Decizia penală nr. 28/2013. Lovire sau alte violențe
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
DECIZIA PENALĂ NR. 28/R/2013 Ședința publică din data de 12 februarie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: B. D., judecător
: G. A., judecător
: L. M. V., judecător
GREFIER: R. M.
Parchetul de pe lângă Tribunalul B. -N. reprezentat prin procuror: SÎNGEORZAN ANGELA.
Pe rol fiind judecarea recursului penal declarat de părțile civile-recurente L.
R. M. și B. P. A., împotriva Sentinței penale nr. 1329 din 24 septembrie 2012, pronunțată de Judecătorie B. în dosarul penal nr._, având ca obiect lovirea sau alte violențe (art. 180 C.p.).
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Cauza s-a judecat la data de 29 ianuarie 2013, concluziile părților fiind consemnate în scris în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin Sentința penală nr. 1329 din data de 24 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._, în baza art. 180 alin. 2 C.penal a fost condamnat inculpatul O. I. - fiul lui I. și Hortenzia, născut la data de_ în N., jud. B. -N., cetățean român, studii liceale, necăsătorit, fermier, cu domiciliul în mun. B., str. Î. T., nr.46, sc. B, ap. 23, jud. B. -N., fără antecedente penale, CNP 1. - la plata către stat a unei amenzi penale în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, comisă în dauna părții vătămate L. R. M., domiciliată în mun. B., str. Ghe. P. de B.
, nr. 2, sc. E, ap. 26, cu reședința în N., cartier L. R., nr. 2, Jud. B. -N. .
În baza art. 180 alin. 2 C.penal a fost condamnat inculpatul O. I. - fiul lui I. și Hortenzia, născut la data de_ în N., jud. B. -N., cetățean român, studii liceale, necăsătorit, fermier, cu domiciliul în mun. B., str. Î. T., nr.46, sc. B, ap. 23, jud. B. -N., fără antecedente penale, CNP 1. - la plata către stat a unei amenzi penale în cuantum de 800 lei pentru săvârșirea infracțiunii de
lovire sau alte violențe, comisă în dauna părții vătămate B. P. A., cu reședința în N., cartier L. R., nr. 2, Jud. B. -N. .
În baza art. 33 lit. a C.penal s-a constatat că infracțiunile au fost comise în concurs real, iar în temeiul art. 34 alin.1 lit. c C.penal s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai mare, aceea de:
- 800 lei amendă penală.
S-au pus în vedere condamnatului prevederile art. 631C.penal.
S-au admis în parte acțiunile civile formulate și astfel, în baza art. 14 și 346 C.pr.pen. a fost obligat condamnatul să plătească părții civile L. R. M. suma de 38 lei daune materiale și 200 lei cu titlu de daune morale, iar părții civile B. P.
A. suma de 38 lei daune materiale și 800 lei daune morale, respingând ca nedovedite celelalte pretenții.
În temeiul art. 193 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată în favoarea părților vătămate, reprezentând onorariu avocat.
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat condamnat la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de_, în jurul orelor 9.00, părțile vătămate L. R. -M. și B.
P. A. s-au deplasat la grădinița situată în incinta Școlii Generale nr. 2 din mun.
B., pentru a-1 duce pe minorul L. B. Ricardo - în vârstă de 2 ani (înscris la această unitate preșcolară).
În apropierea grădiniței, pe str. Al. Odobescu, părțile vătămate au fost acostate de inculpatul O. I., care le-a reproșat un incident petrecut cu o zi înainte între copii (respectiv copilul părților vătămate ar fi mușcat-o pe fiica inculpatului, înscrisă la aceeași grădiniță).
Această discuție, inițial a fost una amicală, însă a degenerat într-un conflict constând în jigniri reciproce, inculpatul apucând-o de braț pe partea vătămată L.
R. -M. și reproșându-i atitudinea lipsită de regrete privitoare la incidentul din ziua anterioară dintre copii.
Observând agresivitatea verbală, dar și gestul inculpatului de a o trage de mână pe partea vătămată L. R. M., soțul acesteia, partea vătămată B. P. A. (cetățean spaniol) a intervenit între cei doi, cu scopul de a aplana situația conflictuală.
