Decizia penală nr. 237/2013. Furt calificat
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.237/R/2013
Ședința publică din 19 februarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE | : I. | M., judecător |
JUDECĂTORI | : V. | V. A. |
: L. | H. | |
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR -
SEBASTIAN DOBRESCU
S-au luat spre examinare - în vederea pronunțării - recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria C. N. și inculpații V. Ș. C. și T. M.
N., împotriva sentinței penale nr.1196/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., inculpații fiind trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca din dosarul penal nr. 1842/P/2012 din data de 8 august 2012, pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează:
Inculpatul V. Ș. C. -pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domicilliu, prev. si ped. de art. 192 alin. 1 C.pen. si furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin.1 lit. a, e C.pen., în condițiile art. 33 lit. a, art. 37 lit. b C.pen.
Inculpatul T. M. N. -pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a, e C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12
februarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 1196 din 29 octombrie 2012 a Judecătoriei C. -N.
, pronunțată în dosarul nr._, în temeiul art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal și a art. 3201din Codul de procedură penală a fost condamnat inculpatul V. Ș. C. , fiul lui Ș. și
R., născut la data de_, în C. -N., domiciliat C. -N., str. C. Coposu, nr. 29, ffl în comuna Baciu, str. Calea Baciului, nr. 29C/91, jud. C., posesor al CI, seria KX, nr. 7., având C.N.P 1., studii 8 clase, fără ocupație, recidivist, la o pedeapsă de 4 ani 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părților vătămate Z. S. M. și Z. S. I. .
În temeiul art. 192 alin.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul V. Ș.
la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În temeiul art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a și e Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal și a art. 3201din Codul de procedură penală a fost
condamnat inculpatul V. Ș. C. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate B. P. C. .
S-a constatat că infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul V. Ș. C. prin prezenta sentință penală au fost săvârșite în concurs cu infracțiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 1466/2011 a Judecătoriei C. -N. .
În temeiul art. 36 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 33 lit. a din Codul penal și la art. 34 alin. 1 lit. b din Codul penal s-au contopit:
pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1466/2011 a Judecătoriei C. -N. ;
pedeapsa de 4 ani 8 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință penală;
pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință penală;
pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință penală,
dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 4 ani 8 luni închisoare, la care adaugă un spor de 2 luni închisoare, stabilind pedeapsa rezultantă finală de 4 ani 10 luni închisoare cu executare în regim de detenție.
În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal.
S-a constatat că inculpatul a executat în perioada_ -_ o parte din pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1466/2011 a Judecătoriei C. -N. și că la data de_ a fost reținut și ulterior arestat preventiv în prezenta cauză.
În temeiul art. 36 alin. 3 din Codul penal s-a dispus scăderea din pedeapsa rezultantă finală de 4 ani 10 luni închisoare a perioadei executate între_ -_ și în temeiul art. 88 alin. 1 din Codul penal s-a dispus scăderea din pedeapsa rezultantă finală de 4 ani 10 luni închisoare a perioadei reținerii și arestului preventiv, respectiv începând cu_ până la zi.
În temeiul art. 350 alin. 1 din Codul de procedură penală s-a menținut măsura arestului preventiv luată față de inculpat.
A fost respinsă cererea formulată de reprezentantul M. ui P. de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii de săvârșirea căreia este acuzat inculpatul T. M. N., respectiv de reținere și a dispozițiilor art. 37 lit. b din Codul penal.
În temeiul art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a și e Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 2 din Codul penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. c din Codul penal a fost condamnat inculpatul T. M. N., fiul lui I. și M., născut la data de_ în Ocna Mureș, jud. Alba, cu domiciliul în C. -N., A. S. nr. 2, ap. 25, CNP 1., studii 8 clase, cu antecedente penale care nu atrag starea de recidivă, necăsătorit, posesor al CI seria KX nr. 7. la o pedeapsă de 1 an 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate B. P. C. .
În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal.
În temeiul articolului 861Codul penal s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani și în temeiul articolului 359 alin. 1 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 864din Codul penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În temeiul art. 863alin. 1 Codul penal, instanța a stabilit că, pe durata termenului de încercare de 4 ani, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de consilierul de probațiune responsabil de caz;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 863alin. 3 lit. d din Codul penal, instanța a stabilit că, pe perioada termenului de încercare de 4 ani, inculpatul T. M. N. să nu
intre în legătură cu inculpatul V. Ș. C. .
În temeiul art. 88 alin. 1 din Codul penal s-a dispus deducerea din pedeapsa aplicată de 1 ani 2 luni închisoare perioada reținerii, respectiv cea cuprinsă între_ orele 1745și_ orele 0100.
În temeiul articolului 71, aliniatul 5 din Codul penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.
S-a constatat că părțile vătămate Z. S. M. și Z. S. I. s-au constituit părți civile în cauză cu suma de 17.000 euro și 10.000 lei, iar partea vătămată B. P. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 14, al art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 1357 cod civil s-a admis acțiunea civilă formulată de părțile civile Z. S. M. și Z. S. I. și a fost obligat inculpatul V. Ș. C. la plata în favoarea acesteia a sumei de 17.000 euro și 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În temeiul art. 191 alin 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul V.
Ș. C. la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul T. M. N. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul emis la data de_ în dosarul penal nr. 1842/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca înregistrat pe rolul Judecătoriei C. -N. sub nr._ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de arestare a inculpatului V. Ș. C. sub acuzația săvârșirii infracțiunilor de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 1 Codul penal, de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal, în condițiile art. 33 lit. a Codul penal și cu aplicarea art. 37 lit. b) Cod penal și de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și e din Codul penal, în condițiile art. 33 lit. a și a art. 37 lit. b din Codul penal și în stare de libertate a inculpatului T. M. N. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și e Codul penal.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut în sarcina inculpaților faptul că în data de_, între orele 0900- 1800inculpatul V. S. C. împreună cu
T. M. -N., Cenan A. -M. el și Rostaș V. au sustras un pickamer de buldoescavator situat în fața imobilului cu nr. 9 de pe str. Cernei din C. -N., cauzând un prejudiciu în cuantum de 6000 euro.
Astfel, în cursul lunii noiembrie 2011, inculpatul V. S. C. a decis să sustragă pickamerul de buldoescavator aparținând părții vătămate B. P. -C.
, sens în care s-a interesat în prealabil dacă poate vinde un asemenea bun, discutând cu martorul Hodrea Călin - despre care cunoștea că deține un buldoescavator - și împreună cu care a stabilit un preț de achiziție de 4000 lei, achitat în avans.
În data de_ inculpatul V. S. C. s-a întâlnit cu învinuiții Cenan
A. -M. el și Rostaș V., iar ulterior cu inculpatul T. M. -N. care deținea un autoturism potrivit pentru a transporta un asemenea bun. Cei patru
s-au deplasat în două autoturisme (o autoutilitară marca Renault condusă de către inculpatul T. M. -N. și un autoturism marca BMW seria 3, condus de către inculpat) pe str. Cernei din C. -N., au supravegheat zona - fiind zăriți de către martorul R. V. -Florin, iar în momentul în care nu se afla în zonă nicio persoană au încărcat bunul în autovehiculul condus de către T. M. -N. și s-au deplasat pe str. Colonia Breaza din C. -N. unde l-au descărcat în curtea imobilului cu nr. 5 aparținând martorului Hodrea Călin, la descărcarea bunului fiind de față martorul Hodrea V. imir.
Bunul sustras a fost ridicat de la numitul Hodrea Călin și predat părții vătămate B. P. -C. pe bază de dovadă.
