Decizia penală nr. 26/2013. Infractiuni prevazute de legi speciale
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.26/A/2013
Ședința publică din 5 februarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE | : L. | H. | , judecător |
JUDECĂTORI | : V. | V. | A. |
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU
S-au luat spre examinare apelurile declarate de inculpații T. S. și T. | I. | |
C. | , împotriva sentinței penale nr.58/_ pronunțată în dosar nr._ | al |
Tribunalului S., inculpații fiind trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul, pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin 1 lit b și c din Legea 241/2005, cu aplicarea art.41 alin 2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpaților
T. I. C. și T. S., av.S. Comănescu Raul, din cadrul Baroului S., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpații T. I. C., T. S. și părțile civile D. G. a F. P. C. și A. N. de A. F.
.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă av.Coroi A. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata T. S., av.Raluca Țigan, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariului avocațial parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.
Instanța, pune în discuția părților o problemă de drept legată de apărarea asigurată celor doi inculpați de un singur apărător, considerând că există interese contrare.
Apărătorul inculpaților T. I. C. și T. S., cu privire la această problemă, apreciază că cei doi inculpați nu au interese contrare, sunt soț și soție, ambii au susținut că sunt nevinovați și nu au înțeles să beneficieze de disp.art.320/1 C.pr.pen., pentru că în opinia lor nu consideră că au greșit fiscal.
Reprezentantul Parchetului, consideră că cei doi inculpați nu au interese contrare raportat la poziția adoptată pe parcursul procesului penal.
Instanța, deliberând, având în vedere motivele de apel, consideră că se poate realiza apărarea de către un singur apărător pentru ambii inculpați și nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelului.
Apărătorul inculpaților, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună achitarea inculpaților pentru acuzațiile reținute in sarcina lor, faptele de evaziune fiscala si respectiv de complicitate la aceasta infracțiune neexistând in sarcina lor. Astfel, arată că încadrarea juridică dată faptelor a fost schimbată de către instanța în fapta de evaziune fiscală pentru inculpata T. S. și cea de complicitate la această infracțiune pentru inculpatul T. I. . Se susține că inculpații ar fi omis in tot sau in parte să evidențieze in actele contabile ale societăților administrate a operațiunilor comerciale și a veniturilor realizate, ori, nu este
posibilă săvârșirea acestei fapte decât cu intenție și nu din culpă. Despre omisiunea unor operațiuni comerciale nu se poate vorbi ca fiind omise la contabilitate, nu reiese din nici o proba acest lucru. Singura discuție și reținere a instanței a fost că inculpații ar fi încercat să omită a introduce în contabilitate o parte din veniturile societarilor administrate.
Instanța a reținut recunoașterea inculpaților cu privire la fapte, ceea ce este incorect datorită faptului că nu s-a judecat cauza în procedura simplificată tocmai pentru că inculpații au arătat că nu se consideră vinovați și că mențiunile din procesul de control efectuat de către Administrația F. P. sunt eronate și greșit interpretate. Astfel, s-a ajuns la administrarea de probe în cauză și efectuarea unei expertize financiar contabile. Instanța a mai reținut ca și concluzii ale expertizei că inculpații au obținut avantaje financiare din operațiuni financiare ilicite, însă se poate observa că expertul nu a împărtășit pentru nici unul din presupusele acte materiale ale infracțiunii de evaziune fiscala descrise de angajații M. ui de Finanțe, cu excepția Peugeot-ului. Instanța a arătat că expertul nu susține concluziile procesului-verbal de control și mai apoi reține ca și concluzii de vinovăție procesul-verbal de control întocmit de Finanțe în dauna expertizei financiar contabile. Apreciază că expertiza întocmită este o proba mult mai tehnică și lămuritoare decât procesul-verbal de control. Singurele probe pe care instanța le ia în considerare sunt procesul-verbal de control întocmit de Minsterul F. P. și declarația unui singur martor.