În aceste momente, interpretând intervenția părții vătămate B. P. A. ca pe o intenție agresivă la adresa sa, inculpatul a devenit și mai recalcitrant, începând să-1 lovească cu picioarele și pumnii, lovituri date cu intensitate și care au provocat la un moment dat, sângerarea părții vătămate în zona nasului. Loviturile au fost reciproce, partea vătămată B. P. A. exercitând violențele cu scopul de a se apăra, reacții normale pe fondul derulării evenimentelor.
Dată fiind agresivitatea sporită cu care acționa inculpatul în loviturile aplicate părții vătămate B. P. A., soția acestuia L. R. -M. a încercat să-i despartă, începând să-1 lovească pe inculpat cu geanta în zona umărului (violențe exercitate cu intenția de a-1 determina pe inculpat să se oprească).
Inculpatul, simțind că este lovit în spate, și-a îndreptat loviturile și spre partea vătămată L. R. -M., aplicându-i acesteia două lovituri de pumn și o palmă, toate în zona capului, concomitent cu prinderea de păr a părții vătămate.
În cele din urmă, manifestările violente ale inculpatului au fost temperate de intervenția soției acestuia, O. V. -C., iar părțile vătămate s-au retras în interiorul grădiniței.
Comiterea infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, constând în lovituri de pumni și palme asupra părților vătămate, reiese din întreg probatoriul administrat, inclusiv din declarațiile acestuia.
În declarațiile sale, inculpatul a susținut permanent că a fost provocat de părțile vătămate, pe fondul unei discuții contradictorii, că a fost jignit și scuipat de partea vătămată L. R. -M. și că, în prealabil, partea vătămată B. P. A. a început să-1 lovească prima, iar actele sale de violență nu au constituit decât acte de apărare la agresiunile părților vătămate.
Susținerile inculpatului privitoare la o eventuală scuză a provocării în săvârșirea faptelor nu sunt plauzibile, în condițiile în care, din ansamblul probator reiese cu certitudine starea de fapt mai sus expusă. Astfel, disproporția vădită dintre raportul de forțe existent (clar în avantajul inculpatului) conturează în mod concret existența unor manifestări de violență exercitate de inculpat cu scopul de a intimida și a aplica o "corecție" părților vătămate.
În cauză a fost audiată numita M. G. ta-A., martor ocular la agresiune. Aceasta susține că inculpatul era cel care le lovea pe părțile vătămate cu pumnii și palmele în diferite zone ale corpului, că reacția părții vătămate L. R. -M. de a da cu poșeta în inculpat era o reacție de apărare, fără să fie de natură a crea leziuni inculpatului. Martora a fost surprinsă, de asemenea, de raportul disproporționat de forțe (părțile vătămate erau scunde, iar inculpatul avea o constituție atletică, înaltă), aspect care a creat convingerea generală că inculpatul era în avantaj în această agresiune. Martorul arată că la un moment dat, deși partea vătămată B. P. A. a renunțat să mai continue altercația, retrăgându-se, a fost lovită în continuare de inculpat cu intensitate cu picioarele în zona membrelor inferioare.
Inclusiv martorul Băciuț C., propus de inculpat, cu ocazia audierii, susține că "am observat cum un individ mai mic de înălțime - partea vătămată B. P. A.
- încerca să-1 lovească pe O. I., însă nu putea să-1 ajungă, deoarece înălțimea inculpatului era un dezavantaj pentru partea vătămată.
În cauză au fost audiați și martorii P. I. R. (educatoare) și V. C. P. (director grădiniță) care au acordat primul ajutor părților vătămate, imediat după ce aceștia s-au refugiat în grădiniță. Cu această ocazie părțile vătămate le-au relatat martorilor că au fost loviți de inculpat.
Urmare a sesizării martorului M. G. ta-A., în jurul orei 09,16, la fața locului s-au prezentat organele de poliție, care au aplicat inculpatului o sancțiune contravențională pentru provocare de scandal într-un loc public, iar părțile vătămate au fost îndrumate să formuleze plângere prealabilă pentru loviri (a se vedea în acest sens actele întocmite de organele de poliție, respectiv, proces-verbal de sancționare contravențională, raport din data de_ și fișele de intervenție la eveniment).
