoanele au discutat și condițiile în care Pălăcean și P. și cele două tinere urmau să locuiască în apartamentul închiriat de către persoane, respectiv Pălăcean C. an I. urma să ocupe o cameră împreună cu martora, iar inculpatul P. N. o altă cameră împreună cu partea vătămată S. M. M. . Când partea vătămată a ajuns la local întâlnirea era deja în curs de desfășurare, Pălăcean C. an I. i-a prezentat-o pe concubina primei persoane menționate ca numindu-se A. cu care ar fi verișor. Partea vătămată a arătat că în prezența ei nu s-a discutat despre natura muncii, respectiv nici unul dintre cei prezenți nu i-a spus că urmează să lucreze ca și prostituată, acest lucru 1-a aflat doar după ce a ajuns la club. Abia după un timp de la sosirea în Spania partea vătămată S. M. M. a aflat că în realitate numele "Andreei"; era altul. Tot după sosirea în Spania "A. "; i-a spus părții vătămate că motivul pentru care s-a deplasat în România la sfârșitul anului 2009 a fost acela de a găsi fete pentru club și că întâlnirea de la localul Pizza Y a avut scopul real de verifica dacă cele două tinere corespund din punct de vedere fizic pentru a munci ca prostituate.
La sfârșitul lunii ianuarie 2010, cu sprijinul concubinului "Andreei"; Pălăcean C. an
I. a reușit să o scoată din țară pe partea vătămată S. M. M. în lipsa documentelor necesare, ea fiind minoră.
La sosirea în Talavera de la Reina Pălăcean C. an I., partea vătămată S. M.
M. și martora au fost așteptați la microbuz de către "A. "; care se întorsese în Spania cu avionul la data de 19 ianuarie 2010.
Pentru a putea fi angajate ca prostituate, tinerele trebuiau să prezinte documente de identitate din care să rezulte că sunt majore. În acest scop, unul dintre cei implicați în plasarea părții vătămate ca și prostituată, a efectuat o copie a cărții de identitate a acesteia, falsificând anul nașterii atât la CNP cât și la rubrica privind data nașterii, din 1992, în 1990, astfel încât să rezulte că partea vătămată ar fi majoră. Din declarațiile celor implicați a rezultat că atât Pălăcean C. an I. cât și P. N. au avut acces atât la documentul real cât și la documentul fals astfel că știau atât vârsta reală a părții vătămate cât și că aceasta a fost plasată la club prin folosirea unui document fals de identitate. După realizarea acestei operațiuni, "A. "; a luat cartea de identitate falsificată aparținând părții vătămate și cartea de identitate a martorei, le-a dus la clubul HEY și a discutat cu conducerea acestuia pentru ca cele două tinere să fie primite ca și prostituate. Partea vătămată S. M. M. a declarat că înainte de a ajunge la club "A. "; i-a atras atenția să nu spună nimănui că este minoră pentru că în caz contrar nu va fi primită la muncă.
Chiar din prima seară aceasta le-a însoțit pe partea vătămată S. M. M. și martoră la clubul HEY, transportul făcându-se cu un șofer angajat de către conducerea clubului.
În prima seară partea vătămată a rămas la club fără a câștiga vreun ban. Aceasta a arătat că "A. "; a trimis-o să țină companie unor clienți pe care îi cunoștea din bar însă din cauză că partea vătămată era supărată, nici unul nu i-a propus să întrețină relații sexuale. Dimineață la sosirea la domiciliu, aceasta a fost întrebată de către Pălăcean câți bani a făcut. Aflând că nu a încasat nici un ban, acesta a lovit-o pe partea vătămată și a spus că a dus-o la club să îi facă bani din prostituție. Începând cu ziua următoare partea vătămată a practicat prostituția la club fiind supravegheată de martoră și de "A. ";. Aceasta din urmă a arătat că martora nu prea urca în cameră cu clienții ci mai mult o supraveghea pe partea vătămată, martora ținea legătura telefonică cu Pălăcean C. an I. pe tot timpul nopții și îi spunea acestuia ce făcea partea vătămată, câți bani încasa, "A. "; a declarat că a văzut când martora Garda E. a luat banii pe care partea vătămată îi încasase de la clienți.