Cu ocazia audierii inculpatul V. S. C. a declarat că nu a sustras bunul, ci dimpotrivă l-a văzut pe parcursul mai multor zile abandonat, motiv pentru care l-a sunat pe inculpatul T. M. -N. să îl ajute la transportarea bunului. S-a apreciat că declarația inculpatului este nesinceră, din declarația părții vătămate B. P. -C. și a martorului Doczi Istvan-G., muncitor pe buldoescavator, reieșind că bunul a fost folosit zilnic, inclusiv în ziua sustragerii. Mai mult, chiar din declarațiile învinuiților Cenan A. -M. el și Rostaș V. rezultă că înainte de a încărca bunul în autoutilitară autorii s-au asigurat că nu sunt zăriți de alte persoane, considerându-se a fi evident scopul acestora de a sustrage bunul, precum și că pickamerul sustras se afla lângă un buldoescavator. În plus, s-a apreciat că nesinceritatea inculpatului ar rezulta și din faptul că acesta a primit suma de 4.000 lei de la numitul Hodrea Călin drept preț al pickamerului sustras, rezultând premeditarea acestuia la comiterea infracțiunii.
Învinuiții Cenan A. -M. el și Rostaș V. au prezentat modul de săvârșire a infracțiunii, însă au negat intenția lor de a sustrage acel bun, declarând că doar l-au ajutat pe inculpat să încarce/descarce pickamerul, fără a beneficia de pe urma înstrăinării bunului, declarațiile lor apreciindu-se a fi parțial nesincere, sub aspectul cunoașterii provenienței bunului, în condițiile în care chiar ei au declarat că înainte de a încărca bunul s-au asigurat că nu sunt observați de alte persoane.
Inculpatul T. M. -N. a refuzat să facă orice declarații cu ocazia audierii de către organul de cercetare penală.
În data de_ inculpatul V. S. C. este acuzat că a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate Z. Szaba M. situată în C. -N., str. V.
, nr. 8, iar din interior a sustras suma de 17.000 euro și 10.000 lei, cauzând un prejudiciu total în valoare de 80.000 lei.
Martorul Kalman losif-Francisc audiat în data de_ și în data de_ a arătat că s-a întâlnit cu inculpatul la sfârșitul lunii decembrie 2011, că s-au deplasat pe strada V. unde își are locuința partea vătămată Z. Szaba M., moment în care au discutat despre situația financiară a acesteia, despre persoanele împreună cu care aceasta locuiește și despre posibilitatea de a exista bani în această locuință. Martorul mai arată că în luna februarie 2012 s-a reîntâlnit cu inculpatul, acesta oferindu-i o sumă de bani drept urmare a faptului că "a fost pe str. V. ";.
Totodată, Kalman Iosif-Francisc a declarat că a fost sunat în data de_ din penitenciar de către inculpatul V. S. C. care i-a comunicat să nu facă nicio declarație la poliție dacă nu vrea să îi creeze probleme. Martorul a fost supus testului asupra comportamentului simulat, reieșind că la întrebările relevante cauzei acesta a fost sincer.
S-a procedat la audierea numitei C. I. -C., concubina inculpatului V. Ș. C., care a declarat că în luna februarie 2012 în jurul orelor 10.30-11.00 a sosit la domiciliul său inculpatul însoțit de numiții Rostaș V. și G. Mihăiță
având asupra lor o pungă cu bani, bani pe care i-au împărțit în patru, după care au părăsit locuința. Martora învederează că a aflat ulterior de la numitul C. M. că banii deținuți de către inculpat în luna februarie 2012 provin din spargerea unei locuințe situată în C. -N. pe str. V., precum și că inculpatul i-a solicitat în momentul în care l-a vizitat la penitenciar să îi transmită numitului Kalman losif-Francisc să nu facă declarații la poliție referitor la faptă. Și acest martor a fost supus testului poligraf, rezultând că aceasta nu a manifestat comportament simulat.
Martorul C. M. -Petru a declarat că inculpatul i-a înmânat în cursul lunii februarie 2012 suma de 1000 euro, drept datorie mai veche, precum și suma de 5.000 euro pentru păstrare până la eliberarea din penitenciar, bani pe care i-a ridicat însă la interval de aproximativ două săptămâni. Acest martor a declarat că numitul Milac M. i-a comunicat că inculpatul ar fi deținut acești bani în urma unui "pont".
În cauză a fost audiată numita Mânduț V., angajată la SC Elmat SRL, care confirmă faptul că inculpatul V. Ș. C. a fost client frecvent al jocurilor de noroc, precum și că acesta a jucat la începutul anului 2012 sume mai mari de bani.
S-a procedat la audierea martorilor Căruntu G., Berar Z., Katena I.
, Laslo I. pentru a se dovedi latura civilă a cauzei, respectiv că părțile vătămate Z. Szaba M. și Z. S. I. sunt persoane înstărite, că aceștia au primit suma de 15.000 euro, sumă contestată inițial de către inculpat.
Inițial V. Ș. C. a refuzat să dea orice declarație, ulterior, în momentul judecării propunerii de arestare preventivă a menționat că nu se face vinovat de faptă, că face parte dintr-o familie bogată, că suma de 5.000 euro nu reprezintă o sumă mare de bani în opinia sa (sumă despre care martorul C. M. -Peu declară că i-a fost înmânată de inculpat în cursul lunii februarie 2012), că îl cunoaște pe numitul Z. Szaba M. despre care știe că este hostezan și că vinde produse în diferite piețe. Cu ocazia audierii de către procuror, acesta a refuzat sub diferite pretexte să fie testat la poligraf.
S-au apreciat a fi nesincere declarațiile inculpatului în condițiile în care acesta a fost condamnat definitiv în anul 2004 pentru furt de bani din locuință, iar din declarațiile sale de la fila 192 rezultă că a amanetat mai multe bijuterii din aur, din declarațiile martorei Mânduț V. rezultă că acesta era un client fidel al jocurilor de noroc - aspecte care susțin ideea unei nevoi acute de bani și nu a unui exces financiar ca urmare a apartenenței la o familie avută.
Prin rezoluția din data de_ s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i din Codul penal (fila 10).
Prin rezoluția din data de_ s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul V. S. C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal (fila 9).
Prin ordonanța din data de_ s-a dispus extinderea cercetării penale și începerea urmăririi penale față de V. S. C. și pentru comiterea
infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 1 din Codul penal și schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina acestuia în infracțiunile de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 1 din Codul penal și de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i din Codul penal, cu aplicarea art. 33 lit. a și a art. 37 lit. b din Codul penal (fila 8).
La data de _ s-a pus în mișcarea acțiunea penală față de V. S.
C. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 1 din Codul penal și de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1,
art. 209 alin. 1 lit. i din Codul penal, cu aplicarea art. 33 lit. a și a art. 37 lit. b din Codul penal (fila 108).
Prin rezoluția din data de_ s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul V. S. C., T. M. N., Cenan A. M. el și Rostaș V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și e din Codul penal, în condițiile art. 75 lit. a din Codul penal (filele 115-116).
Prin ordonanța din data de_ s-a dispus conexarea dosarului penal nr. 11088/P/2011 la dosarul penal nr. 1842/P/2012 (fila 7).
La data de_ Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina lui V. S. C. în infracțiunile de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 1 din Codul penal, de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i din Codul penal și de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și e din Codul penal, cu aplicarea art. 33 lit. a și a art. 37 lit. b din Codul penal (fila 71).
Prin propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca înregistrată la data de_ sub nr._ s-a solicitat instanței să dispună luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul V. S. C. .