Martorul O. V. C. (fosta soție a inculpatului) a precizat că inculpatul a fost provocat în momentele anterioare faptei, de către părțile vătămate (care ar fi proferat jigniri și amenințări), că loviturile între părți au fost reciproce (însă nu cunoaște cine a lovit primul), că ea însăși a fost cea care 1-a luat în brațe pe copilul părților vătămate (care plângea și striga) și că le-a solicitat inculpatului și părților vătămate să înceteze altercația.
Din analiza întregului probatoriu administrat în cauză reiese că faptele săvârșite de inculpat au prezentat o agresivitate ridicată prin raportare la condițiile faptice și temporale în care au fost comise.
Astfel, inculpatul le-a agresat pe părțile vătămate în apropierea unei unități de învățământ (fără să țină cont că acțiunile sale ar putea avea un impact emoțional negativ asupra copiilor, în special minori), în prezența copilului minor al părților vătămate (care plângea și era speriat de faptele pe care le percepuse). Că faptele au provocat un impact negativ asupra persoanelor care au observat agresiunea, o dovedește însăși declarația directorului grădiniței, martorul V. C. P. care relatează că imediat după ce părțile vătămate s-au retras în grădiniță a venit martora
M. G. ta A., care a menționat "am asistat la o scenă ce nu poate fi descrisă în cuvinte" (după care martorul și-a arătat disponibilitatea de a da declarații cu privire la faptă).
Săvârșirea faptelor de către inculpatul O. I., în modalitatea mai sus arătată, este dovedită cu certitudine cu următoarele mijloace de probă: declarații parte vătămată L. R. M. - f. 10-16; declarații parte vătămată B. Piaza A. - f. 17-23; declarații inculpat O. I. - f. 27-32; declarațiile martorilor: M. G. ta-A.
- f. 35- 39; M. Dinu - f. 40-43, V. C. P., f. 44-47; P. I. R. - f. 48-51;
L. A. - f. 52-53; O. V. -C. - f. 54-56; Băciuț C., f.- 57-58; certificate medico-legale- f. 25, 26, 34; acte întocmite de organele de poliție (raport de activitate, fișe de intervenție, proces-verbal de sancționare contravențională a inculpatului, toate din data de_ - f. 59-62; proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală - f. 78.
În drept:
Fapta inculpatului O. I., astfel cum a fost reținută de instanța de fond prin prisma probatoriului administrat, care în data de_, în jurul orelor 09,00, în timp ce se afla pe str. Al. Odobescu din mun.B., a agresat pe partea vătămată L. R.
-M., provocându-le leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 1-2 zile de îngrijiri medicale, săvârșită cu vinovăție sub aspectul laturii subiective, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prev. si ped. de art. 180 alin.2 Cod penal, pentru care instanța îl va condamna la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 500 lei.
Fapta aceluiași inculpat, care în data de_, în jurul orelor 09,00, în timp ce se afla pe str. Al. Odobescu din mun.B., a agresat pe partea vătămată B. P.
A., provocându-le leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale, săvârșită cu vinovăție sub aspectul laturii subiective, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prev. si ped. de art. 180 alin.2 Cod penal, pentru care instanța îl va condamna la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 800 lei.
În baza art. 33 lit. a C.penal instanța de fond a constatat că infracțiunile au fost comise în concurs real, iar în temeiul art. 34 alin.1 lit. c C.penal a dispus contopirea pedepselor aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai mare de 800 lei amendă penală.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C.penal, respectiv: pericolul social concret al faptei, persoana inculpatului, limitele speciale prevăzute de lege pentru fapta comisă, atitudinea adoptată de inculpat.
De asemenea, instanța de fond a pus în vedere inculpatului prevederile art. 631C.penal, conform cărora în caz de sustragere cu rea-credință de la executarea amenzii, se va putea dispune înlocuirea acestei pedepse cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită (art. 180 alin. 2 prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani), ținând seama de partea din amendă care a fost achitată.
Latura civilă:
Analizând probatoriul administrat sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța de fond a constatat că acțiunile civile formulate de părțile vătămate nu vor putea fi admise decât în parte, nefiind dovedite pretențiile solicitate ca daune materiale.