Partea vătămată S. M. M. nu avea telefon astfel că nu avea posibilitatea să comunice cu nicio persoană fiind și în permanență supravegheată de către Pălăcean C. an I. prin intermediul "Andreei"; și a martorei. După aproximativ o săptămână de la începerea activității la bar, concubinul Andreei s-a întors din România fiind însoțit de către inculpatul P. N. . Pe toată durata cât a rămas în Spania, Pălăcean C. an i-a impus părții vătămate să doarmă împreună cu inculpatul P. N. și chiar să întrețină relații sexuale cu acesta. De asemenea, pentru a eluda înțelegerea avută cu inculpatul P. N. și a-și păstra cea mai mare parte a sumelor pe care partea vătămată le încasa din prostituție Pălăcean
C. an I. i-a impus acesteia să predea cea mai mare parte a sumelor pe care le încasa peste noapte martorei. Înainte de terminarea programului la bar, martora îl anunța pe inculpatul Pălăcean C. an I. câți bani a încasat partea vătămată S. M. M., iar acesta hotăra câți bani urma să declare partea vătămată la sosirea acasă, diferența fiindu- i înmânată martorei care susținea că a încasat întreaga sumă cu care ajungea acasă. Astfel, dacă în realitate partea vătămată încasa 400 de euro pe noapte, la indicațiile lui Pălăcean C. an I. ea îi dădea între 300 - 350 euro martorei declarând că a câștigat doar diferența rămasă. Suma declarată de partea vătămată era împărțită în jumătate între Pălăcean C. an I. și P. N. . În acest fel, inculpatul P. N. a beneficiat în fapt de sume cuprinse între 15 și 50 de euro pe zi din sumele încasate de partea vătămată S. M.
M. din prostituție, cea mai mare parte a banilor revenindu-i lui Pălăcean C. an I. . Acesta a achitat "Andreei"; și concubinului ei suma de 200 de euro reprezentând chiria pentru cele două camere pe timp de o lună, urmând să suporte și jumătate din cheltuielile cu alimentele. Inițial toți cei din casă s-au gospodărit împreună, cheltuielile fiind suportate jumătate de familia "Andreei"; și cealaltă jumătate de cei doi inculpați, partea vătămată și martoră. Datorită sumelor mici care îi reveneau, inculpatul P. N. și-a manifestat nemulțumirea, acesta a discutat cu Pălăcean C. an loan despre intenția de a o transporta pe partea vătămată S. M. M. în Olanda și a o plasa ca prostituată la vitrine.
În scurt timp și A. și concubinul ei au devenit nemulțumiți de aranjamentul cu inculpații, astfel că au plănuit să o preia pe partea vătămată S. M. M. de la inculpați. În acest scop, "A. "; a început să discute cu partea vătămată pentru a-i câștiga încrederea, a convins-o că îi vrea binele și dorește să o ajute să scape de Pălăcean C. an I. care exercita frecvent violențe asupra părții vătămate. Inițial partea vătămată S.
M. M. a crezut că este pusă la încercare la cererea lui Pălăcean C. an I. și că dacă va da curs acestei oferte atât ea cât și familia din România vor avea de suferit. în cele din urmă, la începutul lunii aprilie 2010, la insistențele Andreei, partea vătămată a acceptat oferta acesteia de a o ajuta să fugă de Pălăcean C. an I., după planul conceput de "A. ";. Partea vătămată S. M. M. a procedat conform planului, a găsit un client care a fost dispus să plătească taxa pentru ieșirea din club, a anunțat-o pe martoră că are o ofertă de câteva sute de euro pentru toată noaptea, iar martora 1-a
contactat pe Pălăcean C. an I. care și-a dat acordul ca partea vătămată să plece din club cu clientul respectiv. La ieșirea din club partea vătămată a fost așteptată de concubinul Andreei care a dus-o la apartamentul unei cunoștințe din Talavera de la Reina. Partea vătămată a fost găzduită în apartamentul respectiv timp de aproximativ o săptămână fiind vizitată periodic de cei doi concubini care îi spuneau că inculpatul Pălăcean C. an I. o caută pentru a o forța să se întoarcă la el.
