Decizia penală nr. 308/2013. Infractiuni prevazute de legi speciale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.308/R/2013

Ședința publică din 06 martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: DP, judecător

JUDECĂTORI: V. G.

V. C.

G.: DS

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C., reprezentat prin PROCUROR - SUCIU D.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul M. M. I.

împotriva sentinței penale nr.380 din 1 noiembrie 2012 a Judecătoriei S. -M.

, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. ecătoria S. -M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la contrabandă prev. și ped. de art. 26 raportat la art.270 al.1 și art.274 din Legea 86/2006.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat Buzan Cioltea A., din Baroul Maramureș, lipsă fiind părțile civile A. N. de A. F. și ANV D. R. pentru A. și O. V. C. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care apărătorul inculpatului depune la dosar rezoluția din_ dată în dosar nr.38/P/2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Rad V. Florin, angajat al Poliției de Frontieră S. M. pentru săvârșirea

infracțiunii de mărturie mincinoasă. De asemenea, depune la dosar motivele de recurs formulate de inculpat.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere că nu s-au administrat toate probele pentru a se stabili starea de fapt și implicarea inculpatului în acest dosar. Deși a fost prezentă o martoră esențială, Motișan F., aceasta nu a putut să fie audiată. La dosar mai există declarația unui martor care a arătat că inculpatul a încercat să-l coopteze în activitatea infracțională, însă acesta nu a fost audiat. În fața instanței au fost audiați doar martorii asistenți, care însă, nu și-au menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale. Deși există dubii cu privire la vinovăția inculpatului, instanța de fond nu face o cercetare minuțioasă pentru a stabili adevărul și pronunță o hotărâre de condamnare la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare. Pentru considerentele expuse, solicită să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a fi reluată cercetarea judecătorească în mod corect și legal.

În subsidiar, solicită casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună achitarea inculpatului, deoarece din probele existente la dosar nu rezultă că acesta a avut vreo implicare în activitatea

infracțională. Autoturismul inculpatului era defect, astfel că acesta a plecat pe jos spre casă, fiind oprit pe șoseaua națională de organele de poliție, care au văzut mișcare pe camerele de supraveghere. Solicită a se reține că era o distanță între baxurile de țigări și inculpat, iar drumul nu era interzis circulației. Inculpatul nu se face vinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, astfel că se impune achitarea sa.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, apreciind că din probele administrate în cauză, respectiv declarația coinculpatului R. și declarațiile martorilor, rezultă cu certitudine vinovăția acestuia.

Apărătorul inculpatului arată că nici coinculpatul și nici martorii asistenți nu și-au menținut declarațiile în fața instanței.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor formulate de apărătorul ales. Arată că nu este vinovat și există dubii cu privire la vinovăția sa. Martorii Motișan și Bejenariu nu au fost audiați la instanța de fond, deși au fost prezenți. Coinculpatul R. a declarat că pe șoseaua națională se aflau și alte persoane la ora 20. Solicită a se reține că autoturismul său era parcat la stâlpul cu nr.290, iar până la restaurantul Siesta mai erau 700-800 m. Nu s-a făcut o reconstituire la fața locului, pentru că astfel s-ar fi văzut că nu are nicio legătură cu infracțiunea de contrabandă.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.380 din 1 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, în temeiul art.345 alin.2, au fost condamnați inculpații:

1.M. I., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă prev. de art. 26 C.pen. raportat la art. 270 al.1 coroborat cu art.

274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, modificată și completată prin O.U.G. 54/2010, la 5 ani și 6 luni închisoare.

În baza art.71 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 65 alin. 2 C.p rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II și lit. b C. pen. pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei principale.

2.R. L., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă prev. de art. 26 c.p. raportat la art. 270 al.1 coroborat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, modificată și completată prin O.U.G. 54/2010, la 5 ani închisoare.