Astfel, în baza art. 14 și 346 C.pr.pen. condamnatul a fost obligat să plătească părților civile L. R. M. și B. P. A. suma de câte 38 lei sub forma daunelor materiale, doar această sumă fiind dovedită cu înscrisurile de la dosar, respectiv chitanțele privind c/val certificatelor medico-legale (f.26).
Așa cum au precizat părțile vătămate prin constituirea de părți civile de la fila 90, "daunele materiale constau în sumele de bani cheltuite de către subsemnații cu acest incident, la dosar de UP fila 26 existând deja două chitanțe în acest sens. Acestea reprezintă cheltuieli cu medicamentația, drumuri, zile de muncă pierdute, beneficiu nerealizat, etc";.
Anterior, cu două alineate mai sus, se precizează "acestea reprezintă daune materiale și morale și le vom dovedi";.
Așa cum se poate observa din studiul întregului dosar, aceștia nu au făcut dovada pretențiilor formulate, mai puțin sumele de câte 38 lei reprezentând c/val certificatelor medico-legale (f.26).
În dovedirea pretențiilor civile, părțile vătămate au prezentat un singur martor-
C. Ostafe I. L., angajat la magazinul acestora, martor care a relatat că i-a văzut pe cei doi la două zile de la incident, A. "avea o zgârietură la arcadă, alte semne că ar fi fost lovit nu am văzut";, iar R. "nu prezenta urme de lovituri";….";nu am auzit să se plângă că i-ar fi durut ceva";.
Același martor a mai precizat că cei doi "au lipsit aproximativ o săptămână, dar nu știu motivele. Precizez că în perioada în care au lipsit de la magazin, activitatea am desfășurat-o eu și tatăl părții vătămate L. R. ";. "…însă în perioada de o
săptămână cât au lipsit ei nu am fos t plătit suplimentar "; (f.169).
Raportat la această declarație, pretențiile părților civile referitoare la un eventual beneficiu nerealizat nu sunt susținute și dovedite.
Așa cum s-a mai arătat anterior, sub aspectul despăgubirilor materiale, singura sumă dovedită de fiecare este de 38 lei. Nu au fost depuse bonuri fiscale privitoare la medicamentație și nici la cheltuielile de transport.
Conform Codului civil, cel care formulează pretenții în fața instanței trebuie să le și dovedească, aspect care în speța de față nu s-a realizat.
În privința daunelor morale, s-a apreciat că cuantumul acestora este exagerat raportat la numărul mic și foarte mic de zile de îngrijiri medicale. Nici în privința acestora nu s-au prezentat martori care să susțină pretențiile.
În lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului acestor despăgubiri pentru daune morale, față de gravitatea vătămărilor produse părții civile și de intensitatea suferințelor cauzate, instanța de fond a obligat inculpatul doar la plata sumei de 200 lei daune morale în favoarea părții vătămate L. R. M. și 800 lei
daune morale în favoarea părții vătămate B. P. A. și va respinge ca nedovedite celelalte pretenții.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, părțile vătămate B. P. A. și L. R. M. solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și rejudecând, să se dispună: în latura penală, în principal condamnarea inculpatului pentru faptele pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei, iar în subsidiar, condamnarea la pedeapsa amenzii penale, majorată, raportat la pedeapsa aplicată de instanța de fond; în latura civilă, obligarea inculpatului la plata către fiecare parte civilă a sumei de câte 5.000 lei(din care 2.500 lei daune materiale și 2.500 lei daune morale). Recurenții nu au solicitat plata de cheltuieli judiciare în recurs.
În motivarea recursului, părțile vătămate părți civile au precizat că în baza probațiunii administrate în cauză a reieșit că inculpatul le-a aplicat o bătaie
"zdravănă";și i-a agresat verbal în apropierea grădiniței de pe str. A. Odobescu din B., iar de la momentul agresiunilor exercitate de inculpat și până în prezent acesta a manifestat o atitudine de totală nepăsare față de faptele sale, neprezentându- și scuze față de recurenți și neîncercând să inițieze o eventuală împăcare, dimpotrivă, a comunicat acestora că nu îi pasă de ce a făcut pentru că "va scăpa doar cu o amendă";.