Cu privire la autoturismul marca Mercedes, expertul concluzionează că în actele contabile singurele probe ce ar trebui luate în calcul sunt facturile fiscale și nu contractul de vânzare cumpărare care nu poate constitui o dovadă a plății prețului în suma de pe acel contract. La dosarul cauzei nu exista actele contabile ale societăților. Expertul a mai arătat că pentru înmatricularea Mercedesului la instituția Prefecturii - Serviciul P. Comunitar de Permise și înmatricularea Vehiculelor era absolut necesar să existente o factură. Factura este singura care reprezintă dovada prețului mașinii. Factura de la dosarul cauzei pusă de Administrația F. P. este emisă la 4 luni după înmatricularea Mercedesului. Nu cunoaște în ce manieră și-a înmatriculat mașina martorul din moment ce nu avea factura. Chiar dacă bunul mobil s-a remis, factura nu o emisese pentru că nu plătise prețul la momentul predării bunului. Din declarația martorului reiese că nu mai știe prețul mașinii dar declară că pe cât a plătit cash atâta a fost trecut și pe factură și a primit și chitantă. Față de probele existente cu privire la această faptă, nu reiese de nicăieri că s-a comis o evaziune.
Pentru autoturismul marca Peugeot, există explicații logice care nu a fost luate în calcul. Expertul arată că este fictiv contractul dintre Gatal și Leasing Vest Auto și cel real este dintre d-1 Mate V. și LVA. În realitate este invers, astfel că în esență fictiv era contractul dintre LVA și Mate, acest înscris având valoare de ofertă de leasing nematurizată niciodată. A arătat la fondul cauzei că acel înscris este fictiv deoarece nu este un veritabil contract de leasing ci dimpotrivă o ofertă de vânzare făcută pentru d-1 Mate V. în eventulitatea faptului că acesta ar fi cumpărat mașina de la LVA. Singura modalitate de a cumpăra această mașina ar fi fost o cesiune de contract de la Gatal la Mate V. ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. Mașina a avut-o în folosință d-1 Mate cu un contract de împrumut de folosință. Contractul 170 era în esență o variantă cum ar fi arătat un contract de leasing dacă ar fi fost încheiat pentru acesta în realitate. D-1 Mate nu a mai dorit să încheie un astfel de contract de leasing deoarece i s-a părut prea mult de plată în urma leasing-ului și s-a hotărât să achite un avans pentru o altă mașină asemănătoare cu cea pe care o folosea emițându-i-se dispoziția de încasare din_ . Faptul că ulterior derulării contractului real dintre Gatal și LVA, Gatal intra în proprietatea autoturismului de drept conform contractului 125 și ii facturează același autoturism d-lui Mate V., prezintă o coincidență iar din punct de vedere fiscal și juridic nu s-a greșit cu nimic. Nu a existat nici un act material de evaziune. Gatal și-a derulat legal contractul cu LVA, iar banii pe care LVA i-a încasat de la Mate V. ca și avans i s- au restituit acestuia iar martorul i-a și plătit la Gatal ulterior prin plata prețului mașinii.
Arată că taxele vamale pentru mașina în cauză le-a plătit GATAL și nu MATE V., iar din punct de vedere logic, nu putea să fie un veritabil contract intre LVA și d-1 Mate deoarece un contract de leasing are niște caracteristici clare. Una din acestea este și perioada contractuală, care este mare, iar plata este în rate conform unui scadentar. De reținut este că mașina a fost înmatriculata de către Mate la Serviciul P. Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatricularea Autovehiculelor cu factura emisă de Gatal în 2005. La vama Gatal a plătit taxele iar Mate nu a primit factura de la LVA niciodată Dispoziția de încasare are un preț nereal pentru o mașina ca cea în discuție și este făcuta la o lună dupa încheierea presupusului contract 170.