După ce au constatat lipsa părții vătămate, Pălăcean C. an I. și P. N. au căutat-o timp de mai multe zile prin oraș și la clubul HEY. Potrivit declarațiilor martorei Socaciu E. și ale celor doi concubini, cei doi au fost extrem de nervoși de dispariția părții vătămate, Pălăcean C. an I. fiind mai violent în manifestări, amenințând că dacă o va găsi pe partea vătămată o va omorî în bătaie. Martora Socaciu E. a arătat că atât Pălăcean C. an I., cât și inculpatul P. N. au folosit expresiile "morții mă-sii de curvă, ce ne-a făcut" la adresa părții vătămate, concubinul Andreei declarând că Pălăcean C. an I. și inculpatul P. N. i-au solicitat să îi însoțească prin oraș pentru a o căuta pe partea vătămată.
După plecarea părții vătămate, Pălăcean și P. nu au mai avut resurse financiare pentru a se întreține și a plăti chiria, concubinul Andreei cerându-le să părăsească locuința. Întrucât nu au reușit să o găsească pe partea vătămată, inculpatul P. N. a hotărât să se întoarcă în România, iar Pălăcean C. an I. și martora au plecat în Franța. Partea vătămată a fost exploatată de către alte persoane până la momentul la care, autoritățile române, alertate de mama părții vătămate au luat legătura cu cele spaniole și au găsit-o pe partea vătămată readucând-o în România.
Datorită traumelor suferite, partea vătămată a putut fi audiată numai după mai multe luni de la repatriere, după ce aceasta a participat la mai multe ședințe de consiliere psihologică. Datorită stării emoționale a părții vătămate a fost necesară întreruperea audierilor și reluarea acestora în alte zile.
Din raportul psihologic întocmit de DGASPC Cluj rezultă că partea vătămată a prezentat tablou clinic ce satisface criteriile pentru tulburarea de stres post-traumatic
Evenimentele traumatice sunt retrăite persistent prin intermediul amintirilor intruzive, al flashback-urilor, al viselor recurente. Se observă de asemenea o reactivitate psihologică și fiziologică la expunerea unor situații care amintesc trauma, manifestările fiind de adoptarea unei dispoziții de tristețe însoțite de accese de plâns. Momentul în care partea vătămată a fost forțată să întrețină relații sexuale cu inculpatul P. N. zis Gopo a fost evocat cu greutate, datorită unei încărcături emoționale negative. Posteveniment emoțiile părții vătămate au fost centrate pe propria persoană, ea afirmând că se simțea murdară. Evenimentele din Spania sunt de asemenea evocate cu un consum emoțional foarte mare, că realitatea lucrurilor nu corespundea la așteptările sale, în sensul de a lucra ca menajeră - cameristă la un hotel, ea realizând acolo că urmează să se prostitueze pentru a aduce beneficii bănești. Partea vătămată nu s-a adaptat la acel mediu, emoțiile trăite fiind de teamă până la panică, dezgust față de propria persoană, ură orientată către Pălăcean C. an I. . Din raportul psihologic rezultă că la expunerea unor situații care amintesc trauma, se observă o reactivitate psihologică și fiziologică, starea generală a părții vătămate fiind marcată de pierderea interesului pentru activitățile de rutină zilnică, aceasta preferând să rămână inertă, imobilă o lungă perioadă a zilei. S-a observat de asemenea, existența unor simptome persistente ale unei stări de hiperactivare vegetativă manifestată prin hipervigilență, aceasta având constant sentimentul că este urmărită, tulburări de somn, coșmaruri, reacții emoționale negative, disfuncționale la atingerea fizică cu alte persoane fie ele de același sex. La nivel cognitiv, apar retrăiri intense și repetate ale experiențelor traumatice, percepția neobișnuită adesea distorsionată a realității (sentimente de suspiciune, neîncredere), afectarea viitorului în ceea ce privește relațiile de încredere cu parteneri de sex opus. În sfera comportamentală apar o gamă de simptome variate cum ar fi evitarea fobică a situațiilor care determină rememorarea evenimentului stresant, scăderea interesului și reducerea participării în cadrul unor activități importante, neliniște psihomotorie, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor cotidiene, asumatizare excesivă.