Sub aspectul laturii penale, s-a apreciat că amenda aplicată de către instanța de fond este una insuficientă pentru realizarea scopului pedepsei, prin prisma modului în care faptele s-au desfășurat, a împrejurărilor în care au avut loc, a lipsei de regret și atitudinii sfidătoare adoptate de inculpat cu privire la faptele sale.
S-a mai susținut că se apreciază că s-a făcut dovada daunelor materiale pretinse cu actele depuse la dosar și care probează cheltuielile cu medicamentele, cu deplasările, cu zilele de muncă pierdute și totodată, beneficiul nerealizat.
S-a precizat că martorul audiat pe latura civilă a precizat că recurentul a lipsit o săptămână de la serviciu și că echivalentul unei zile de muncă este de 300 lei.
În ce privește daunele morale solicitate s-a precizat că acestea constau în prejudiciul adus imaginii lor(fapta fiind comisă în public și în prezența copilului recurenților), în prejudiciul estetic, sentimentul de jenă și rușine și suferința fizică ce s-a cauzat prin acțiunile inculpatului.
Sub acest aspect s-a apreciat că daunele morale acordate prin hotărârea atacată sub mult prea scăzute față de urmările faptelor inculpatului avute față de recurenți, în concret aceștia fiind loviți repetat, în public, în prezența copilului lor, de către inculpat.
Tribunalul, analizând sentința atacată prin prisma actelor și lucrărilor ce au stat la baza pronunțării acesteia, motivelor de recurs formulate, susținerilor părților, precum și potrivit disp. art. 385 indice 6 alin. 3 Cod procedură penală, a apreciat că recursul este fondat, în parte, în măsura și pentru considerentele ce se vor arăta
În continuare.
În primul rând, se reține că starea de fapt stabilită prin considerentele sentinței atacate este în concordanță cu actele și lucrările dosarului, de astfel, această stare de fapt nu a fost contestată de către părți.
Sub aspectul laturii penale, se apreciază că s-a procedat la o individualizare corectă a pedepselor aplicate inculpatului pentru agresarea celor două părți vătămate, prin prisma criteriilor legale de individualizare, respectiv a împrejurărilor în care s-au
petrecut faptele, a pericolului social concret al acestora, a persoanei inculpatului și atitudinii acestuia față de fapta săvârșită. Se observă, sub acest aspect, că în favoarea inculpatului nu au fost reținute circumstanțe atenuante, de natură a conduce la coborârea pedepselor aplicate sub minimul prevăzut de lege. Dat fiind faptul că inculpatul a intrat pentru prima dată sub incidența legii penale și ținând seama și de urmările faptelor deduse judecății( concretizate și în numărul de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării părților vătămate), se apreciază că în mod întemeiat instanța de fond s-a orientat către pedeapsa amenzii penale și nu a închisorii, apreciindu-se că amenda penală aplicată pentru fiecare infracțiune de lovire - de 500 lei și respectiv de 800 lei - este de natură a asigura îndeplinirea scopului pedepsei, astfel cum acesta este prevăzut de dispozițiile legale - reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii pe viitor a altor fapte de natură penală de către acesta.
În ce privește daunele materiale la care a fost obligat inculpatul, se reține că ele s-au acordat în măsura dovedirii lor, recursul nefiind fondat sub acest aspect.
Astfel, în afara chitanțelor depuse la fila 26 dosar urmărire penală, daunele materiale nu au fost dovedite, simplele susțineri nefiind suficiente pentru acordarea lor. Nu s-a făcut dovada efectuării unor cheltuieli pentru medicație, pentru transport și nici a existenței unui beneficiu nerealizat. Martorul audiat la propunerea recurenților, martor care lucra la magazinul acestora, a declarat că în perioada în care recurenții au lipsit de la serviciu, au fost înlocuiți de către el și tatăl părții vătămate recurente L. R. M., dar a precizat totodată și că nu a fost plătit suplimentar în intervalul de timp respectiv. Totodată, acesta nu a declarat că recurenții ar fi fost remunerați cu o sumă de bani în perioada în care lucrau în magazinul pe care-l dețineau, sumă de care nu ar mai fi beneficiat ulterior, cât au lipsit, după incident, nici că tatăl recurentei ar fi pretins sau încasat vreo sumă de bani pentru intervalul în care l-a ajutat la pe martorul C. cu activitatea din magazin.
Sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate părților vătămate, s-a apreciat că recursul este fondat. Raportat la modul în care a acționat inculpatul, la suferința cauzată părților vătămate prin loviturile aplicate, reflectată și în numărul de îngrijiri medico-legale necesare vindecării, la sentimentul de jenă și neputință pentru agresarea lor în public, în prezența altor persoane și a copilului lor minor, s-a apreciat că nivelul daunelor morale acordate părților vătămate este insuficient. Petru aceste considerente, în rejucare s-a majorat cuantumul despăgubirilor morale acordate recurentei L. R. M. la suma de 300 lei(150 lei pe zi de îngrijire medicală) și la suma de 1.600 lei pentru recurentul B. P. A. ( 200 lei pe zi de îngrijire medicală), apreciindu-se că aceste sume sunt de natură a acoperi prejudiciul moral suferit de părțile civile.
Pentru motivele menționate anterior, în temeiul disp. art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, s-a admis recursul declarat de părțile vătămate-părți civile B.
P. A. și L. R. M. împotriva Sentinței penale nr. 1329 pronunțată la 24 septembrie 2012 de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ s-a casat, în parte, în latura civilă sentința atacată și rejudecând în aceste limite, s-a dispus obligarea inculpatului O. I. să plătească părții civile L. R. M. suma de 300 lei cu titlu de daune morale și părții civile B. P. A. suma de 1.600 lei cu același titlu(în loc de suma de 200 lei în favoarea părții civile L. R. M. și de suma de 800 lei în favoarea părții civile B. P. A. dispuse de instanța de fond).
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Raportat la dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare efectuate în recurs vor rămâne în sarcina statului.
Recurenții părți vătămate părți civile, reprezentați de apărătorul lor ales, nu au solicitat cheltuieli judiciare în recurs, potrivit concluziilor formulate de apărătorul acestora cu ocazia dezbaterii căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În temeiul disp. art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală:
Admite recursul declarat de părțile vătămate-părți civile B. P. A. și L.
R. M. împotriva Sentinței penale nr. 1329 pronunțată la 24 septembrie 2012 de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._, casează, în parte, în latura civilă sentința atacată și rejudecând în aceste limite:
-obligă pe inculpatul O. I. să plătească părții civile L. R. M. suma de 300 lei cu titlu de daune morale și părții civile B. P. A. suma de 1.600 lei cu același titlu.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | G. | IER, | |||
B. | D. G. | A. -L. | M. | V. R. M. |
Red/Dact B.D./R.M.
_
Jud. fond-S. A.C.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 28/R/2013
În temeiul disp. art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală:
Admite recursul declarat de părțile vătămate-părți civile B. P. A. și L.
R. M. împotriva Sentinței penale nr. 1329 pronunțată la 24 septembrie 2012 de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._, casează, în parte, în latura civilă sentința atacată și rejudecând în aceste limite:
-obligă pe inculpatul O. I. să plătească părții civile L. R. M. suma de 300 lei cu titlu de daune morale și părții civile B. P. A. suma de 1.600 lei cu același titlu.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
B. | D. | G. | A. -L. | M. V. |
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
COPIA DISPOZITIVULUI DECIZIEI PENALE NR. 28/R/2013
În temeiul disp. art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală:
Admite recursul declarat de părțile vătămate-părți civile B. P. A. și L.
R. M. împotriva Sentinței penale nr. 1329 pronunțată la 24 septembrie 2012 de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ . casează, în parte, în latura civilă sentința atacată și rejudecând în aceste limite:
-obligă pe inculpatul O. I. să plătească părții civile L. R. M. suma de 300 lei cu titlu de daune morale și părții civile B. P. A. suma de 1.600 lei cu același titlu.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
B. | D. G. | A. -L. | M. | V. R. M. |
Pentru conformitate cu originalul,
| ← Decizia penală nr. 725/2013. Lovire sau alte violențe | Decizia penală nr. 476/2013. Lovire sau alte violențe → |
|---|