În baza art.71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 65 alin. 2 C.p rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II și lit. b C. pen. pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 346 alin. 1 C. proc. pen și art. 14; art. 15 C. proc. pen., raportat la art. 1357 NCC a fost admisă acțiunea civilă a Autorității N. a Vămilor B., sector 1 str. M. Millo,nr.13, prin D. R. pentru A. și O. V. C. , cu sediul în O., str. Armatei R. ,nr.4, jud. Bihor, sens în care au fost obligați în solidar inculpații să plătească părții civile suma de 31926 lei despăgubiri la care se adaugă, dobânzi și penalități aferente începând

cu data de 18 ianuarie 2011, data comiterii faptei și până la achitarea integrală a debitului.

În temeiul art.118 lit.";a"; C.pen., s-a confiscat în favoarea statului cantitatea de 3000 pachete de țigări cu timbru ucrainean marca Viceroy, depuse în camera de corp delict IJPF M., potrivit dovezii seria P nr. 4. din data de_, ce au fost distruse.

În baza art.191 alin.1 C. proc. pen. au fost obligați inculpații la cheltuieli judiciare în favoarea statului, după cum urmează:

  • M. I. la plata sumei de 480 lei, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul parțial al avocatului din oficiu, av. Skerhak Lenghel D. ce a fost avansat din fondurile M. ui de Justiție.

  • R. L. la plata sumei de 680 lei, din care suma de 300 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu, av. Șuștic Toader Petre, ce a fost avansat din fondurile M. ui de Justiție.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la începututul lunii ianuarie 2011 inculpatul M. I. l-a contactat pe inculpatul R. L., pe care-l cunoștea de aproximativ 2 ani de zile deoarece l-a mai folosit ocazional la munci în gospodărie, și i-a propus să-l ajute într-o activitate de contrabandă. Inculpatul R. L. trebuia să supravegheze patrulele poliției de frontieră, timp în care cetățeni ucrainieni urmau să treacă peste apa râului Tisa baxuri cu țigări, iar ulterior să-l ajute pe inculpatul M. I. să ridice și să încarce acele colete. Pentru această activitate inculpatul R. L. urma să primească suma de 200-300 lei.

R. L. fiind de acord cu această propunere, la data de_ s-a întâlnit cu inculpatul M. I. în fața restaurantului "Ardealul"; de unde s-au deplasat împreună, cu autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare TX1605XC aparținând inculpatului M., la ieșirea din S. M. spre Satu M.

. Au parcat mașina la aproximativ 200 de metri de restaurantul Fiesta, în apropierea stâlpului de frontieră 290.De aici s-au deplasat pe jos pe DN 19 și au supravegheat zona, comunicând cu cetățenii ucrainieni aflați pe malul celălalt al Tisei prin semnale luminoase, cu ajutorul lanternelor.

În acest context cetățenii ucrainieni au traversat cu barca râul Tisa, tarnsportând și depozitând pe malul românesc baxuri cu țigări. În plină activitate

infracțională, dar înainte de a prelua coletele cu țigări, cei doi inculpați au fost prinși de organele poliției de frontieră care supravegheau zona cu autospeciala dotată cu termoviziune. Drept urmare, cetățenii ucraineni au întors barca cu baxurile cu țigări pe care nu apucaseră să le depoziteze pe teritoriul României, părăsind în grabă locul de comitere a faptei, spre Ucraina.

Efectuând cercetări la fața locului au fost descoperite 6 baxuri cu țigări de proveniență ucraineană învelite în folie de polietenă neagră, legate cu sfoară albă. La sediul Poliției de Frontieră s-a constatat că cele 6 colete conțineau 3.000 pachete cu țigări ,,Viceroy"; de proveniență ucraineană, care au fost introduse în camera de corpuri delicte a instituției menționate, potrivit dovezii seria P nr. 4. din data de_ .

Starea de fapt reținută rezultă din materialul probator administrat în cauză respectiv din procesul verbal de verbal de constatare și planșa cu fotografii judiciare; procesul verbal de vizionare de către învinuitul R. L. în prezența organelor de poliție a filmării imprimate pe CD cu ocazia prinderii în flagrant (f.

51 dup) filmarea imprimată pe suport optic tip CD (f. 53 dup), ce se coroborează cu declarația dată în calitate de învinuit de către R. L. în data de_, (f.28 dup); declarațiile martorilor Motișan F. D., (f.39,40-41 dup), Sabou I., (f.42,43 dup, f. 63 dos. inst), Sabou D., (f.44,45 dup, f. 102 dos.

inst.), Petrașciuc V. I. (f.46,47 dup, f. 103 dos. inst), M. nea R. Nuțu, (f.48 dup).