In sfera emoțională s-au înregistrat simptome de tipul înstrăinare și izolare față de semeni, afectarea capacității de trăire a sentimentelor de tandrețe în relații cu persoane apropiate - mama, sora, evitarea unor dezvăluiri personale determinate de lipsa de încredere în alte persoane și de teama de a fi respinsă sau stigmatizată. Astfel, partea vătămată evită stimuli asociați evenimentelor traumatice, nu părăsește perimetrul casei seara sau noaptea. Raportul psihologic recomandă includerea părții vătămate într-un program de consiliere psihologică în vederea remiterii simptomatologiei clinice.
Apărătoarea inculpatului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 rap. la art. 12 lit. a din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 3 C.pen. pe motiv că partea vătămată a fost exploatată de către Pălăcean C. an I. și nu de către inculpatul P. N., pe care primul l-a "fraierit"; potrivit declarațiilor părții vătămate, ale coinculpaților din dosarul din care a fost disjuns acest dosar și ale mai multor martori, partea vătămată nu a fost preluată de către inculpatul P. N. ci de către alte persoane și singurul lucru pe care acesta l-a făcut din tot ceea ce se menționează în rechizitoriu este că a primit bani rezultați din prostituarea părții vătămate, pe care Pălăcean a recrutat-o și acesta a exploatat-o, fiind percepută ca și "fata lui C. ";. Dacă inculpatul ar fi comis infracțiunea de trafic de persoane, atunci în dosarul în care a fost condamnat Pălăcean pentru faptele comise în dauna părții vătămate S. M. M., și în sarcina acestuia s-ar fi reținut infracțiunea de trafic de minori prin exploatarea părții vătămate alături de P. N., activitatea însă nu este reținută. În plus, acțiunea de "preluare"; nu este menționată printre modalitățile alternative în care poate fi comisă infracțiunea de trafic de minori, iar inculpatul P. N. nu a amenințat-o și nici agresat-o fizic pe partea vătămată.
Potrivit art. 13 din Legea nr. 678/2001 constituie infracțiunea de trafic de minori
"recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi.";
"Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârșită prin amenințare, violență sau alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra ori de a-și exprima voința sau prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra minorului, pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani și interzicerea unor drepturi.
Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt săvârșite în condițiile prevăzute la art. 12 alin. (2) sau de către un membru de familie, pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul prevăzut la alin. (1), și închisoare de la 10 ani la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, în cazul prevăzut la alin. (2).";
Potrivit art. 12 alin. 2 din Legea nr. 678/2001"Traficul de persoane săvârșit în una dintre următoarele împrejurări:
de două sau mai multe persoane împreună;
s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății;
de un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu
constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi.";
Lecturând starea de fapt mai sus descrisă, precum și analizând probele administrate în faza de urmărire penală pe care inculpatul P. N. și le însușește, constată în primul rând faptul că acesta cunoștea împrejurarea că partea vătămată este minoră, în al doilea rând că a participat la discuțiile de la Pizza Y în cadrul cărora s-a discutat de către A. și concubinul ei, pe de o parte și Pălăcean și P. de cealaltă parte, în prealabil, despre modalitatea în care partea vătămată va fi indusă în eroare pentru a fi determinată să meargă în Spania, iar apoi când a venit și partea vătămată, a participat la inducerea acesteia în eroare, în al treilea rând cunoștea că aceasta este supusă unor violențe extreme de către Pălăcean, cunoscând inclusiv modalitatea în care acesta a "răsplătit-o";
cu grătarul de la aragaz după ce P. N. a întreținut relații sexuale orale cu forța cu partea vătămată, cunoscând că același gen de violențe a fost exercitat asupra ei și în Spania, a știut că Pălăcean o amenința pe partea vătămată că îi va viola sora dacă aceasta nu se supune voinței lui, a avut cunoștință despre modalitatea în care a fost scoasă din țară minora fără acordul mamei sale, a știut că partea vătămată este dusă în Spania pentru a
"produce"; bani, s-a înțeles cu Pălăcean cu privire la modalitatea în care vor împărți banii rezultați din exploatarea sexuală a minorei și cu privire la modalitatea în care vor locui în apartamentul închiriat, inculpatul P. cu partea vătămată, a știut că aceasta nu are nici cea mică șansă să plece de bună-voie sau să nu mai practice prostituția, indiferent de ce probleme de sănătate sau perioade fiziologice avea și, nu în ultimul rând, a întreținut relații sexuale în mod repetat și în Spania cu partea vătămată, căreia i-a fost extrem de greu să reproducă aceste momente atunci când a fost consultată de psihologi.