La baza propunerii de arestare preventivă a inculpatului au stat dispozițiile articolului 143 și articolului 148 litera f din Codul de procedură penală, în sensul că inculpatul ar fi săvârșit cu intenție o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin încheierea penală nr. 79/C/A/2012, pronunțată în dosarul penal nr._ al Judecătoriei C. -N. a fost dispusă arestarea preventivă a inculpatului V. S. C. în temeiul art. 143 și articolului 148 litera f din Codul de procedură penală, pe o perioadă de 29 de zile (_ -_ ), soluție menținută și prin încheierea penală nr. 90/R/2012 a T. ului C. .
În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesele verbale întocmite (filele 11, 13-32, 118, 121-124, 133-140),
înscrisuri (filele 41-42, 90, 96-106, 125-132, 209-215, 217-219), rapoarte de constatare tehnico-științifică (filele 52-63), declarațiile părților vătămate (filele 37- 38, 40, 39, 119, 141, 177-178), declarațiile martorilor (filele 43, 61, 65-67, 69-73,
76, 77-78, 79-80, 81-82, 83, 84, 86, 87-88, 120, 142-144, 145-146, 147-148,
149), declarațiile de învinuit/inculpat (filele 45-47, 150-153, 158, 167-170, 172,
192-193, 33), fișe de cazier judiciar (filele 154, 160-161, 174-176, 176), precum și procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală (filele 204- 207, 216).
În faza de urmărire penală inculpatul V. Ș. C. a încercat să inducă în eroare organul de urmărire penală, să influențeze martorii audiați în cauză - respectiv pe Kalman Iosif Francisc și C. I. C. și nu a recunoscut săvârșirea faptelor.
Inculpatul T. M. N. s-a prevalat de dreptul la tăcere în faza de urmărire penală (filele 158, 216).
În aceeași fază procesuală părțile vătămate B. P. C. și Hodrea Călin nu s-au constituit părți civile în cauză, iar partea vătămată Z. S. I. și Z. Szaba M. s-au constituit părți civile față de inculpatul V. Ș. C. cu sumele de 17.000 euro și de 10.000 lei reprezentând prejudiciul creat în urma infracțiunii.
În conformitate cu art. 3001din Codul de procedură penală, la data de_ au fost verificate legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv luată față de inculpatul V. S. C., menținându-se măsura aplicată, iar în temeiul art.
3002din Codul de procedură penală, la data de_ a fost menținută privarea acestuia de libertate.
În faza cercetării judecătorești prezent personal în fața instanței inculpatul V. Ș. C. a declarat că dorește soluționarea cauzei potrivit procedurii simplificate a judecății reglementată de dispozițiile art.3201Codul de procedură penală, recunoscând în totalitate săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, ne mai solicitând administrarea altor probe decât cele din faza de urmărire penală pe care și le-a însușit (proces verbal fila 33).
Cu privire la inculpatul T. M. N., acesta a fost audiat în baza art. 323 din Codul de procedură penală declarația sa fiind depusă la dosar la fila 34, iar în aplicarea art. 327 din Codul de procedură penală au fost audiați martorii R.
V. Florin, Hodrea V. imir, Hodrea Călin M., Doczi Istvan G. declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar (filele 61, 111, 112, 113).
La solicitările instanței în acest sens, s-au comunicat la dosarul cauzei, de către Evidența Operativă și Cazier Judiciar - IPJ copiile de pe cazierul judiciar al inculpaților (filele 37-38 și 39) și de către Biroul de Executări P. e din cadrul Judecătoriei C. -N. copie după sentința penală nr. 1466/2011 a Judecătoriei C. -N. (filele 108-109).
Analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 18 februarie 2012 partea vătămată Z. S. M. a sesizat organele de poliție cu privire la împrejurarea că în cursul aceleiași zile, în intervalul 10.30 - 14.00, persoane necunoscute au pătruns în locuința sa de pe str. V., nr. 8 din C. -N. prin forțarea ușii de acces și au sustras suma de
17.000 euro și 10.000 lei.
S-a efectuat o cercetare la fața locului care a pus în evidență urmele efracției, respectiv îndepărtarea lacătului de la ușa de acces în locuință, precum și urmele răvășirii violente a obiectelor din două camere, fără să fie ridicate urme papilare ale unor persoane străine de acel imobil.
Partea vătămată a declarat că a fost plecată la piață împreună cu Vigh I. până în jurul orei 14.00, iar în locuința sa se aflau într-un dulap din bucătărie sumele de 2.000 de euro și 10.000 lei, iar în cameră suma de 15.000 de euro împachetată în hârtie albă pe care era scris numărul de telefon al numitului Căruntu care a plătit această sumă de bani în cursul anului 2007, în avans pentru cumpărarea unui teren de la partea vătămată. În acest sens a depus la dosar copia unui antecontract de vânzare cumpărare, nedatat al unui teren în valoare de 108.000 euro, din care a fost plătit un avans de 15.000 de euro.
A fost audiat martorul Kalman Iosif - prieten al inculpatului - care a declarat că în cursul lunii decembrie 2011 s-a deplasat întâmplător cu inculpatul pe str. V. din C. -N., iar acesta s-a arătat interesat de persoanele cu care locuiește partea vătămată și de situația lui financiară, presupunând că are bani deoarece are multe mașini. Martorul i-a răspuns că cel mai probabil are bani
pentru că muncește mult. În cursul lunii februarie 2012 s-a întâlnit cu inculpatul care i-a spus că a fost la Z. pe str. V. și că a furat niște bani de acolo dar nu mi-a spus ce sumă … după care a scos din buzunar un teanc de bani și mi l-a întins spunându-mi să am și eu (declarația din data de 4 iulie 2012), respectiv a scos un teanc de bani pe care a vrut să mi-l dea spunându-mi că a fost pe str. V. și să am și eu bani de buzunar (declarația din data de 17 iulie 2012 dată în prezența apărătorului inculpatului). Martorul a refuzat să primească banii ca nu aibă probleme și a declarat că la data de 3 mai 2012 (dată la care inculpatul se afla în executarea unei pedepse de 6 luni închisoare) a fost sunat de către inculpat care l-a întrebat dacă a fost chemat la poliție, iar martorul i-a
răspuns că nu am fost întrebat despre fapta de pe V. , iar inculpatul i-a spus să nu zic nimic pentru că o să am probleme (fila 67 verso).
Martora C. I. C., concubina inculpatului V. S. C. a declarat că în cursul lunii februarie a anului 2012 inculpatul a venit la domiciliul lor în jurul orei 10.30 - 11.00 însoțit de Rostaș V. și C. Mihăilă și avea asupra sa o pungă galbenă unde se aflau bani, respectiv euro și lei, iar martora care bănuia că sunt furați, i-a auzit cum au împărțit banii în patru, iar la cererea lor le-a dat pungi în care și-au pus banii. Martora a declarat că după arestarea inculpatului într-o altă cauză, acesta a sunat-o și i-a cerut să să-i transmită martorului Kalman Iosif să nu recunoască nimic cu privire la fapta de pe str. V., în caz contrar putând avea probleme (fila 72).
Martorul C. M. Petru, prieten al inculpatului, a declarat că în cursul lunii februarie 2012 inculpatul i-a plătit o datorie de 1000 de euro și i-a dat suma de 5000 de euro spunându-i să-i țină pentru că trebuie să meargă la pușcărie, dar după două săptămâni a venit și i-a luat pe toți înapoi. Totodată, numitul Micac M. i-a spus bine că ți-a adus C. banii întrucât auzise că are banii și că ar fi avut ceva pont de unde a sustras o sumă destul de mare de bani (filele 81-82).