Inculpatul R. L. cu ocazia declarației date în calitate de făptuitor și de învinuit recunoaște săvârșirea faptelor în maniera reținută de instanță. Pe parcursul urmăririi penale acesta a arătat că inculpatul M. I. a făcut presiuni asupra sa determinându-l la data de_ să înregistreze o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației al cărei conținut i l-a dictat, prin care să retracteze declarațiile date în calitate de făptuitor (f. 33-34 dup). În aceeași dată a intrat în audiență la Adjunctul Șefului de Sector al Poliției de Frontieră S. M. solicitând să nu se ia în considerare conținutul plângerii

înregistrate la Parchet deoarece a făcut-o la îndemnul inculpatului M. I. . (f. 36 dup). Aceste presiuni exercitate de inculpatul M. I. au fost reliefate de R. L. și cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală (f. 82-86 dup), precum și de prietena acestuia, martora Motișan F. . Aceasta a declarat că și ea a fost amenințată de către inculpatul M. I. care i-ar fi dat 100 de euro lui R. ca să plece din țară (f. 39 dup).

Ulterior, în faza de judecată inculpații au arătat că această sumă ar fi fost dată lui R. cu titlu de împrumut ce ar fi fost apoi restituit. De asemenea, inculpatul R. L. nu a mai recunoscut săvârșirea faptelor, iar în privința celor declarate cu ocazia audienței a arătat că i-ar fi fost dictate de poliția de frontieră. Cu toate acestea instanța reține că inculpatul a fost în audiență în data de_, iar plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației în data de_, astfel că la momentul audienței agenții poliției de frontieră nu aveau cunoștință de această plângere și conținutul ei, acest aspect fiindu-le adus la cunoștință de inculpat.

Inculpatul R. L. a declarat instanței că a mai văzut și alte persoane în zonă, aspect pe care l-ar fi comunicat agenților poliției de frontieră la momentul când a fost prins, dar martorul Petrasciuc V. care a asistat la cercetarea la fața locului și la declarațiile date de inculpați la acel moment, a declarat că nu-și amintește ca inculpatul R. să fi arătat despre prezența altor persoane în zonă. (f. 103 dos. inst.).

Din aceste motive, instanța a apreciat că primele declarații date de R.

L. în calitate de fătuitor și, ulterior în calitate de învinuit sunt cele care corespund realității, deoarece acestea se coroborează cu celelalte probe administrate în dosar, iar schimbarea poziției acestui inculpat se datorează presiunilor exercitate de inculpatul M. I. care i-a spus că doar astfel poate scăpa de răspundere.

Inculpatul M. I. în declarația dată în calitate de făptuitor a recunoscut parțial faptele, dar a declarat că cel care a coordonat activitatea a fost inculpatul

R., ulterior a revenit și a arătat că prezența sa în zonă a fost pur

întâmplătoare, deoarece a avut o defecțiune la sistemul de iluminare al mașinii și fiind noapte nu s-a mai putut deplasa cu aceasta și a parcat-o în apropriere de restaurantul Fiesta, și a pornit pe jos spre casă, fiind imobilizat de poliția de frontieră.

Aceste susțineri sunt contrazise de declarația dată de martorul pe care l-a propus acest inculpat, numitul Rad V. Florin care este agent al Poliției de Frontieră și a făcut parte din echipa operativă de la momentul constatării faptei, acesta fiind ce-l care l-a imobilizat pe inculpatul M. I. . Acesta a declarat că personal a condus mașina inculpatului M. I. la sediul Poliției de Frontieră și că s-a deplasat cu farurile aprinse, deoarece fiind noapte nu putea conduce dacă acestea nu funcționau. De asemenea, a precizat că inculpatul a fost prins la o distanță de 20-30 de metri de coletele cu țigări. La o astfel de distanță inculpatul

nu putea să nu-și dea seama despre ce se petrece și nu poate susține că se găsea întâmplător în acel loc.

Și acest martor a declarat că inculpatul M. I. i-a cerut să-l ajute prin declarația pe care o va da în fața instanței în sensul de a spune că farurile mașinii nu funcționau. (f. 80 dos. inst.).