Instanța a considerat așadar că a "primit-o"; pe partea vătămată de la inculpatul Pălăcean C. an I., că împreună au exploatat-o apoi și au trăit amândoi din banii obținuți de aceasta din obligarea la practicarea prostituției, nu și din banii pe care îi câștiga martora, pe care Pălăcean nu i-a împărțit, de unde instanța deduce că timp de 3 luni partea vătămată S. a fost nu doar "fata lui C. "; ci și "fata lui Gopo";, că a știut că aceasta este supusă unor violențe grave și amenințări și a fost indusă în eroare ca să practice prostituția în Spania, fiind deci întrunite toate cerințele art. 13 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001.
Împrejurarea că în sarcina lui Pălăcean C. an nu s-a reținut că a exploatat-o pe S.
M. M. împreună cu P. N., ca și împrejurarea că perioada anterioară plecării în Spania (când inculpatul a negociat efectiv tarifele pe care partea vătămată trebuia să le primească de la diferiți clienți și a însoțit-o pe aceasta în diferite locații unde trebuia să se prostitueze), ca și episodul cu "violul"; din ianuarie 2010, nu sunt reținute în sarcina inculpatului P. N. reprezintă, unele, doar scăpări ale actului de sesizare, iar altele, probleme de interpretare a probatoriului, în nici un caz dovezi că inculpatul P. N. nu este atât de vinovat precum se descrie în actul de inculpare.
Nu în ultimul rând, diferența esențială dintre trafic de minori și proxenetism este dată de valorile sociale protejate de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor două legi: apărarea dreptului la libertatea de voință și acțiune a persoanei în cazul traficului de minori, respectiv apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de trai în cazul infracțiunii de proxenetism. În prezenta speță, ceea ce indignează pe orice persoană care lecturează cele întâmplate, nu este faptul că partea vătămată înțelege să-i întrețină pe Pălăcean și P. din prostituție, ci faptul că, cu toate că este minoră, este obligată să practice prostituția ca să-i întrețină, după ce a fost înșelată că va fi cameristă, după ce nutrea față de Pălăcean sentimente de iubire pe care
P. N. le cunoștea, după ce a fost amenințată și bătută în mod repetat și după ce i s-au luat toți banii pe care îi "producea";. Cu alte cuvinte, libertatea ei de voință a fost lezată, nu bunele moravuri (mai ales că în Spania prostituția este legalizată).
Instanța a considerat însă că infracțiunea, astfel cum este descrisă în rechizitoriu, este comisă în formă continuată chiar dacă lipsesc dispozițiile art. 41 alin. 2 C.pen din încadrarea juridică. Faptele au fost comise de inculpat pe parcursul a 3 luni - februarie- aprilie 2010 și nu au constat într-o singură acțiune de primire a părții vătămate, ci aceasta a fost o activitate mai complexă ce a inclus aceleași manifestări față de partea vătămată pe care le-a avut Pălăcean, mai puțin violența extremă (cu toate acestea a fost obligată de
P. și Pălăcean să întrețină relații sexuale cu P. - cu care locuia în aceeași cameră, deși cerea derogare de la această activitate obligatorie) și amenințarea cu violul a surorii, despre care însă știa. În practica judiciară s-a arătat că nu se rețin dispozițiile art. 41 alin. 2 C.pen doar în ipoteza în care cu aceeași ocazie, printr-o singură acțiune sunt, de ex., induse în eroare mai multe părți vătămate în scopul exploatării lor. Faptul că este exploatată o singură parte vătămată nu înseamnă automat că acțiunea constă într-un singur act material. Dacă instanța nu ar reține comiterea infracțiunii în formă continuată nu
ar putea să rețină nici agravantele în sarcina acestuia, actul de primire - de autor, absorbind formele de complicitate de la art. 13 alin. 2 din Legea nr. 678/2001.