Din declarațiile martorilor Mîndruț V. și Hilak M. rezultă că la începutul anului 2012 inculpatul V. S. C. a cheltuit sume importante de bani la jocuri electronice.
În plus, în fața instanței de judecată, inculpatul V. Ș. C. a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, solicitând și aplicarea prevederilor art. 3201din Codul de procedură penală (fila 33). Poziția inculpatului de asumare a vinovăției, chiar dacă a fost adoptată doar în cursul judecării cauzei - se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în prezentul dosar penal cu privire la săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și de furt calificat în dauna părților vătămate Z. S. M. și Z. I., respectiv cu declarațiile părții vătămate și ale martorilor. În plus, inculpatul a precizat că a săvârșit infracțiunea de furt calificat în urma informațiilor primite din partea martorului Kalman Iosif, că a insistat în căutarea banilor știind că există sume mari în locuința familiei Z., reușind astfel să sustragă din mai multe locuri diferite sume de euro și lei.
Cu privire la sustragerea pickamer-ului pentru excavator, instanța reține că în cursul lunii noiembrie 2011, în timp ce inculpatul V. S. C. se plimba pe jos prin cartierul Mărăști, a observat șantierul de pe strada Cernei, inclusiv pickamer-ul pentru excavator. În perioada următoare, inculpatul V. Ș. C. l- a întrebat pe Hodrea Călin - despre care știa că are un buldoexcavator - dacă nu dorește să cumpere un pickamer pentru acel utilaj, aspect cu care martorul a fost de acord și pentru care au convenit suma de 1.000 de euro.
În data de_, inculpatul V. Ș. C. a discutat cu învinuiții Cenan
A. M. el și cu Rostaș V. care au fost de acord să îl ajute să sustragă pickamerul, iar pe T. M. N. l-a chemat pentru a-l ajuta cu transportul acestuia - deoarece acesta deținea o dubă, cu care efectua diferite transporturi de marfă.
Din declarațiile lui Cenan A. M. el reiese faptul că a fost sunat la începutul lunii decembrie 2011 de către inculpatul V. Ș. C., care l-a rugat să îl ajute să pună un pickamer în mașină, deoarece era prea greu pentru o singură persoană, fapt cu care învinuitul a fost de acord. Inculpatul a mers cu mașina după Cenan A. M. el, în interiorul căreia se afla și Rostaș V. . În cartierul Mărăști, cei trei s-au întâlnit și cu inculpatul T. M. N., care a venit cu o dubiță. Pickamerul se afla pe o stradă de lângă calea ferată, în apropierea unui buldoexcavator (la aproximativ 10 m). Văzând în apropierea pickamerului o persoană, cei patru au așteptat plecarea acesteia, după care
inculpatul T. M. N. a parcat dubița în apropierea pickamerului, iar ceilalți trei l-au încărcat în mașină. De la fața locului au plecat repede, învinuitul Cenan A. M. el împreună cu inculpatul V. Ș. C. în mașina acestuia din urmă, iar învinuitul Rostaș V. în dubiță - pentru a ține de pickamer. Cu toții s- au deplasat în cartierul Dâmbu Rotund, au urcat pe strada C. ului și de acolo pe o străduță care se înfunda. La casa în fața căreia era parcat un camion, inculpatul V. Ș. C. le-a spus celorlalți participanți să descarce pickamerul și să-l ducă în curtea imobilului (filele 167-168 dosarul de urmărire penală). El a primit pentru utilaj suma de 4.000 lei de la Hodrea Călin.
Cenan A. M. el a precizat în declarația dată la fila 170 din dosarul de urmărire penală că în apropiere de calea ferată se aflau mai multe utilaje care lucrau la amenajarea străzilor din zonă, că au stat acolo câteva minute și, după ce s-au asigurat că nu este nimeni în preajmă, au luat utilajul și l-au pus în autoturism. El recunoaște că și-a dat seama că utilajul este sustras și că acesta aparținea firmei care amenaja zona respectivă, deoarece în zonă erau mai multe utilaje folosite în acest scop.
Învinuitul Rostaș V. susține că la începutul lunii decembrie 2011 a fost sunat de către inculpatul V. Ș. C. care l-a rugat să îl ajute să transporte un utilaj, fapt cu care acesta a fost de acord. A fost luat cu mașina lui V. Ș. C., în care s-a urcat și învinuitul Cenan A. M. el, toți trei deplasându-se în cartierul Mărăști, unde s-au întâlnit cu inculpatul T. M. N. care conducea duba în care urma să fie încărcat utilajul. La locul în care se afla pickamerul erau mai multe utilaje care lucrau la amenajarea străzilor din zonă, iar după ce s-au asigurat că nu este nimeni în zonă, inculpatul T. M. N. a tras dubița în apropiere, iar restul au prins de utilaj și l-au urcat în mașină. După ce a fost încărcat utilajul, acesta a fost transportat în cartierul Dâmbu Rotund, la o cunoștință a inculpatului V. Ș. C. .
Pentru ajutorul acordat inculpatului V. Ș. C., ceilalți trei participanți nu au primit vreo sumă de bani, neexistând vreo înțelegere în acest sens între aceștia.
Din procesul verbal de cercetare la locul (fila 118) faptei rezultă că pickamerul se afla în zona în firma SC Diferit SRL își parca utilajele cu care lucra la amenajarea străzilor, în apropierea căii ferate, în apropierea unor borduri de beton, aspecte care se coroborează cu declarația părții vătămate (fila 119) și cu planșa foto aflată la filele 122 - 124 din dosarul de urmărire penală. În timpul investigațiilor efectuate la fața locului de către lucrătorii de poliție și consemnate în cadrul procesului verbal aflat la fila 120 rezultă că unul dintre muncitorii de pe șantier, respectiv martorul R. V. a susținut că a observat în jurul orelor 12 o dubiță de culoare neagră cu geamuri fumurii, fără putea preciza însă numărul de înmatriculare. În continuare, acesta a precizat că dubița respectivă a circulat de mai multe ori prin zona șantierului, parcând în cele din urmă în zona în care se afla și pickamerul, unde a staționat aproximativ 2 ore. În perioada de timp menționată, R. V. a observat în apropierea zonei resturilor menajere patru persoane de sex bărbătesc, îmbrăcați cu haine închise la culoare.
Fiind audiat în calitate de martor, R. V. a reiterat cele precizate anterior polițiștilor care efectuau cercetarea la fața locului, arătând că îi bănuie de sustragerea utilajului pe cei patru bărbați care au coborât din dubița de culoare neagră (fila 149 dosarul de urmărire penală), iar în faza de judecată a precizat că a văzut duba atunci când s-a asigurat pentru a ieși din parcare cu utilajul pentru asfaltare pe care lucra (fila 61).