Pe de altă parte instanța a considerat că prezența inculpatului M. I. nu era întâmplătoare câtă vreme inculpatul R. L. și martora Motișan F. au arătat că în decursul a două săptămâni înainte de a fi prinși de poliție, inculpatul

R. împreună cu un prieten Boe Gelu au mai participat cu M. I. la activități de contrabandă în aceași zonă, ridicând și transportând de pe malul Tisei aproximativ 60 de colete cu țigări.

În ceea ce o privește pe martora R. F. aceasta a fost audiată în faza de urmărire penală în prezența martorului Bejenaru V., deoarece nu a putut prezenta nici un act de identitate, având certificatul de naștere pierdut și neavând eliberată carte de identitate.

În faza de judecată s-a prezentat în urma citării o persoană care și-a declinat această identitate, dar apărătorul inculpatului M. I. s-a opus să fie audiată până nu există certitudinea că aceasta este martora audiată în faza de urmărire penală. În acest context s-a solicitat extras de pe certificatul de naștere pentru uzul organelor de stat și s-a încuviințat audierea în fața instanței a martorului Bejenaru V. .

Deoarece persoana care declara că este Motișan F. a arătat că a fost adoptată și a indicat ca nume ale părinților alte nume decât cele din extrasul de pe certificatul de naștere care nici nu cuprindea mențiuni privind adopția, instanța nu a putut trage concluzia fermă a identității de persoană. De asemenea, deoarece această persoană avea o atitudine fluctuantă lipsind de la mai multe termene de judecată, iar uneori mandatele de execuate nu s-au putut executa deoarece aceasta pleca de la domiciliul în alte localități, uneori și în alte județe, cauza a suferit mai multe amânări pentru acest motiv.

Nici încercarea de a audia concomitent această persoană cu martorul Bejenaru V. nu a fost fructuoasă deoarece aceasta nu s-a prezentat la termenele la care a fost prezent martorul, iar martorul a lipsit când această persoană a putut fi adusă cu mandat de aducere.

În acest context instanța a apreciat că audierea martorei Motișan F. nu mai este posibilă în fața instanței de judecată deoarece nu exisă certitudinea identității de persoană cu cea care s-a prezentat la judecată, astfel încât în temeiul art 327 alin. 3 C.proc.pen a dat citire declarației din faza de urmărire penală și a ținut cont de ea pe fondul cauzei. Din acest motiv nu a mai insistat în citarea martorului Bejenaru V. ce a fost propus din oficiu.

În drept: Fapta inculpaților M. I. și R. L., care în seara zilei de

18 ianuarie 2011 în jurul orelor 2030, în baza unei înțelegeri prealabile, s-au deplasat în zona stâlpului de frontieră 290 și au monitorizat activitatea patrulelor poliției de frontieră în timp ce un grup de cetățeni ucrainieni au trecut peste râul Tisa, ce constituie granița naturală cu Ucraina, și au introdus în România un număr de 6 colete conținând 3.000 pachete cu țigări, constituie complicitate la

infracțiunea de contrabandă prev. de art. 26 c.p., raportat la art. 270 al.1 și art. 274, din Legea nr. 86/2006.

Din punct de vedere subiectiv ambii inculpații au acționat cu intenție directă, aceștia fiind conștienți de rezultatul faptelor lor și dorind producerea acestuia.

Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 C. proc. Pen., în sensul că faptele cu care a fost

sesizată există, au fost săvârșite de către inculpați, cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acestora.

Prin urmare, a respins solicitarea apărătorului inculpatului M. I. de achitare a acestuia în temeiul art. 10 lit. d C. proc. pen, din probele administrate rezultând actele de participare a acestuia, precum și săvârșirea faptelor și de către inculpatul R. L., astfel că a respins și solicitarea apărătorului acestuia de achitare în temeiul art. 10 lit c C. proc pen.

În ceea ce privește susținerile apărătorului inculpatului M. I. privind neregularități din faza de urmărie penală, acesta a invocat excepția nulității actelor de urmărire penală prin memoriul înregistrat în dosar pentru termenul din data de_, solicitând restituirea cauzei la procuror în temeiul art. 332 C. proc. pen.