In drept, fapta inculpatului P. N. care, în baza unei înțelegeri cu inculpatul Pălăcean C. an I. a primit-o pe partea vătămată minoră
S. M. M., racolată anterior de către acesta în prezența sa și, care în perioada februarie - aprilie 2010, împreună cu inculpatul Pălăcean C. an
I. care exercita violențe asupra minorei, a exploatat-o sexual prin obligarea la practicarea prostituției la Clubul Hey, din Talavera de la Reina (Spania) beneficiind de foloase din această activitate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin 1, 2, și 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001.
Faptele descrise mai sus au fost probate prin: - procesul verbal de consemnare a plângerii formulată de martora Oprea E. vol. I f. 54, declarațiile martorei vol. I f. 57-59, f. 123-126, procese-verbale de investigații Vol. I f. 66, 67, 68, adresa I.G.P.R. privind depistarea părții vătămate pe teritoriul Spaniei Vol. I, f.69, proces-verbal privind recunoașterea după planșe fotografice Vol. I f.106-121, raportul psihologic cu privire la partea vătămată S. M. M. Vol. I f. 139-142, declarațiile coinculpaților trimiși în judecată prin rechizitoriile nr.207D/P/2010 și nr. 189D/P/2011, Vol. I f. 143-158, Vol. II f. 222-232, 250, declarațiile martorilor Vol. I f. 152-176, 159-168, 182-186, Vol. II f. 56-60, Vol. II f. 234-242, declarațiile inculpatului Vol. I f. 231, 234-238, 264-268, proces-verbal de recunoaștere după planșe foto efectuată de inculpatul P. N. Vol. I f. 269-283, declarațiile părții vătămate S. M. M. Vol. II f. 11-32, proces-verbal de recunoaștere după planșe foto efectuată de inculpatul Pălăcean C. an I. Vol. II f. 243-249, - declarația părții vătămate Vol. III f.70-79.
Având în vedere cele de mai sus, inculpatul P. N. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori la pedeapsa închisorii la individualizarea căreia s- a ținut cont de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de textul de încriminare, de la 10 la 20 de ani închisoare - ce reflectă gradul de
pericol social abstract al infracțiunii de trafic de minori, reduse cu o treime în urma aplicării art. 3201C.pr.pen. și devenite de la 6 ani și 8 luni la 13 ani și 4 luni închisoare, de gradul de pericol social concret al acestei infracțiuni, comise de două persoane în detrimentul unei minore lipsite de apărare și profitând de vulnerabilitatea maximă a acesteia, de împrejurarea că, deși este considerat fără antecedente penale, a fost condamnat între timp la o pedeapsă rezultantă pentru infracțiuni similare, de faptul că inculpatul nu are un loc de muncă, nu are venituri decât din comiterea de astfel de infracțiuni și, raportat la declarația lui Pălăcean, din furturi din magazine în țări străine - contribuind în acest sens la "bunul"; renume al cetățenilor români în străinătate, de faptul că a fost totuși sincer în
fața instanței. Împrejurarea că nu are antecedente penale, alături de faptul că pare să regrete cele întâmplate și deci să aibă șanse de stopare a comportamentului infracțional, modificându-și atitudinea de la primul proces penal la acesta în sens pozitiv prin recunoașterea faptelor, au fost reținute de instanță ca și circumstanțe atenuante în sensul art. 74 alin. 2 C.pen, urmând ca pedeapsa să fie redusă sub minimul special de 10 ani închisoare.
În opinia instanței, lipsa de antecedente penale de una singură, fără dovezi de comportament pozitiv anterior nu poate fi reținută ca circumstanță atenuantă, iar sinceritatea a fost valorificată prin reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime în cadrul procedurii simplificate.