Având în vedere existența șantierului în zonă, prezența celorlalte materiale de construcții (borduri de beton), a toaletei ecologice și a utilajelor în apropierea locului de unde a fost sustras bunul, instanța apreciază că inculpații știau că se
desfășoară lucrări de asfaltare, lucrări la care era folosit și pickamerul, situație în care acesta nu ar fi avut cum să fie aruncat la gunoi sau abandonat - așa cum susține inculpatul T. M. N. . În plus, din declarațiile martorului R. V. și a învinuiților Cenan A. M. el și Rostaș V. reiese că, înainte de sustragerea utilajului, cei implicați s-au asigurat că nu sunt surprinși de vreo persoană, așteptând plecarea tuturor și operând deosebit de repede, în ciuda greutății considerabile a pickamerului - asigurări care nu ar fi fost necesare dacă bunul ar fi fost abandonat sau aruncat la gunoi. Luând în considerare toate acestea, dar și experiența anterioară a inculpatului T. M. N. - inclusiv cea ocupațională și cea infracțională - instanța va înlătura ca fiind contrare adevărului declarațiile acestuia conform cărora nu a știut că utilajul este sustras, ele necoroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză și având la bază dorința de a evita tragerea sa la răspundere penală.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului V. Ș. C. rezultă că acesta a fost condamnat anterior la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b din Codul penal prin sentința penală nr. 621/2004 a T. ului C. pentru săvârșirea unei complicități la infracțiunea de furt calificat, pedeapsă pe care a executat-o prin privare de libertate în perioada_ -_, când a fost liberat condiționat cu un rest neexecutat de 748 zile
închisoare. În cursul anului 2011 acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 1466/2011 a Judecătoriei C. -N. la pedeapsa închisorii de 6 luni, care a fost executată prin privare de libertate în perioada_ -_ când a fost liberat condiționat cu un rest neexecutat de 62 zile închisoare.
Din cazierul judiciar al inculpatului T. M. N. rezultă că acesta a fost condamnat o dată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice și de trei ori pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, ultima dată fiind liberat condiționat la data de_ cu un rest neexecutat de 560 zile închisoare. Astfel:
Prin sentința penală nr. 345/1989 a Judecătoriei C. -N. , rămasă definitivă prin decizia penală nr. 302/1989 a T. ului C., inculpatul T. M.
N. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare care a fost sporită la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 321 alin. 1 și 2 din Codul penal, pe care a executat-o până în_, când a fost grațiat cu un rest de pedeapsă neexecutat de 4 ani 1 lună 8 zile.
Prin sentința penală nr. 855/1994 a Judecătoriei C. -N. , rămasă definitivă prin neapelare, inculpatul T. M. N. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e și g din Codul penal, de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e și g din Codul penal, de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 279 alin. 1 Codul penal și de 1 an închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni la legea circulației, prevăzută de art. 35 alin. 2 din Decretul nr. 328/1966. În temeiul art. 33 și a art. 34 au fost contopite cele patru pedepse, dintre care s-a ales pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni, stabilindu-se pedeapsa finală de 4 ani 6 luni închisoare. În baza art. 9 din Decretul lege nr. 31/1990 a fost revocat beneficiul grațierii pentru restul de pedeapsă neexecutat de 4 ani 1 lună 8 zile închisoare, care a fost adăugat la pedeapsa de 4 ani 6 luni închisoare stabilit prin respectiva sentință penală, stabilindu-se pedeapsa finală de 8 ani 7 luni 8 zile închisoare.
Prin sentința penală nr. 855/1995 a Judecătoriei C. -N. a fost înlăturat sporul de 1 an închisoare aplicat prin sentința penală nr. 345/1989 a
Judecătoriei C. -N., situație în care restul neexecutat s-a constatat a fi de 3 ani 1 lună 8 zile închisoare, care a fost adăugat la pedeapsa de 4 ani 6 luni închisoare aplicată anterior, stabilindu-se pedeapsa rezultantă finală de 7 ani 7 luni 8 zile închisoare, executată prin privare de libertate până la data de_, când a fost liberat cu un rest neexecutat de 4 ani 5 luni 11 zile închisoare.
Prin sentința penală nr. 621/2001 a Judecătoriei Bistrița, definitivă prin decizia penală nr. 604/2001 a Curții de Apel C., inculpatul T. M. N. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal. A fost revocată liberarea condiționată din executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 855/1995 a Judecătoriei C. -N., iar restul neexecutat de 4 ani 5 luni 11 zile închisoare a fost contopit cu pedeapsa de 3 ani închisoare, dintre care s-a ales pedeapsa cea mai grea de 4 ani 5 luni 11 zile închisoare. A început executarea pedepsei la data de_ .
Prin sentința penală nr. 1776/2001 a Judecătoriei C. -N. , definitivă prin decizia penală nr. 117/2002 a T. ului C., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și a art. 37 lit. b din Codul penal.
Prin sentința penală nr. 1548/2002 a Judecătoriei Bistrița au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului prin sentințele penale nr. 621/2001 a Judecătoriei Bistrița și nr. 1776/2001 a Judecătoriei C. -N., stabilindu-se pedeapsa rezultantă de 4 ani 8 luni închisoare. A fost liberat condiționat din executarea pedepsei la data de_ cu un rest neexecutat de 560 zile închisoare.
Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate în faza de urmărire penală și analizate anterior, instanța a constatat că în drept:
Fapta inculpatului V. Ș. C. care, în data_, după considerarea ca executată a pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 621/2004 a Judecătoriei C. -N. a sustras din locuința părții vătămate Z. Szaba M. - unde a pătruns prin forțarea ușii de acces - suma de 17.000 euro și
10.000 lei aparținând părților vătămate Z. Szaba M. și Z. S. I., a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin 1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b) din Codul penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptei inculpatului V. Ș. C. s-a concretizat în acțiunea de a pătrunde, prin efracție, pe timp de zi, în locuința părții vătămate în scopul însușirii pe nedrept a unor bunuri, acțiune care a avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă crearea unui prejudiciu.
În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a intenției directe, întrucât a prevăzut potențialul rezultat al faptelor lui și a urmărit cauzarea acestuia.
Circumstanța reală de la art. 209 alin 1 lit. i din Codul penal se răsfrânge asupra inculpatului datorită faptului că acesta a comis fapta prin efracție.
Fapta inculpatului V. Ș. C. care, în data_, după considerarea ca executată a pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 621/2004 a Judecătoriei C. -N. a pătruns în locuința părții vătămate Z. Szaba M. prin forțarea ușii de acces de unde a sustras mai multe sume de bani, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu
prev. și ped. de art. 192 alin 1Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b) din Codul penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptei de violare de domiciliu, aceasta s-a concretizat în acțiunea de a pătrunde fără acordul proprietarilor/locatarilor în spațiul destinat locuinței părții vătămate. În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul V. Ș. C. a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a intenției directe, întrucât a prevăzut potențialul rezultat al faptelor lui (încălcarea dreptului persoanei de a-și desfășura viața privată, într-un loc ales în mod liber, fără vreun amestec abuziv și nedorit din partea altora) și a urmărit cauzarea acestuia.
Fapta inculpatului V. Ș. C. care, în data_, după considerarea ca executată a pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 621/2004 a Judecătoriei C. -N. a sustras împreună cu inculpatul T. M.
N., Cenan A. M. el și Rostaș V. un pickamer aparținând părții vătămate
B. P. C., a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin 1, art. 209 alin. 1 lit. a și e Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b) din Codul penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptei inculpatului V. Ș. C. s-a concretizat în acțiunea de a sustrage un pickamer, acțiune care a avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă crearea unui prejudiciu.
În ceea ce privește latura subiectivă,
inculpatul a acționat cu forma de
vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a intenției directe, întrucât a prevăzut potențialul rezultat al faptelor lui și a urmărit cauzarea acestuia.
Circumstanțele reale de la art. 209 alin 1 lit. a și e din Codul penal se răsfrâng asupra inculpatului datorită faptului că acesta a comis fapta împreună cu alte trei persoane și din loc public.
Întrucât, inculpatul V. Ș. C. a săvârșit mai multe infracțiuni înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză sunt aplicabile și prevederile art. 33 lit. a din Codul penal, faptele fiind comise în concurs real.
