Decizia penală nr. 258/2013. Contestatie la executarea pedepsei
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR.258/R/2013
Ședința publică din 26 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. Ț.
Judecător: S. T. Judecător: M. L. Grefier: L. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către condamnatul K. I. -R. O împotriva sentinței penale nr.630 din_ a Judecătoriei G., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă condamnatul K. I. -
R. o, aflat în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, av. Husar-G. Codruța, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror D. Măciucă-Prodan.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, la întrebarea instanței, condamnatul recurent declară că își menține recursul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, întrucât nu a reușit să ia legătura cu familia pentru a-și angaja apărător ales.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în recurs.
Apărătorul condamnatului solicită în baza art.385/9 alin.3 Cod procedură penală, admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate, cu consecința admiterii contestației la executare, chiar dacă din punct de vedere juridic nu se încadrează în dispozițiile art.461 C.pr.pen., există totuși motive de admitere a cererii. Totodată solicită acordarea onorariului avocațial din F.M.J.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii Judecătoriei G. ca fiind legală și temeinică, în mod corect a apreciat că cererea condamnatului nu se încadrează nici unul din cazurile expres și limitativ prev. de art.461 Cod procedură penală; cu obligarea condamnatului-recurent la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în procedura recursului
Condamnatul K. I. -R. o, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului cu consecința admiterii contestației la executare, având în vedere că pedeapsa aplicată este mult prea mare, considerând că sporul aplicat poate fi redus.
T R I B U N A L U L
Prin sentința penale nr.630 din_ a Judecătoriei G., a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul K. I. -R. o, fiul lui I. și A., CNP 1., cu ultimul domiciliu în Cluj-Napoca, str. Albac, nr. 25, ap. 102, jud. Cluj, deținut în Penitenciarul Gherla.
În temeiul articolului 192, aliniatul 2 din Codul de procedură penală a fost obligat contestatorul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru avocatul din oficiu, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției, d-nul avocat M. I. .
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, contestatorul K. I. -R. o a formulat contestație la executare, solicitând reducerea sporului aplicat.
Potrivit dispozițiilor art. 461, alin. 1, C. proc. pen. "Contestația contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării";.
Instanța constată că aspectul invocat de contestator, respectiv aplicarea unui spor prea mare, nu poate fi invocată pe calea contestației la executare, ci doar prin căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii de condamnare. Din mandatul de executare al pedepsei nr. 1135/2012 emis de Judecătoria Târgu Mureș rezultă că sentința penală nr. 952/2012 prin care contestatorul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani și 8 luni nu a fost recurată. Astfel, contestatorul nu a înțeles să invoce aplicarea unui spor prea mare prin căile de atac prevăzute de lege. De asemenea, din probele administrate nu rezultă că în cauză ar fi incident vreun alt motiv dintre cele prevăzute de art. 461, alin. 1, lit. a-d.
Din aceste considerente, instanța a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul K. I. -R. o, fiul lui I. și A., CNP 1.
, deținut în Penitenciarul Gherla, cu ultimul domiciliu în Cluj-Napoca, str. Albac, nr. 25, ap. 102, jud. Cluj.
În temeiul articolului 192, aliniatul 2 din Codul de procedură penală a obligat contestatorul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru avocatul din oficiu, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției, d-nul avocat M. I. .
Împotriva acestei sentințe penale a formulat recurs, în termenul legal, condamnatul K. I. -R. o, solicitând în continuare reducerea sporului de pedeapsă aplicat de Judecătoria Târgu Mureș, fără a aduce însă vreo critică concretă soluției pronunțate de prima instanță.
Analizând sentința atacată, pe baza actelor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul declarat în cauză este nefondat,
soluția adoptată de către instanța de fond, de respingere ca neîntemeiată a contestației la executare care face obiectul prezentului dosar, fiind legală și temeinică, argumentele aduse în sprijinul acestei soluții fiind pertinente și convingătoare, tribunalul însușindu-și-le în totalitate, cu atât mai mult cu cât nici nu au fost combătute în vreun fel de către condamnat prin motivele de recurs.
Potrivit jurisprudenței CEDO, instanțele de control judiciar nu sunt obligate să reia în motivarea hotărârii argumentele învederate de prima instanță și să dezvolte din nou în motivarea soluției întregul material probator, dacă aceste argumente sunt pertinente și complete și dacă, cazul de față, motivele de recurs prezentate de condamnat nu diferă de susținerile acesteia în fața primei instanțe.
Față de cele menționate mai sus, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. tribunalul urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de condamnatul K. I.
-R. o, împotriva sentinței penale nr.630/2013 a Judecătoriei G. .
Conform art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de
100 lei reprezentând onorariul avocațial din oficiu (cuvenit av. Husar-G. Codruța), care se va avansa din F.M.J.
Potrivit art.192 alin.2 C.pr.pen. condamnatul va fi obligat la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care 100 lei reprezintă onorariul avocațial din oficiu.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul K. I. -R. o, fiul lui I. și A., născut la data de_ în Cluj-Napoca, jud. Cluj, CNP 1., deținut în prezent în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr.630/_ a Judecătoriei G. .
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariul avocațial din oficiu (cuvenit av. Husar-G. Codruța), care se avansează din F.M.J.
Obligă condamnatul la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care 100 lei reprezintă onorariul avocațial din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR | |
A. Ț. S. | T. | M. L. |
Red. M.L./C.B./2 ex. Jud. fond: Gîlcă M. -I.
GREFIER
L. B.
| ← Sentința penală nr. 457/2013. Contestatie la executarea pedepsei | Decizia penală nr. 415/2013. Contestatie la executarea pedepsei → |
|---|
