Decizia penală nr. 227/2013. Evaziune fiscală
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.227/A/2013
Ședința publică din 19 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : V. | V. A. | , judecător |
JUDECĂTOR | : I. | M. | |
G.: L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR -
SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul P. G., împotriva sentinței penale nr.489/_ a T. ui M., pronunțată în dosar nr._, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației din 14 februarie 2012, dat în dosar nr. 2733/P/2009, pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av.Enache Găzdac O., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul P. G., părțile civile
S. R. prin A. N. de A. F. - D. G. a F. P. M.
, S. R. prin A. N. de A. F. B. și părțile responsabile civilmente SC D. C. S. și SC C. G. S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelului.
Apărătorul inculpatului, arată că acesta nu și-a motivat apelul însă, susține admiterea lui și modificarea hotărârii primei instanțe sub aspectul laturii penale având în vedere că la instanța de fond inculpatul a solicitat achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen., fapta nefiind comisă de inculpat. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate având în vedere probele administrate din care rezultă vinovăția inculpatului. Cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 489 din 25 iulie 2013 a T. ui M., pronunțată în dosarul nr._, a fost condamnat inculpatul P. G. , CNP
1., fiul lui I. și P., născut la data de_ în S. M., jud. M.
, cetățean român, administrator, posedă antecedente penale, domiciliat în S.
M., str. F., nr. 26, jud. M., pentru comiterea infracțiunii de :
- evaziune fiscală prevăzută de art. 9 al. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal (lit. c vizând
dreptul de a avea calitatea de administrator la vreo societate comercială) pe o perioadă de 2 ani.
În temeiul art. 85 Cod penal, s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 246/_ a Judecătoriei S. M. și s-a descontopit pedeapsa în componentele de 3 luni închisoare și 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 Cod penal s-au contopit pedepsele componente cu pedeapsa aplicată prin prezenta și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal (lit. c vizând dreptul de a avea calitatea de administrator la vreo societate comercială) pe o perioadă de 2 ani.
În temeiul art. 85 al. 3, art. 81 și 82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani și s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal.
În temeiul art. 71 Cod penal, s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, iar în baza art. 71 al. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile S. R., reprezentat prin ANAF, D. G. a F. P. M., despăgubiri civile astfel :
în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. D. C. S.R.L., prin administrator judiciar C. T., suma de 37.980 lei (din care 1.708 lei impozit pe profit și 36.272 lei TVA) cu dobânzi și penalități de întârziere calculate până la data achitării integrale a debitului;
în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. C. G. S.R.L., prin administrator judiciar C. de I. R. I., suma de 183.690 lei (din care 136.995 lei impozit pe profit și 46.695 lei TVA) cu dobânzi și penalități de întârziere calculate până la data achitării integrale a debitului.
S-a menținut măsura sechestrului asigurător luată asupra bunurilor inculpatului prin ordonanța din 19 octombrie 2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente să plătească statului 2.000 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației din 14 februarie 2012, dat în dosar nr. 2733/P/2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului P. G. pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În sarcina inculpatului s-a reținut prin rechizitoriu că în perioada 2009- 2010, în calitate de administrator al S.C. D. C. S.R.L. și S.C. C. G. S.R.L., în baza unei rezoluții infracționale unice, nu a evidențiat în actele contabile operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate, fapt ce a avut drept consecință sustragerea de la plata către bugetul statului a sumei totale de 221.670 lei, reprezentând impozit pe profit și tva.
Examinând probele administrate în cauză, instanța a reținut următoarele: Inculpatul P. G. este asociat unic și administrator la S.C. D. C.
S.R.LS M., societate care are ca obiect principal de activitate "lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale";.
De asemenea, inculpatul deține 95% din acțiunile S.C. C. G. S.R.LS
, la care este administrator, societatea având printre obiectele de activitate
"comerț cu ridicata de materiale de construcție";.
În luna iunie 2010, inspectori din cadrul Direcției Generale a F. P.
M. au efectuat o inspecție fiscală la S.C. D. C. S.R.L., perioada supusă verificării fiind 1 ianuarie 2009 - 31 martie 2010.