Cu privire la Vw Passat, judecătorul a reținut concluziile organelor fiscale în dauna concluziilor expertului care nu confirmă susținerile organelor de control, în baza unei singure declarații a cumpărătorului care nu se potrivește cu factura emisă. Cumpărătorul a primit și în acest caz atât factura arătată în cauză cât și chitanța pentru suma respectivă și nu le-a contestat. Apreciază că nu se poate reține existența unui act material în baza unei declarații unei singure persoane. Dubiul profită inculpaților, astfel că pentru acest act material trebuia să se pronunțe achitarea lor.
Cu privire la Volvo 40, expertul concluzionează că nu există nici o tranzacție din care să rezulte venituri impozabile. Așa cum se reține și prin actul de control și din declarația martorului în cauză, autoturismul a fost folosit de către acesta fără a aduce beneficii pecuniare pentru societățile inculpaților și a fost returnat acestora. Nu s-a obținut nici un venit și nu s-a provocat nici un prejudiciu.
Cu privire la autotractorul Iveco, expertul arată că nu poate confirma concluziile organelor fiscale. Prețul de 40.000 de euro reținut de instanță a fost pentru două autoturisme iar diferența de la prețul Iveco până la 40.000 de euro a fost restituit cumpărătorului deoarece nu s-a mai putut furniza de către inculpat auto Ford, așa cum reiese și din declarația martorului. În plus, toate tranzacțiile s-au efectuat prin conturi bancare deci la vedere. Nu reiese de nicăieri din probațiune că diferența de preț de la factura de pe Iveco și-ar fi însușit-o inculpații. În concluzie apreciază că nu rezultă din nici una din situațiile descrise de Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj vinovăția inculpaților.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea apelurilor ca nefondate, considerând că prima instanță în mod just a stabilit vinovăția inculpaților raportat la probele existente la dosar. Constatările organului de control se coroborează cu aspectele care rezultă din actele contabile, din contractele de leasing cât și cu declarațiile martorilor audiați în cauză. Cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 58 pronunțată la data de 10 octombrie 2012 de Tribunalul Sălaj, în baza art. 334 C.pr.penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice astfel:
din infracțiunile prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 pentru inculpata T. S. în infracțiunile prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal și art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.13 Cod penal.
din infracțiunile prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005, pentru inculpatul T. I. C., în infracțiunile prev. de art.26 Cod penal rap. la art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal și art.26 Cod penal rap. la art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.13 Cod penal.
Pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal, s- a dispus condamnarea inculpatei T. S. (fiica lui Mitrofan și A., născută la data de_ în Z., jud.S., domiciliată în Z., str.B.P.H. ,, nr.19, bl.H10, sc.A, ap.1, jud.S., CNP 2. ), cu aplicarea art.74, 76 lit.d Cod penal, la 1(un) an și 6(șase) luni închisoare.
Pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.13 Cod penal, a fost condamnată aceeași inculpată la 1(un) an și 6(șase) luni închisoare.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, deci 1 (un) an și 6(șase) luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71 alin.1, 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni.
S-a atras atenția asupra prevederilor art.83 Cod penal.
În baza art.71 alin.5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
Pentru comiterea infracțiunii prev. de art.26 Cod penal art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.13 Cod penal și art.41 alin.2 Cod penal și art.74, 76 lit.d Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului T. I.
(fiul lui Iacob și A., născut la data de_ în C. -Napoca, jud.C., domiciliat în Z., str.B.P.H. ,, nr.19, bl.H10, sc.A, ap.1, jud.S., CNP 1.
), la 1(un) an și 6(șase) luni închisoare.
Pentru comiterea infracțiunii prev. de art.26 Cod penal rap. la art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.13 Cod penal, a fost condamnat același inculpat, cu aplicarea art.74, 76 lit.d Cod penal, la 1(un) an și 6(șase) luni închisoare.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, deci 1(un) an și 6(șase) luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71 alin.1 și 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni.
S-a atras atenția asupra prevederilor art.83 Cod penal.