Prin încheierea de ședință din data de_ instanța s-a pronunțat motivat asupra excepției invocate, dispunând respingerea acesteia.

La individualizarea si dozarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile prev. de art. 72 C.P., respectiv prevederile părții generale a codului penal; limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social al faptelor în modalitatea concretă de savârșire și antecedentele personale ale inculpaților.

Astfel, referitor la persoana inculpatului M. I. se reține că este în vârstă de 48 ani, stare civilă-căsătorit, studii-12 clase plus școala profesională, doi copii minori în întreținere, din care unul cu handicap, pensioant de boală, fără antecedente penale, în prezent în stare de arest preventiv la IPJ M. .

Acesta a negat aproape constant săvârșirea faptei deși probele administrate au reliefat că acesta a avut inițiativa și a coordonat activitatea infracțională, pe parcursul procesului încercând să-l influențeze pe celălalt inculpat și unii martori din dosar.

Având în vedere aceste considerente, instanța l-a condamnat pe inculpatul M. I. pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prev. de art. 26 C. pen, raportat la 270 al.1coroborat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, modificată și completată prin O.U.G. 54/2010 la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare.

Cu privire la inculpatul R. L. s-a reținut că are 24 de ani, stare civilă-necăsătorit, fără copii minori, studii-7 clase, ocupația-muncitor, fără loc de muncă, fără antecedente penale.

Acesta a avut o poziție fluctuantă, inițial recunoscând săvârșirea faptei, dar în faza de judecată a revenit asupra acestor declarații.

Raportat la acestea și ținând cont că probatoriul administrat a reliefat participarea acestuia, dar la propunerea inculpatului M. I., instanța l-a condamnat pe acest inculpat pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prev. de art. 26 C. pen, raportat la 270 al.1coroborat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, modificată și completată prin O.U.G. 54/2010 la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art.71 C. pen. s-a interzis ambilor inculpați drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 65 alin. 2 C.p rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 s-a interzis ambilor inculpați drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II și lit. b

C. pen. pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei principale.

Sub aspectul laturii civile partea civilă a menționat că, datoria vamală care a luat naștere la introducerea ilegală a pachetelor de țigarete pe teritoriul vamal al României pentru activitatea infracțională desfășurată de către inculpați este de 31.926 lei ( compusă din taxe vamale în cuantum de 4941 lei, accize în cuantum de 19.145 lei și TVA în cuantum de 7840 lei), solicitându-se a se face

aplicarea prevederilor art. 119, art. 120 și art. 120 indice 1 din Codul de procedură fiscală.

Instanța a reținut că dispozițiile art. 136 alin. 1 dispun că "în cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe comunitare";.

Conform prevederilor art. 139 din Codul Fiscal "În cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe comunitare";.

În conformitate cu art. 249 din Directiva CE nr. 112/2006 (Directiva TVA), se stabilește că directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru căruia i se adresează, lăsând autorităților naționale competența privind modalitatea de transpunere.

În opinia Curții, este irelevant faptul că scopul activității este unul ilicit, indiferent de scopul sau rezultatul activității respective. În sensul arătat sunt și cauzele C 158/98- Coffeshop Siberie și Cauza C 111/92-Wifried Lange, cauze în care CEJ și-a fundamentat soluția pe faptul că principiul neutralității se opune operării unor distincții de ordin general între tranzacțiile legale și cele ilegale.

În conformitate cu prevederile art. 9 din Directiva sus menționată, persoana impozabilă înseamnă orice persoană care în mod independent, desfășoară în orice loc activitate economică indiferent de scopul sau rezultatele activității respective.

Cu privire la perceperea de TVA în cazul activităților ilicite, instanța a reținut că diferența de tratament fiscal în funcție de natura licită sau ilicită a activităților desfășurate ar conduce implicit la încălcarea principiului neutralității fiscale.

Instanța a avut în vedere că art. 202 din regulamentul CEE nr.2913/1992 al Comisiei de Instituire a Codului vamal Comunitar, descrie modalitatea și momentul în care se naște o datorie vamală. Dispozițiile legale sus menționate prevăd că o datorie vamală la import poate să ia naștere prin introducerea ilegală într-o altă parte pe acel teritoriu a unor mărfuri amplasate într-o zonă liberă sau antrepozit liber.