Potrivit raportului de inspecție fiscală nr. 5812/_, la data de_, societatea comercială D. C. figura în evidențele contabile cu un stoc de marfă scriptic în valoare totală de 178.967,83 lei, care nu exista însă faptic.
Inculpatul a motivat inexistența mărfii prin aceea că o parte ar fi fost folosită la investiții pentru o altă societate, iar o parte s-a degradat fizic, fără a se întocmi documente de descărcare din gestiune.
Organele de control au stabilit că în situația în care investițiile ar fi fost efectuate pe altă societate, S.C. D. C. avea obligația de a înregistra venituri prin întocmirea de facturi pentru marfa livrată. Cu privire la mărfurile ce s-a susținut că s-au depreciat, în lipsa unor acte doveditoare că mărfurile s-au distrus fără a mai putea fi introduse în circuitul economic, acestea au fost asimilate livrării de marfă de către organele de control fiscal. În acest sens s-au avut în vedere prevederile art. 128 alin. 8 lit. b din Legea nr. 571/2003 republicată coroborate cu pct. 11 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, potrivit cărora nu constituie livrări de bunuri, bunurile de natura stocurilor degradate calitativ care nu mai pot fi valorificate, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) bunurile nu sunt imputabile; b) degradarea calitativă a bunurilor se datorează unor cauze obiective dovedite cu documente; c) se face dovada că s-au distrus bunurile și nu mai intră în circuitul economic.
Întrucât inculpatul nu a putut dovedi cu documente că degradarea calitativă a mărfurilor se datorează unor cauze obiective și că bunurile nu vor mai intra în circuitul economic, organele de control au asimilat aceste operațiuni cu livrările de marfă.
Prin neînregistrarea acestor operațiuni comerciale și implicit a veniturilor realizate, s-a stabilit sustragerea de la plata către bugetul statului a sumei de 1.708 lei impozit pe profit și a sumei de 36.272 lei tva (raport de inspecție fiscală filele 407-422 dosar urmărire penală).
Organele fiscale au efectuat verificări și la S.C. C. G. S.R.L., perioada supusă verificării fiind_ -_ .
Prin raportul de inspecție fiscală nr. 5428/_ s-a constatat că în trimestrele III și IV 2009, societatea administrată de inculpat a achiziționat intracomunitar materiale de construcții din Ungaria în valoare totală de
1.038.020 lei, din care a declarat organului fiscal teritorial suma de 652.545 lei, o parte din materiale fiind comercializate fără ca operațiunile să fie evidențiate în contabilitate.
În acest sens, este relevantă declarația martorului Torjai Alexandru, care a arătat că în toamna anului 2009 a achitat inculpatului în mai multe rânduri suma totală de 53.000 lei pentru achiziții materiale de construcții, din care a primit efectiv bunuri în valoare de 24.500 lei, fără vreun document, iar diferența nu i-a fost restituită.
S-a constatat astfel de către organele de control că prin nedeclararea în întregime a operațiunilor comerciale efectuate, inculpatul s-a sustras de la plata către bugetul consolidat al statului a sumei de 136.995 lei reprezentând impozit pe profit și a sumei de 46.695 lei tva (raport inspecție fiscală filele 433-437 dosar urmărire penală).
Semnificativă este și declarația martorului Berinde D. care a relatat că a efectuat mai multe transporturi de materiale din Ungaria pentru inculpat, că inculpatul a încheiat un contract în Ungaria, iar facturile îi erau trimise prin poștă. Martorul s-a ocupat doar de transportul mărfii, inculpatul indicându-i
unde să descarce marfa, respectiv direct la societăți comerciale ori persoane fizice.
În drept, faptele inculpatului care în perioada anului 2009, în calitate de administrator al S.C. D. C. S.R.L. și S.C. C. G. S.R.L., în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat nu a evidențiat în actele contabile operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate, fapt ce a avut drept consecință sustragerea de la plata către bugetul statului a sumei totale de 221.670 lei, reprezentând impozit pe profit și tva, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Cu privire la această infracțiune, inculpatul, prin apărător, a solicitat achitarea în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a, art. 10 lit. c Cod procedură penală, susținând că fapta nu a fost comisă de el, întrucât a derulat activități comerciale împreună cu numitul Berinde D., care avea acces la ștampila și documentele societății și a introdus în țară mai multe cantități de materiale din Ungaria.