În baza art.71 alin.5 Cod penal s-a suspendat aplicarea pedepselor accesorii prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.14 Cod procedură penală, art.346 Cod procedură penală și art.1381 Cod civil, au fost obligați inculpații la 28.162 lei despăgubiri civile către
A.N.A.F. B., cu majorările și penalitățile de întârziere aferente până la recuperarea integrală a prejudiciului.
În baza art.11 din Legea nr.241/2005 s-a dispus instituirea măsurilor asiguratorii respectiv sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților până la concurența sumei la care au fost obligați.
Au fost obligați inculpații la câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat fiecare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Inculpata T. S. a fost administrator la societatea SC Gatal Vest Construct SRL societate care avea ca și obiect de activitate comerțul cu autovehicule.
Societatea a fost verificată de către organele de control din cadrul Direcției Generale a F. P. S. constatările fiind consemnate în procesul verbal de control nr. 605/_, stabilindu-se că în perioada 2003-2006 nu au fost înregistrate în evidențele contabile ale societății veniturile realizate din vânzarea
autoturismelor sau au fost înregistrate operațiuni de vânzare la prețuri ale unor autoturisme la prețuri mult mai mici față de valoarea reală a tranzacțiilor.
Astfel, la data de_ societatea a vândut un autoturism Mercedes Benz martorului T. Valer, conform contractului de vânzare cumpărare încheiat la valoarea de 25.000 lei neîntocmind factura fiscală, respectiv neînregistrând obligațiile fiscale aferente acestei facturi (TVA, impozit pe venit, impozit venit microintreprinderi).
Din declarația martorului T. Valer s-a reținut că autoturismul i-a fost vândut de către inculpatul T. C., el fiind cel care a semnat contractul și tot el a
încasat și banii. Din documentele puse la dispoziție de către SPCRPCIV din cadrul Prefecturii C. a rezultat că autoturismul Mercedes Benz a fost vândut la data de_, acesta fiind revândut succesiv la mai multe persoane, la data de_ deținătorul legal al acestuia fiind M. D. din Galați, cu toate că la această dată, data controlului autoturismul figura în gestiunea societății SC Gatal Vest Construct SRL. Ca urmare a evidențierii în contabilitate a acestei vânzări societatea s-a sustras de la plata impozitului pe venit micro și TVA, în sumă totală de 43067223 lei (f.15).
O altă modalitate de comitere a infracțiunii de evaziune fiscală a constat în evidențierea în contabilitate a vânzării autoturismelor la prețuri inferioare valorii reale.
Astfel, în privința unui autoturism marca VW Pasat a fost înscrisă valoarea totală de 300.000.000 lei când de fapt valoarea reală a fost de 501.487.500 lei, așa cum a rezultat din declarația martorului R. Mihai. De această tranzacție s-a ocupat inculpatul T. I. C. și fratele acestuia T. E., care este agent de vânzări, factura fiind semnată de către inculpata T. S. . Audiat fiind martorul
R. Mihai (f.192) a arătat că a achitat suma de 12.500 lei fratelui inculpatului integral, la dosar existând o dovadă de plată a avansului pentru suma de 5000 euro (f.201), un contract de vânzare - cumpărare și o factură fiscală doar pentru suma de 300.000.000 lei, echivalentul a 7.500 euro la acea dată (curs BNR). Deci, deși autoturismul a fost vândut cu suma de 12.500 lei în contabilitate s-a înregistrat doar suma de 7.500 euro, diminuându-se TVA-ul cu suma de
32.170.273 lei și impozitul pe venit micro cu 2.539.758 lei.
În cursul lunii mai 2003 inculpatul T. I. C. s-a înțeles cu numitul Cucuian V. M. el administrator la SC Teri Trans SRL să-i vândă acestuia un autotractor cu remorcă contra sumei de 40.000 euro. Cu toate acestea SC Gatal Vest Construct SRL a facturat doar suma de 18.913 lei, restul sumei de 21.087 euro nefiind evidențiată în contabilitate, facturile fiind semnate de către T. S. . Ca urmare a acestor neînregistrări s-a diminuat TVA-ul cu suma de 126.831.925 lei, iar impozitul pe venit micro cu suma de 10.013.047 lei. Ca urmare a acestor neînregistrări sau înregistrări fictive s-a cauzat bugetului de stat un prejudiciu total în suma de 28.162 lei, sumă cu care ANAF B. s-a constituit parte civilă în cauză.