În cadrul alineatului doi al articolului indicat se stipulează că datoria vamală se naște în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal.

Mai mult, regulamentul mai sus amintit, definește în cadrul alin. 3 al articolului 203, noțiunea de debitor vamal, în care se integrează orice persoană care a dobândit sau deținut mărfurile în cauză și care știa sau ar fi trebuit să știe în mod normal, în momentul cumpărării sau primirii mărfurilor că ele au fost sustrase de sub supraveghere vamală.

Raportând starea de fapt cuprinsă în actele de sesizare și reținută de instanță în urma finalizării cercetării judecătorești, la prevederile legale mai sus enunțate, instanța a apreciat că inculpații se includ în sfera debitorilor vamali.

Ori, în condițiile în care, se recunoaște aplicabilitatea prevederilor regulamantului la care s-a făcut mai sus referire, incidența noțiunii de datorie vamală și calitatea inculpaților de debitori vamali, instanța a apreciat că toate aceste aspecte nu fac decât să se opună admisibilității tezei încadrării infracțiunii de contrabandă în sfera infracțiunilor de pericol și să plaseze acest tip de infracțiuni în sectorul infracțiunilor economice, atâta timp cât nu se poate contesta producerea unui prejudiciu.

Instanța a reținut că art. 206 indice 5 din Codul fiscal, reglementează faptul generator al accizelor, acesta fiind reprezentat conform literei b de importul produselor accizabile pe teritoriul comunității.

Conform art. 206 indice 6 din același cod, accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se face eliberarea pentru consum, aceasta din urmă fiind definită potrivit art. 206 indice 7 litera b

inclusiv prin importul de produse accizabile, chiar și neregulamentar, cu excepția cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize.

În legătură cu problematica aplicării concomitente a măsurii de siguranță a confiscării speciale în cazul infracțiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 din Legea nr. 86-2006 privind Codul vamal și a obligării legale a inculpatului la plata sumelor reprezentând datoria vamală, a fost promovat un recurs în interesul legii, respins însă ca inadmisibil prin Decizia nr. 21 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 17 octombrie 2011.

Pe de altă parte, din interpretarea dispozițiilor art. 224 punctul 1 lit. a și art. 234 alin. 3 din Codul vamal, reiese fără echivoc, că în cazul infracțiunii de contrabandă, obligația de plată a taxelor vamale, ca drept de creanță al statului, instituie repararea pagubei și se circumscrie cadrului legal privind obiectul, exercitarea și rezolvarea acțiunii civile reglementat prin dispozițiile art. 14 și art. 346 din Codul de procedură penală.

Instanța a avut în vedere că interpretarea oferită de CJUE prevederilor art. 202 și art. 233 primul paragraph lit. d din Regulamentul CEE nr. 2913-92 al Consiliului din_ de instituire a Codului Vamal comunitar, cu modificările și completările ulterioare, este în sensul de a nu se considera stinsă datoria vamală decât în condițiile în care punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunității, intervine înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situate în interiorul acestui teritoriu. Pe cale de consecință, în alte condiții decât cele anterior expuse, datoria vamală nu se stinge.

Prin raportare la aspectele mai sus expuse, instanța a constatat că aplicabilitatea măsurii confiscării prin prezenta sentință, nu determină stingerea datoriei vamale (compusă, în lumina dispozițiilor legale sus enunțate din taxe vamale, TVA, accize) neinstalându-se o stare de incompatibilitate prin reținerea unui cumul al măsurii confiscării cu obligația inculpaților-debitori vamali la plata datoriei vamale.

Plecând de la considerațiile de mai sus și de la constatarea conform căreia delictele comise în datele de 18 ianuarie 2011 sunt imputabile instanța face aplicarea art. 14 și art. 15 Cod de procedură penală raportat la art. 346 alin.1 Cod de procedură penală, coroborat cu art. 1357 cod civil și a obligat, în solididar inculpații să plătească părții civile Autoritatea N. a V ămilor B.

, sector 1, str. M. Millo,nr.13, prin D. R. pentru A. și O. V.