Susținerile inculpatului nu au putut fi reținute, nefiind dovedite prin nici o probă administrată. Dimpotrivă, contrar acestor susțineri, din declarația martorului Berinde D. rezultă că inculpatul a încheiat contractul pentru achiziționarea de materiale din Ungaria, iar martorul s-a ocupat doar de transportarea mărfii, la fiecare deplasare în Ungaria fiind însoțit de inculpat.
Cu privire la perioada de comitere a infracțiunii, instanța a constatat că în mod eronat prin rechizitoriu, la încadrarea în drept a faptei s-a reținut perioada 2009-2010. Rezultă din rapoartele de inspecție fiscală că perioada supusă verificării referitor la cele două societăți comerciale a fost mai îndelungată, însă, dintre multele aspecte constatate, procurorul a constatat că întrunesc elementele
infracțiunii de evaziune fiscală și a dispus trimiterea în judecată doar faptele expuse în rechizitoriu la pct. 1 (perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009) și la pct. 2 (trimestrele III și IV 2009), motiv pentru care instanța reține ca perioadă infracțională anul 2009.
Pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, apreciind că aceasta corespunde scopului și funcțiilor prevăzute de art. 52 Cod penal, pedeapsă la a cărei
individualizare se au în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunii, modalitatea de comitere, prejudiciul cauzat și care nu a fost recuperat, datele ce caracterizează persoana inculpatului.
De asemenea, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal (lit. c vizând dreptul de a avea calitatea de administrator la vreo societate comercială, calitate de care s-a folosit la comiterea faptelor deduse judecății) pe o perioadă de
2 ani, apreciind că natura faptelor este incompatibilă cu gradul de responsabilitate civică pe care-l presupune exercițiul acestor drepturi.
Inculpatul a mai fost condamnat prin sentința penală nr. 246/_ a Judecătoriei S. M., definitivă la data de_, la pedeapsa rezultantă de 3 luni închisoare, dispunându-se suspendarea condiționată a executării.
Având în vedere că inculpatul a comis infracțiunea dedusă judecății înainte de rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 246/_, în baza art. 85 Cod penal s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 3 luni închisoare și s-a descontopit această pedeapsă în componentele de 3 luni închisoare și 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 Cod penal s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b și
c Cod penal (lit. c vizând dreptul de a avea calitatea de administrator la vreo societate comercială) pe o perioadă de 2 ani.
Fiind îndeplinite condițiile legale și apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, în temeiul art. 85 alin. 3, art. 81 și 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani, atrăgându-se atenția asupra prevederilor art. 83 Cod penal. În temeiul art. 71 Cod penal, s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, iar în baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata
suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, partea civilă S. R., prin A.N.A.F. -
D.G.F.P. M., s-a constituit parte civilă cu suma de 654.050 lei, din care
lei reprezintă obligații fiscale suplimentare și suma de 155.766 lei accesorii aferente, solicitând obligarea la plata în continuare de dobânzi și penalități de întârziere.
Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 317 Cod procedură penală, judecata se mărginește la fapta arătată în actul de sesizare a instanței, reținând că, așa cum rezultă din rapoartele de inspecție fiscală, cu privire la cele două societăți comerciale administrate de inculpat s-au constatat și alte deficiențe, care însă nu au făcut obiectul trimiterii în judecată, instanța a dispus obligarea inculpatului la plata prejudiciului cauzat doar prin infracțiunea de evaziune fiscală dedusă judecății.
În consecință, s-a dispus obligarea inculpatului să plătească părții civile despăgubiri civile astfel:
în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. D. C. S.R.L., prin administrator judiciar C. T., suma de 37.980 lei (din care 1.708 lei impozit pe profit și 36.272 lei TVA) cu dobânzi și penalități de întârziere calculate până la data achitării integrale a debitului;
în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. C. G. S.R.L., prin administrator judiciar C. de I. R. I., suma de 183.690 lei (din care 136.995 lei impozit pe profit și 46.695 lei TVA) cu dobânzi și penalități de întârziere calculate până la data achitării integrale a debitului.