În ceea ce privește încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina inculpatului s-a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva numitului
T. M. N. și trimiterea în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prev si ped de art. 208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a și e Cod penal. La termenul de judecată din data de_ reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care inculpatul T. M. N. a fost trimis în judecată în sensul reținerii și a dispozițiilor art. 37 lit. b din Codul penal, considerând că termenul de reabilitare din executarea ultimei pedepse aplicate nu s-a împlinit dacă se raportează la pedeapsa cea mai mare aplicată de-a lungul timpului acestui inculpat, respectiv la pedeapsa de 7 ani 7 luni 8 zile închisoare.
Față de cele solicitate, instanța a reținut că inculpatul T. M. N. a fost condamnat de-a lungul timpului la mai multe pedepse privative de libertatea, cea mai mare pedeapsă individuală aplicată fiind cea de 4 ani 8 luni închisoare prin sentința penală nr. 1776/2001 a Judecătoriei C. -N. . Într- adevăr, în cadrul sentinței penale nr. 855/1955 a Judecătoriei C. -N., în urma revocării beneficiului grațierii din executarea pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 345/1989 a Judecătoriei C. -N., prin adunarea la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată a restului de 3 ani 1 lună 8 zile închisoare rămas neexecutat în urma grațierii, pedeapsa finală rezultată a ajuns la 7 ani 7 luni 8 zile închisoare.
Pentru a calcula termenul de reabilitare judecătorească de sub efectele condamnării inculpatului T. M. N. la pedeapsa de 4 ani 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1776/2001 a Judecătoriei C. -N., instanța va lua în considerare și dispozițiile deciziei nr. 3/2009 a Înaltei Curți de C. și Justiție, Secțiile Unite, conform cărora termenul de reabilitare judecătorească se socotește în raport de pedeapsa cea mai grea ce intră în componența pedepsei rezultante ca urmare a cumulului juridic sau aritmetic.
Astfel, potrivit art. 135 din Codul penal termenul reabilitării judecătorești se compune dintr-o durată fixă, stabilită în funcție de întinderea "condamnării la pedeapsă"; și grupate în cele patru categorii prevăzute în textul de lege, la care se adaugă o durată variabilă, care este egală cu jumătate din durata pedepsei pronunțate. Conform prevederilor art. 136 alin. 1 din Codul penal termenul de reabilitare se socotește de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale (chiar stabilită prin cumul) sau de la data la care aceasta s-a prescris.
În considerentele deciziei nr. 3/2009 a Înaltei Curți de C. și Justiție, Secțiile Unite se apreciază că existența cumulului pedepselor nu înlătură individualitatea fiecărei condamnări, iar termenele de reabilitare alcătuite dintr-o durată fixă și o durată variabilă, egală unei fracțiuni din cuantumul pedepsei, au fost în așa fel reglementate încât să asigure o individualizare a acestora, în raport cu fiecare condamnare în parte. În această situație, deși termenul de reabilitare va curge de la data executării pedepsei rezultante, calculul acesteia se va raporta exclusiv la pedeapsa cea mai grea ce intră în componența pedepsei rezultante ca urmare a cumulului juridic sau aritmetic. Aceeași regulă privind calculul termenului de reabilitare se aplică și atunci când pedepsei rezultante i s- a aplicat un spor, în sensul că termenul de reabilitare se va raporta exclusiv la pedeapsa cea mai grea ce intră în componența pedepsei rezultante, fără a avea în vedere faptul că acesteia i-a fost aplicat și un spor, alcătuind astfel o pedeapsă
finală.
Având în vedere cele menționate anterior, la calcularea termenului de reabilitare judecătorească a inculpatului T. M. N. instanța s-a raportat la cea mai mare pedeapsă individuală aplicată acestuia (4 ani 8 luni închisoare prin sentința penală nr. 1776/2001 a Judecătoriei C. -N. ) și la data de _ când a luat sfârșit executarea pedepsei principale (_ + 560 zile), situație în care termenul de reabilitare judecătorească s-a împlinit la data de _ .
Luând în considerare că data sustragerii pickamerului a fost de_, instanța a respins cererea formulată de reprezentantul M. ui P. de
schimbare a încadrării juridice a infracțiunii de săvârșirea căreia este acuzat inculpatul T. M. N., respectiv de reținere și a dispozițiilor art. 37 lit. b din Codul penal.
Fapta inculpatului T. M. N. care, în data_, după considerarea ca executată a pedepsei de 4 ani 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1776/2001 a Judecătoriei C. -N. a sustras împreună cu inculpatul V. Ș.
C., Cenan A. M. el și Rostaș V. un pickamer aparținând părții vătămate
B. P. C., a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin 1, art. 209 alin. 1 lit. a și e Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptei inculpatului T.
N. s-a concretizat în acțiunea de a sustrage un pickamer împreună cu alte trei persoane, acțiune care a avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă crearea unui prejudiciu.
În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a intenției directe, întrucât a prevăzut potențialul rezultat al faptelor lui și a urmărit cauzarea acestuia.
Circumstanțele reale de la art. 209 alin 1 lit. a și e din Codul penal se răsfrâng asupra inculpatului datorită faptului că acesta a comis fapta împreună cu alte trei persoane și din loc public.
În continuare, în vederea unei juste individualizări judiciare a pedepselorla care sau fost condamnați inculpații și a modalității de executare a acestora, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 Codul penal, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în cadrul art. 208 alin. 1, a art. 209 alin. 1 din Codul penal (de la 3 la 15 ani închisoare), modificate prin aplicarea prevederilor art. 3201alin. 7 din Codul de procedură penală în ceea ce îl privește pe inculpatul V. Ș. C., gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora, precum și persoana fiecărui inculpat.
Odată reținute dispozițiile art. 3201alin. 7 din Codul de procedură penală cu privire la inculpatul V. S. C., limitele prevăzute de lege suferă modificări în sensul reducerii acestora cu o treime, situație în care acestea se situează între 2 ani și 10 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat și între 4 luni și 2 ani 8 luni închisoare pentru infracțiunea de violare de domiciliu.
Analizând modalitatea de comitere a faptelor de furt calificat în dauna părților vătămate (pe timpul zilei, după o prealabilă informare cu privire la situația familială și financiară a părților vătămate Z. S. M. și Z. S. I. și la perioada de timp în care este utilizat pickamerul și la locul în care acesta este depozitat, pătrunderea într-o locuință sub riscul de a se întâlni cu locatarii imobilului, insistența cu care a căutat sumele de bani despre care cunoștea anterior că există acolo), prejudiciul creat prin săvârșirea faptelor, precum și informațiile cu privire la persoana inculpatului V. Ș. C. (din fișa de cazier acestuia rezultă că a mai fost condamnat definitiv pentru comiterea altei infracțiuni de furt calificat, ceea ce denotă o perseverență infracțională, dar și împrejurarea că, cu toate că a beneficiat de clementa organelor judiciare prin liberarea sa condiționată, inculpatul nu a renunțat la comiterea de infracțiuni, nepărăsind mediul infracțional), instanța a apreciat ca fiind ridicat gradul de pericol concret al faptelor săvârșite de acest, astfel încât nu a reținut vreo circumstanță atenuantă.
În continuare, reținând că faptele există, au fost săvârșite de către inculpat și constituie infracțiuni în sensul art. 17 Cod penal, în baza art. 345 alin.2 Cod procedură penală l-a condamnat pe V. Ș. C. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părților vătămate Z. S. M. și Z. S. I., infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, 209 alin.1 lit. i Cod penal
cu aplicarea art. 37 lit. b) la o pedeapsă de 4 ani 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b) la o pedeapsă de 2 ani închisoare și pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate B. P. C., infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, 209 alin.1 lit. a și e Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b) la o pedeapsă de 3 ani închisoare, apreciind că aplicarea unor sancțiuni în acest cuantum este în măsură să contribuie la realizarea scopului coercitiv și reeducativ a legii penale prevăzut de art.52 Cod penal.