C. , cu sediul în O., str. Armatei R. nr.4, jud. Bihor, pentru Biroul Vamal

S. M. ,str. B. Vodă ,nr.125 A, jud. M., suma de 31.926 lei reprezentând datoria vamală ( compusă din taxe vamale în cuantum de 4941 lei, accize în cuantum de 19.145 lei și TVA în cuantum de 7840 lei) la care se adaugă dobânzi și penalități, conform art. 119, 120 și 121 indice 1 din Codul de procedură fiscală, începând cu data cu data de 18 ianuarie 2011, data comiterii faptei și până la achitarea integrală a prejudiciului.

În temeiul art.118 lit.";a"; C.pen., s-a dispus confiscarea în favoarea statului a cantității de 3000 pachete de țigări cu timbru ucrainean marca Viceroy, depuse în camera de corp delict IJPF M., potrivit dovezii seria P nr. 4. din data de_, ce urmează să fie distruse.

Cu privire la cheltuielile judiciare datorate către stat, s-a reținut că inculpatul M. I. și-a angajat apărător ales, astfel că instanța a constatat încetat mandatul apărătorului din oficiu av. Skerhak Lenghel D., stabilind onoraruil parțial pentru munca depusă, constând în studiul dosarului și prezența la un termen de judecată, la suma de 100 lei.

În baza art.191 alin.1 C. proc. pen. a obligat inculpații la cheltuieli judiciare în favoarea statului, potrivit dispozitivului.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs inculpatul prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie trimisă cauza spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere că nu au fost administrate toate probele în faza de judecată.

În motivele de recurs inculpatul prin apărătorul ales al acestuia a arătat că deși a fost prezentă la instanța de fond martora Motișan F., aceasta nu a putut fi audiată.

La dosar mai există declarația unui martor, care a arătat că inculpatul a încercat să-l coopteze în activitatea infracțională, însă nici acesta nu a fost audiat.

La instanța de fond au fost audiați doar martorii asistenți, care nu și-au menținut declarațiile date în faza de urmărire penală.

Deși există dubii cu privire la vinovăția inculpatului, instanța de fond nu a făcut o cercetare minuțioasă în cauză și a pronunțat o hotărâre de condamnare a inculpatului .

Pentru aceste considerente, a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru reluarea cercetării judecătorești.,

În subsidiar, inculpatul a solicitat casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea acestuia, întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul a fost implicat în activitatea infracțională.

Autoturismul condus de inculpat avea defecte la sistemul de iluminare și astfel a plecat pe jos spre casă, fiind oprit de organele de poliție pe șoseaua națională, iar între inculpat și locul unde se aflau depozitate baxurile de țigări era o anumită distanță, iar simpla prezență a inculpatului în acel loc nu confirma vinovăția acestuia.

Analizând sentința penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat, precum și a celor care puteau fi invocate din oficiu, Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, în sensul că în luna ianuarie 2011 inculpatul M. I. l-a contactat pe inculpatul R. L.

, pe care îl cunoștea de cca. 2 ani, întrucât l-a folosit ocazional la muncile agricole, propunându-i acestuia să-l ajute în activitatea de contrabandă cu țigări provenite din Ucraina.

Inculpatul R. L. avea obligația să supraveghere patrulele poliției de frontieră, perioadă în care cetățenii ucraineni urmau să treacă baxurile de țigări prin apa râului Tisa, iar ulterior să-l ajute pe inculpatul M. să ridice baxurile cu țigări. Pentru această activitate inculpatul R. L. urma să primească suma de cca.200 - 300 lei.

Inculpatul R. L. a fost de acord cu propunerea inculpatului M. I.

, sens în care s-a întâlnit cu acesta la data de 18 ianuarie 2011 în fața restaurantului Ardealul din S. M. și s-au deplasat cu autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare TX 1605XC aparținând inculpatului M. până la ieșirea din S. M. spre Satu M., parcând autoturismul la cca. 200 metri de restaurantul "Fiesta";, în apropierea stâlpului de frontieră 290 .