Cu privire la raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, este de menționat că aspectele verificate nu au relevanță asupra cuantumului obligațiilor suplimentare stabilite ca urmare a nedeclarării, nefacturării veniturilor și a lipsei stocului de marfă în gestiune.
Având în vedere că prejudiciul nu a fost recuperat, s-a menținut măsura sechestrului asigurător luată asupra bunurilor inculpatului prin ordonanța din 19 octombrie 2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul P. G. , solicitând desființarea sentinței ca nelegală și netemeinică,fără a depune motivele de apel.
Apărătorul desemnat din oficiu,având în vedere poziția inculpatului din fața primei instanțe,a solicitat ca în urma rejudecării cauzei să se dispună achitarea acestuia în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen., arătând în motivare că fapta nu a fost comisă de inculpat,operațiunile comerciale nu au fost săvârșite de acesta,acesta a derulat activități comerciale cu numitul Berinde D. ,care avea acces la ștampila și documentele societății și acesta a introdus în țară mai multe cantități de fier beton,marfa fiind plătită de partenerul de afaceri a inculpatului și de aceea nu a fost regăsită faptic în patrimoniul societății.
Analizând apelul formulat,pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele:
Pe baza probatoriului administrat în cauză,respectiv raportul de inspecție fiscală nr. 5812/_ ,raportul de inspecție fiscală nr. 5428/_
,declarațiile martorilor Torjai Alexandru (f.47),Petean S. Silviu (f.58),Berinde D. (f.59), prima instanță a reținut o stare de fapt corectă,corespunzătoare adevărului,din care a reieșit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În concret, fapta acestuia a constat în aceea că în perioada anului 2009, în calitate de administrator al S.C. D. C. S.R.L. și S.C. C. G. S.R.L., în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, nu a evidențiat în actele contabile operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate, fapt ce a avut drept consecință sustragerea de la plata către bugetul statului a sumei totale de 221.670 lei, reprezentând impozit pe profit și tva.
Audiat fiind de către instanță ,martorul Berinde D. nu a confirmat varianta inculpatului,declarând că s-a ocupat doar de transportul mărfii din Ungaria, fiind chiar însoțit de către inculpat și că nu avea nicio calitate la firma inculpatului,el având în administrare o altă societate,respectiv SC Gia Trans
.Practic inculpatul nu și-a dovedit susținerile de nevinovăție prin nicio probă administrată în cauză.
Trecând apoi la sancționarea inculpatului ,instanța de fond a avut în vedere toate criteriile generale prev. de art.72 C.pen. ,respectiv atât circumstanțele reale ale cauzei, cât și circumstanțele personale ale inculpatului respectiv gradul de pericol social ridicat al infracțiunii,având în vedere valoarea mare a prejudiciului cauzat,modalitatea de comitere,poziția sa de nerecunoaștere a faptelor,faptul că nu se află la prima confruntare cu legea penală,instanța analizând temeinic și argumentând judicios toate aspectele care au fost avute în vedere la stabilirea pedepsei.
Față de toate aceste aspecte,Curtea apreciază că prima instanță a realizat o judicioasă individualizare a pedepsei aplicată inculpatului,atât în ceea ce privește cuantumul acesteia cât și modalitatea de executare, neimpunându-se modificarea acestora,iar pedeapsa va fi în măsură să contribuie la reeducarea acestuia și la prevenirea săvârșirii pe viitor de noi fapte antisociale.
Prin urmare,în baza art.379 pct.1 lit.b C.pr.pen. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Va stabili în favoarea Baroului de Avocați C. - suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M. ui Justiției.
Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul P. G. împotriva sentinței penale nr. 489 din 25 iulie 2013 a T. ui M. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. V. A. I. M.
G. ,
L. C.
Dact.I.M./Dact.S.M 4 ex./_
Jud.fond. A. S. F.
| ← Sentința penală nr. 267/2013. Evaziune fiscală | Sentința penală nr. 12/2013. Evaziune fiscală → |
|---|