S-a constatat că infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul V. Ș. C. prin prezenta sentință penală au fost săvârșite în concurs cu infracțiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 1466/2011 a Judecătoriei C. -N. .
În temeiul art. 36 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 33 lit. a din Codul penal și la art. 34 alin. 1 lit. b din Codul penal contopește:
pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1466/2011 a Judecătoriei C. -N. ;
pedeapsa de 4 ani 8 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință penală;
pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință penală;
pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință penală,
dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 4 ani 8 luni închisoare, la care adaugă un spor de 2 luni închisoare pentru perseverența infracțională, stabilind pedeapsa rezultantă finală de 4 ani 10 luni închisoare cu executare în regim de detenție.
constatat că inculpatul a executat în perioada_ -_ o parte din pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1466/2011 a Judecătoriei C. -N. și că la data de_ a fost reținut și ulterior arestat preventiv în prezenta cauză.
În temeiul art. 36 alin. 3 din Codul penal s-a dispus scăderea din pedeapsa rezultantă finală de 4 ani 10 luni închisoare a perioadei executate între_ -_ și în temeiul art. 88 alin. 1 din Codul penal s-a dispus scăderea din pedeapsa rezultantă finală de 4 ani 10 luni închisoare a perioadei reținerii și arestului preventiv, respectiv începând cu_ până la zi.
În temeiul art. 350 alin. 1 din Codul de procedură penală s-a menținut măsura arestului preventiv luată față de inculpat.
Cu privire la inculpatul T. M. N. , la individualizarea pedepsei ce a fost aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și e din Codul penal, instanța a luat în considerare și contribuția efectivă a acestuia la comiterea faptei, respectiv doar asigurarea transportului la sustragerea pickamerului, aspect căruia îi va da eficiență prin reținerea dispozițiilor art. 74 alin. 2 din Codul penal.
Odată reținute circumstanța atenuantă judiciară, instanța a fost obligată să îi acorde și eficiență legală și de aceea în temeiul articolului 76 litera c din Codul penal, conform căruia, când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa se coboară sub minimul special, dar nu mai jos de 1 an, instanța a aplicat inculpatului T. M. N. o pedeapsă de 1 an 2 luni închisoare pentru participarea la sustragerea bunului aparținând părții vătămate B. P. C. .
Având în vedere perioada petrecută de acesta în libertate, timp în care a încercat să se reintegreze în societate prin obținerea veniturilor într-un mod legal (transport cu dubița) și întreținerea celorlalți membri ai familiei, dar și contribuția relativ redusă la comiterea infracțiunii pentru care este judecat în prezent, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în regim de detenție.
În continuare, luând în considerare experiența infracțională anterioară a inculpatului, instanța a considerat insuficientă suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate prin prezenta sentință penală, situație în care consideră oportună stabilirea unor obligații în sarcina acestuia și numirea unor persoane specializate care să asigure supravegherea comportamentului său în vederea reducerii riscului de recidivă.
Astfel, în temeiul articolului 861Codul penal s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani și în temeiul articolului 359 alin. 1 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 864din Codul penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În temeiul art. 863alin. 1 Codul penal, instanța a stabilit că, pe durata termenului de încercare de 4 ani, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de consilierul de probațiune responsabil de caz;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 863alin. 3 lit. d din Codul penal, instanța a stabilit ca, pe perioada termenului de încercare de 4 ani, inculpatul T. M. N. să nu
intre în legătură cu inculpatul V. Ș. C. .
În temeiul art. 88 alin. 1 din Codul penal s-a dispus deducerea din pedeapsa aplicată de 1 ani 2 luni închisoare perioada reținerii, respectiv cea cuprinsă între_ orele 1745și_ orele 0100.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite de cei doi inculpați, perseverența lor infracțională și ansamblul circumstanțelor personale ale acestora duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea dreptului de natură electorală prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pen., respectiv dreptul de a fi aleși în autoritățile publice sau în funcții elective publice, motiv pentru care exercitarea acesteia a fost interzisă pe durata executării pedepselor aplicate.
Instanța nu a interzis dreptul de a alege, ci doar dreptul de a fi aleși, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 06 octombrie 2005 în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în care curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabău și Pârcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia. Or, faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu au conotație electorală, astfel că instanța a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege. Dreptul de a fi aleși se impune a fi interzis deoarece condamnații V. Ș. C. și T. M. N. nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru concetățenii lor față de care au ales să aibă comportamentul anterior analizat.
În temeiul articolului 71, aliniatul 5 din Codul penal s-a suspendat cu privire la inculpatul T. M. N. executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța a reținut că partea vătămată B.
P. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză deoarece prejudiciul cauzat prin sustragerea pickamerului a fost recuperat. S-a constatat că părțile vătămate Z.
S. M. și Z. S. I. s-au constituit părți civile în cauză cu suma de
17.000 euro și 10.000 lei, reprezentând banii sustrași de către inculpatul V. Ș.
C. în urma săvârșirii infracțiunii de furt calificat.
Față de situația de fapt reținută anterior, instanța a constatat că sunt întrunite condițiile instituite de art. 998 C. civ. pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului V. Ș. C. (fapta ilicită, prejudiciul produs părților civile, legătura de cauzalitate dintre acestea și vinovăția inculpatului), fapta de furt calificat constituind, sub aspect civil, faptă ilicită care aduce atingere valorii patrimoniale, fapte care antrenează răspunderea civilă delictuală a făptuitorului.
Din mijloacele de probă administrate până în prezent, respectiv declarațiile părților civile și ale martorilor Kalman Iosif, Căruntu G., Berar Z., Katena
I. și Laslo I. rezultă că în locuința lui Z. S. M. și Z. S. I. au existat sume mari de bani obținute în urma vânzării unor terenuri. În plus,
inculpatul V. Ș. C. a recunoscut în declarația dată în fața instanței că a sustras sume mari de bani din locuința părților vătămate, motiv pentru care în temeiul art. 14, al art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil admite acțiunea civilă formulată de părțile civile Z. S. M. și Z. S.
I. și obligă inculpatul V. Ș. C. la plata în favoarea acesteia a sumei de
17.000 euro și 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul V. Ș. C. la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul T. M. N. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA și inculpații T. M. N. și V. S. C. .
Prin recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA, s-a solicitat admiterea recursului formulat împotriva sentinței penale nr. 1196/_, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul penal nr._, desființarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri temeinice, în sensul:
înlăturării dispozițiilor art. 74 al. (2) C. pen.;
majorării pedepsei aplicate T. M. pentru savarșirea infracțiunea săvârșită, cu luarea în considerare a importanței contribuției sale și a circumstanțelor de calificare a furtului incidente în speță;
stabilirii detenției, ca modalitate de executare a pedepsei stabilite.
Prin motivele de recurs se critică cuantumul pedepsei aplicate și modalitatea de executare a acesteia în condițiile în care inculpatul T. M. N. nu a recunoscut comiterea faptelor, deși existau probe evidente de vinovăție, iar pe de altă parte inculpatul are o multitudine de condamnări anterioare, ceea ce atestă faptul că perseverează în comiterea acestui gen de infracțiuni și nu a înțeles nimic din condamnările anterioare. De asemenea, nu trebuie omisă nici modalitatea comiterii acestei fapte, prejudiciul rămânând în mare parte nerecuperat.