Luând legătura cu cetățenii ucraineni, aceștia au trecut baxurile cu țigări prin râul Tisa, după care le-au depozitat pe malul R. sc, însă înainte de a prelua țigările cei doi inculpați au fost surprinși de organele de poliție, care supravegheau zona de frontieră, iar cetățenii ucraineni au întors bărcile cu care au transportat țigările, fără să descarce întreaga cantitate de țigări.

Efectuând cercetări la fața locului organele de poliție au descoperit 6 baxuri cu țigări de proveniență ucraineană, care conțineau 3000 de pachete cu țigări Viceroy, care au fost ridicate și depozitate în camera de corpuri delicte a poliției de frontieră.

Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpat care realizează elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la contrabandă prev. de art.26 C.p. raportat la art.270 alin.1 și art.274 din Legea nr.286/2006, iar pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită în limitele prevăzute de lege pentru fapta reținută în sarcina acestuia, ținându-se seama de disp. art.72 C.p.

Solicitarea inculpatului referitoare la trimiterea cauzei spre rejudecare pe motiv că la instanța de fond nu au fost administrare probe din care să rezulte activitatea infracțională a inculpatului, este neîntemeiată.

La instanța de fond au fost audiați martorii Sabău I., Rad V., Sabău

D., Pretasuc V., Sabadîș I., care confirmă cu certitudine prezența celor doi inculpați în locul unde au fost găsite cele 6 baxuri cu țigări de proveniență ucraineană .

Martorii Sabău I. și Sabău D., care au participat la solicitarea organelor de poliție ca martori asistenți au arătat că cei doi inculpați au fost surprinși de organele de poliție în apropierea locului în care au fost depozitate baxurile de țigări pe malul râului Tisa.

Martorul Rad V. arată că la data de 19 ianuarie 2011 făcea parte din echipa operativă și a fost sumat de colegii săi să se prezinte la serviciu, întrucât două persoane au fost surprinse pe malul râului Tisa cu mai multe baxuri de țigări de proveniență ucraineană. Acesta mai arată că în momentul în care a ajuns la fața locului i-a surprins pe cei doi inculpați că se plimbau în zona localului Siesta, după care au descoperit baxurile de țigări pe malul râului Tisa.

Tot martorul Rad V. mai arată că ulterior s-a întâlnit cu inculpatul M. care l-a invitat la o cafea, ocazie cu care i-a solicitat martorului să-l ajute, în sensul de a relata la instanța de fond că s-a aflat în locul respectiv, întrucât avea un defect la sistemul de iluminat al autoturismului, însă martorul a refuzat propunerea inculpatului, afirmând că este obligat să spună tot ceea ce știe în cauză.

Neîntemeiată este și solicitarea inculpatului din petitul subsidiar referitoare la achitarea acestuia pe motiv că probele administrate în cauză nu confirmă vinovăția inculpatului.

Din probele prezentate în detaliu mai sus și administrate în faza de urmărire penală și la instanța de fond rezultă cu certitudine că inculpatul s-a aflat în noaptea de 18/19 ianuarie 2011 în apropierea locului unde au fost depozitate cele 6 baxuri de țigări de către cetățenii ucraineni, fiind surprinși în flagrant de organele de poliție, iar modificarea declarațiilor coinculpatului R.

L. la instanța de fond, față de cele date în faza de urmărire penală nu au nicio justificare și nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

Având în vedere că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea reluării cercetării judecătorești și nici achitarea inculpatului pe motiv că probele administrate în cauză nu ar confirma vinovăția acestuia, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art.38515pct.1 lit.b C.p.p. recursul formulat de inculpatul M. I. împotriva sentinței penale nr.380 din 1 noiembrie 2012 a Judecătoriei S. M., urmează să fie respins ca nefundat.

În baza art.189 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de avocați C. suma de 50 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ.

Potrivit art.192 alin.2 C.p.p. inculpatul urmează să plătească statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare din care suma de 50 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. I., născut la 1 martie 1963, deținut in Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 380 din 1 noiembrie 2012 a Judecătoriei S. M. .

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Capătă Antoniu D.M.

Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 6 martie 2013 .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

DP

V.

G.

V. C.

G.

DS

Red.V.G./S.M.D.

3 ex./_ .

J. .fond.C. I.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 308/2013. Infractiuni prevazute de legi speciale