Partea vătămată S. M. M. a arătat că solicită tragerea la răspundere penală a inculpatului și a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 5000 de euro daune morale față de inculpatul P. N., sumă la plata căreia inculpatul urmează a fi obligat, instanța considerând că față de perioada de exploatare, inclusiv prin obligația de a întreține relații sexuale și urmările pe care activitatea inculpatului le-a avut asupra victimei, suma este una rezonabilă.
Prin urmare, în baza art. 13 alin. 1 și 2, alin. 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen, art. 3201C.pr.pen., art. 74 alin. 2, art. 76 alin. 1 lit. b C.pen instanța a condamnat inculpatul P. N. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen.
În baza art. 36 alin. 1 C.pen raportat la art. 33 lit. a C.pen a constatat că infracțiunea de mai sus este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen aplicată prin sentința penală nr. 17/D/_ a Tribunalului Cluj, rămasă definitivă față de inculpat la data de_ prin nerecurarea deciziei penale nr. 45/_ a Curții de Apel Cluj, astfel cum a fost modificată la data de_ prin îndreptarea erorii materiale prin încheierea penală fără număr a Tribunalului Cluj.
În baza art. 36 alin. 1 C.pen a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen în pedepsele componente de:
4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003,
4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen
2 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I C.pen cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., pe care le-a repus în individualitatea lor.
În baza art. 34 lit. b C.pen a contopit pedepsele de mai sus cu pedeapsa stabilită prin prezenta sentință și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen pe care o va spori cu 4 luni având în vedre numărul infracțiunilor aflate în concurs, natura acestora și cuantumul pedepselor aplicate, inculpatul urmând să execute în detenție pedeapsa finală de 4 a ni și 4 luni
înc his oare și 3 a ni i nte rzic ere a dre pturil or pre v. de a rt. 6 4 lit. a și b C.pe n .
În baza art. 71 din Codul penal a privat pe inculpat, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până la executarea pedepsei, de dreptul prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, teza a II-a din Codul penal.
Executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor va începe după executarea pedepsei principale sau considerarea acesteia ca executată.
În baza art. 36 alin. 3 C.pen s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de_, la zi.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J..
În baza art. 420 C.pen s-a anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 19/2012 emis la_ în baza sentinței penale nr. 17/D/2012 a Tribunalului Cluj și s-a dispus emiterea unui nou mandat în sensul celor de mai sus.
S-a menținut starea de detenție a inculpatului.
În baza art. 14 și urm., art. 346 C.pr.pen. rap. la art. 998 din Codul civil de la 1848 a fost obligt inculpatul să plătească în favoarea părții civile S. M. M. suma de 5000
€ cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale sau echivalentul în lei la data plății.
În baza art. 189 din Codul de procedură penală a stabilit în favoarea Baroului Cluj suma de 450 lei reprezentând onorarii pentru apărători din oficiu (av. Tarcea R. - 300 lei, av. Ploscar L. - 150 lei) ce se va avansa din fondul M. ui Justiției.
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariile apărătorilor din oficiu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul P. N. , fără a indica însă motivele pe care se întemeiază calea de atac promovată.
Prezent la termenul de judecată în apel din 14 august 2013 inculpatul P. N., personal, a declarat că își retrage apelul promovat în cauză.
Potrivit art. 369 al. 1 C.proc.pen. pâna la inchiderea dezbaterilor la instanta de apel, oricare dintre părți își poate retrage apelul declarat.
Așa fiind, în temeiul textului lege menționat Curtea urmează a lua act de retragerea apelului declarat de susnumitul inculpat împotriva sentinței penale nr. 249 din_ a Tribunalului Cluj.
Potrivit art. 88 C.pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv începând cu data de_ și până în prezent.
În temeiul art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu.
Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va obliga inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea apelului declarat de către inculpatul P. N. deținut în prezent în Penitenciarul Gherla, împotriva sentintei penale 249 din_ a Tribunalului Cluj.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului apelant timpul arestului preventiv începând cu data de_ și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu
Obligă pe apelantul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă .
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 august 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | ||||
L. | H. | M. | Ș. | L. | C. |
Red.L.H./dact.L.C.C.
3 ex./_ Jud.fond: S. T.
| ← Sentința penală nr. 90/2013. Trafic de minori | Sentința penală nr. 151/2013. Trafic de minori → |
|---|