Inculpatul T. M. în recursul formulat a solicitat,prin apărătorul său casarea sentinței Judecătoriei C. -N. și procedând la rejudecarea cauzei, să se dispună achitarea sa în temeiul art.11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 al.1 lit. d C.pr.pen., iar în subsidiar art.10 lit. e C.pr.pen.,apreciind că în cauză este incident motivul de casare prevăzut de art.385 ind.9 pct.12 C.pr.pen. și art. 385 ind.9 pct.11 C.pr.pen., întrucât din materialul probator de la dosar rezultă prezumția de nevinovăție a recurentului în momentul comiterii faptei. Susține în continuare poziția conform căreia inculpatul, având în vedere că desfășura o activitate ocazională de transport de mărfuri și persoane, a ajutat la transportarea bunurilor fără a avea reprezentarea semnificației penale a faptei și nu a fost încunoștințat expres de către celalte părți din dosar cu privire la natura ocultă a activității în care a fost antrenat. Apreciază că trebuie să se dea eficiență principiului in dubio pro reo, urmând a se pronunța o soluție de achitare a inculpatului ca soluție legală în prezenta cauză.
În subsidiar, solicită redozarea pedepsei aplicate deoarece inculpatul a recunoscut fapta, persoanele și împrejurările în care s-a deplasat la acel loc, astfel încât, având în vedere conduita pozitivă a inculpatului prin prezentarea în fața organelor judiciare și relatarea evenimentelor așa cum s-au petrecut, se impune reținerea în favoarea inculpatului a dispozițiilor art. 74 al.2 C.pen. și art.74 al.1 lit. c C.pen., urmând ca la redozarea pedepsei aplicate de către prima
instanță, instanța de control judiciar să aibă în vedere situația personală a recurentului care are în întreținere un minor în vârstă de 2 ani, sens în care depune copia certificatului de naștere a minorului D. M. I. . Apreciază că toate aceste împrejurări justifică aplicarea unei pedepse coborâte față de cea aplicată de prima instanță, iar ca modalitate de executare suspendarea condiționată.
Inculpatul V. Ș. C. , în susținerea recursului promovat a solicitat prin apărătorul său, în ceea ce privește cuantumul pedepsei a se avea în vedere faptul că a recunoscut de la început comiterea faptei, a contribuit la descoperirea celorlalți participanți, iar în fața instanței de fond s-a prevalat de dispozițiile art.320 ind. 1 C.pr.pen. solicitând judecarea cauzei în procedura simplificată și în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Față de aceste împrejurări apreciază că o pedeapsă de 4 ani și 10 luni închisoare este exagerat de mare raportat la probatoriul administrat în cauză, la persoana inculpatului și la conduita acestuia. Prin urmare, în principal, s-a solicitat înlăturarea sporului de 2 luni aplicat prin sentința penală recurată întrucât apreciază că nu se impune aplicarea unui spor având în vedere că acest inculpat nu a negat săvârșirea faptelor. De asemenea, nu trebuie avută în vedere doar atitudinea inculpatului anterior comiterii faptei, ci trebuie analizată conduita acestuia pe tot parcursul procesului penal, precum și în fața instanței de judecată, ocazie cu care și-a asumat în totalitate consecințele faptelor sale.
Analizând sentința atacată,pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele:
Prima instanță,în urma analizării probatoriului administrat în cauză,a stabilit o stare de fapt corectă,corespunzătoare adevărului,din care a reieșit vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor de violare de domicilliu, prev. si ped. de art. 192 alin. 1 C.pen. si furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin.1 lit. a, e C.pen., în condițiile art. 33 lit. a, art. 37 lit. b C.pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul V. S. C. și furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a, e C.pen.pentru inculpatul T. M. N. .
De altfel,inculpatul V. S. C. a recunoscut săvârșirea faptelor așa cum au fost descrise în actul de sesizare a instanței ,solicitând a fi judecat în procedura simplificată prev. de art.320/1 C.pr.pen.
În ceea ce privește vinovăția inculpatului T. ,aceasta a rezultat din probele administrate în cauză.Așa cum reiese din dosar, bunul sustras se afla alături de alte utilaje folosite la amenajarea străzilor așa cum au arătat și martorii, acel bun a și fost folosit în aceeași zi, deci nu se putea trage concluzia că era un bun abandonat sau lăsat la voia întâmplării,așa cum a susținut inculpatul . De asemenea, prezența inculpatului T. alături de ceilalți inculpați la locul faptei, a fost atestată de ceilalți și de altfel recunoscută și de către inculpat.
Referitor la susținerile acestuia, respectiv că nu a cunoscut că participă la comiterea unui furt, declarațiile învinuiților Cenan și Rostaș se coroborează cu declarațiile martorului R. care se afla în zonă, fiind de pază, toți aceștia arătând că acea dubiță ,care era condusă de către inculpatul T., s-a perindat în zona respectivă timp de mai multe ore, rezultând astfel că au studiat zona pentru a alege momentul oportun pentru a sustrage bunuri. Această împrejurare dovedește acțiunea tipică de sustragere a unui bun despre care se cunoștea că nu este abandonat.
Pe de altă parte, în ceea ce privește pedeapsa aplicată acestuia de prima instanță,însă,Curtea o va menține ,atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare,instanța de fond realizând o individualizare judicioasă a pedepsei,raportat la dispozițiile prev. de art.72 C.pen,respectiv gradul de pericol social al faptei comise,modalitatea de comitere (acesta doar asigurând transportul
bunului sustras,sens în care a și reținut în favoarea acestuia circumstanța atenuantă prev. de art.74 al.2 C.pen.),valoarea mare a prejudiciului cauzat părții civile ,dar și persoana inculpatului,care nu se află la prima confruntare cu legea penală,însă ,spre deosebire de inculpatul V. S. ,inculpatul T. M. nu se află în stare de recidivă,fiind reabilitat,astfel că în cazul acestuia sunt îndeplinite condițiile prev. de art.86/1 C.pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei,apreciind că obligațile impuse acestuia vor fi în măsură să prevină săvârșirea pe viitor de noi fapte antisociale.
În ceea ce privește recursul inculpatului V. Ș. C., este adevărat că acesta a recunoscut fapta și a uzat de procedura prevăzută de dispozițiile art.320 ind. 1 C.pr.pen.,însă nu trebuie omisă împrejurarea că,spre deosebire de inculpatul T. a comis două acte de sustragere,în stare de recidivă,valoarea mare a prejudiciilor cauzate prin ambele acte, de multitudinea de condamnări anterioare care atestă perseverența sa infracțională,astfel că pedeapsa a fost judicios individualizată.Pe de altă parte,aplicarea sporului de 2 luni închisoare s- a făcut raportat la aceste condamnări,un număr de 4 pedepse fiind contopite în baza art.34 C.pen., operațiune juridică în urma căruia s-a aplicat în mod justificat acel spor.
Față de toate aceste aspecte,Curtea apreciază că sentința primei instanțe este legală și temeinică,astfel că va respinge toate recursurile formulate în cauză.
Va stabili în favoarea Baroului C. suma de câte 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Va obliga pe recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 400 lei cheltuieli judiciare, din care câte 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și a inculpaților T. M. N. și V. S. C., împotriva sentinței penale nr. 1196 din 29 octombrie 2012 a Judecătoriei C. -N.
.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de câte 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Obligă pe recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 400 lei cheltuieli judiciare, din care câte 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 februarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
I. | M. V. | V. | A. | L. | H. |
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_
Jud.fond. M. D. A.
| ← Decizia penală nr. 1090/2013. Furt calificat | Decizia penală nr. 1113/2013. Furt calificat → |
|---|