La data de_ SC Leasing Vest Auto SRL, reprezentată de inculpatul T.
I. C. în calitate de administrator, a încheiat cu SC Gatal Vest Construct SRL un contract de leasing financiar nr.125, primul în calitate de locator iar al doilea în calitate de utilizator, referitor la autoturismul marca Peugeot 307, valoarea contractului fiind de 10.697 euro. La data expirării contractului de leasing (_ ) SC Gatal Vest Construct SRL întocmește factura fiscală 3497156/_ la valoarea de 83.261.325 lei din care TVA 13293825 lei către numitul Mate V. reprezentând valoare reziduală contract nr. 125. În realitate, autoturismul nu s-a aflat niciodată în posesia fizică a societății SC Gatal Vest Construct SRL. În perioada controlului inculpata T. S. a prezentat organelor de control un contract de comodat încheiat între ea și numitul Mate V. la data de_, dată
la care aceeași societate încheie contractul de leasing cu SC Leasing Vest Auto SRL. Deci, se poate concluziona că acest autoturism nu a fost niciodată în posesia societății SC Gatal Vest Construct SRL, însă pe perioada derulării contractului de leasing s-au emis facturi către aceasta. În fapt, la data de_ SC Leasing Vest Auto SRL, reprezentată de inculpatul T. I. C., în calitate de locator a încheiat contractul de leasing nr. 170 referitor la același autoturism Peugeot 307, pe o perioadă de 3 ani, valoarea contractului fiind de 11.552 euro. Din declarația martorului Mate V. (f.132) s-a reținut că încă din momentul încheierii contractului a achitat suma de 5.700 euro, cu titlu de avans, iar la data de_ a achitat restul sumei cu dispoziția de încasare nr.11. Acest autoturism a fost folosit de către Mate V. și înmatriculat pe numele său la data de_ . Contractul de comodat prezentat de către inculpata T. S. a fost cu titlu gratuit, iar la rubrica semnăturii comodatarului, numitul Mate V. nu și-a recunoscut semnătura, nefiind a lui. Inculpatul T. I. a susținut că Mate V. a achitat contravaloarea autoturismului către SC Gatal Vest Construct SRL, însă contractul de leasing a fost încheiat între el și SC Leasing Vest Auto SRL, iar contractul de comodat a fost gratuit fiind încheiat tocmai pentru a justifica întocmirea și încheierea fictivă a contractului de leasing dintre SC Gatal Vest Construct SRL și SC Leasing Vest Auto SRL. Prejudiciul cauzat bugetului prin înregistrarea de cheltuieli nereale a fost în suma de 83.325.457 lei reprezentând TVA.
Din actele existente la dosarul cauzei precum și din declarațiile martorilor audiați s-a reținut că administratorul de fapt și de drept al societății SC Gatal Vest Construct SRL a fost inculpate T. S. . Aceasta s-a ocupat de administrarea societății, a semnat facturile emise, având deci obligația legală de a înregistra în contabilitate toate operațiunile derulate. Inculpatul T. I. C. a fost administratorul de fapt și de drept al societății SC Leasing Vest Auto SRL, ajutând-o pe inculpata T. S. să încheie contracte de vânzare cu potențiali clienți și încheind în același timp contracte fictive cu aceasta pentru a se sustrage de plată obligațiilor fiscale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații T. S. si T. I. C. solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și pronunțându-se o nouă hotărâre să se dispună achitarea inculpaților pentru faptele de evaziune fiscală reținute în sarcina lor și respectiv de complicitate la această infracțiune neexistând în sarcina lor.
În motivarea apelului s-a arătat că nu se poate vorbi de omisiunea unor operații comerciale în contabilitate ci eventual omisiunea introducerii a unei părți din veniturile încasate, că inculpații nu au recunoscut faptele și au arătat că nu se consideră vinovați, că concluziile raportului de expertiză sunt favorabile inculpaților, că singurele probe care îi incriminează sunt procesul-verbal întocmit de M. F. și declarația unui martor.
S-a mai arătat că expertul a arătat că singurele probe care trebuie luate în considerare sunt facturile fiscale și nu contractul de vânzare-cumpărare în ce privește prețul de vânzare sau afirmațiile celor care au cumpărat autoturismul de la inculpați.
A. urile declarate în cauză sunt nefondate.
În baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, dându-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpaților fiind stabilită în afara oricărui dubiu.
Astfel, din actele existente la dosarul cauzei și declarațiile martorilor, inculpata T. S. a fost administratorul de fapt și de drept al S.C. Gatal Vest
Construct S.R.L., aceasta ocupându-se de administrarea societății, semnând facturile emise, având obligația legală de a înregistra în contabilitatea societății, în
mod real, toate operațiunile derulate. În egală măsură, inculpatul T. I. C. a
fost administratorul de fapt și de drept al S.C. Gatal Vest Construct S.R.L., calitate în care a ajutat-o pe inculpata T. S. să încheie contracte de vânzare cu potențiali clienți, încheind contracte fictive cu aceștia pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale.
Apoi, din actele de constatare întocmite în cauză, respectiv procesul-verbal nr. 605/0_ întocmit de D.G.F.P. S., contractele de vânzare-cumpărare, contractele de leasing, facturi și alte înscrisuri și declarațiile martorilor T. Valer,
R. Mihai, Cucuian V. M. el, Mate V. (care sunt cumpărătorii autovehiculelor înstrăinate de inculpați) rezultă în mod cert că la vânzarea autovehiculelor inculpații fie nu au întocmit factură fiscală (Mercedes) și nu au evidențiat în contabilitate tranzacția, fie au întocmit facturi pe care le-au evidențiat în contabilitate la prețuri inferioare valorii la care au fost înstrăinate (Passat, Peugeot 307, autotractor cu semiremorcă), în scopul sustragerii totale sau parțiale de la plata obligațiilor fiscale.
Or, din aceste probe rezultă fără putință de tăgadă latura obiectivă a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, fapte comise sub aspectul laturii subiective cu intenție directă și în scopul diminuării obligațiilor fiscale.
În mod corect instanța de fond a înlăturat unele concluzii ale raportului de expertiză contabilă, potrivit cărora, din punct de vedere contabil, sumele corecte sunt cele emise în facturile întocmite de inculpați, câtă vreme tocmai omisiunea evidențierii în contabilitate sau evidențierea în contabilitate în baza unor facturi fictive a unor prețuri de vânzare sub valoarea lor reală constituie elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală.
Or, în raport de probele administrate în cauză, solicitarea inculpaților din apel, de a se dispune achitarea pe considerentul că faptele reținute în sarcina lor nu există, apare ca neîntemeiată.
Așa fiind, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b C.pr.penală, Curtea va respinge apelurile inculpaților T. S. si T. I. C. ca nefondate, obligându-i, potrivit art. 192 alin. 2 C.pr.penală, la câte 500 lei în favoarea statului reprezentând cheltuieli judiciare și onorariu avocațial parțial în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații T. S. si T. I.
C. împotriva sentinței penale nr. 58 din 10 octombrie 2012 a Tribunalului S. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de câte 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărătorii din oficiu.
Obligă pe apelanți să plătească în favoarea statului suma de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică din 5 februarie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | |||
L. | H. V. | V. A. | L. | C. |
Red.V.V.A./_ .
Dact.H.C./3 ex./_ ./Jud.fond: T. C. .
| ← Decizia penală nr. 350/2013. Infractiuni prevazute de legi... | Decizia penală nr. 1029/2013. Infractiuni prevazute de legi... → |
|---|
