Decizia penală nr. 725/2013. Lovire sau alte violențe
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.725/R/2013
Ședința publică din 27 mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. M., judecător JUDECĂTORI: M. Ș.
M. B.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Simleu Silvaniei împotriva sentinței penale nr.1 din_ a Judecătoriei Simleu Silvaniei, pronunțată în dosarul nr._, privind pe
inculpatul C. R. C. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.180 al.1 C.pen., cu aplic.art.1 al.2 C.pen. rap.la art.40 al.1 C.pen., art.208 al.1, art.209 al.1 lit.g C.pen., rap.la art.40 al.1 C.pen., totul cu aplic.art.33 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. R. C., asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.Leahu M. din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar și apărător ales av.Ilea B., din cadrul Baroului Sălaj, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă B. T. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul C. R. C., arată că își menține declarația dată în faza de urmărire penală și dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.
Instanța procedează la audierea inculpatului C. R. C., depoziția sa fiind consemnată în procesul verbal aflat la dosar fila 16.
Apărătorul ales al inculpatului C. R. C. , prezintă spre vedere un document din care rezultă că inculpatul este înregistrat fiscal în Italia. Depune la dosar o caracterizare a inculpatului care solicită a fi avută în vedere la soluționarea cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul M. ui P. , susținere recursul declarat în cauză de parchet, doar în ceea ce privește aspectul legat de netemeinicia aplicării în cauză a disp.art.18/1 C.pen., raportat la infracțiunea de furt.
In ceea ce privește soluția de încetare a procesului penal, consideră că este corectă chiar dacă nu este judicioasă, dat fiind faptul că într-adevăr instanța ar fi avut posibilitatea să rezolve problema legată de conduita părții vătămate la audierea acesteia, adresându-i o simplă întrebare legată de retragerea plângerii.
Pe de altă parte, având în vedere și declarația dată la termenul de azi de către inculpat, coroborată cu lipsa pretențiilor părții civile și faptul că aceasta nu a dorit tragerea la răspundere penală a inculpatului, susțin soluția de încetare.
Apreciază însă că soluția de achitare a inculpatului din perspectiva considerării faptei de furt ca nesemnificativă este netemeinică din perspectiva aplicării art.18/1 C.pen.
Astfel, solicită casarea parțială a sentinței, cu privire la această soluție, reținerea cauzei spre rejudecare, condamnarea inculpatului și aplicarea unei sancțiuni care să fie individualizată raportat la toate împrejurările cauzei iar în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei principale a închisorii, a se dispune aplicarea acesteia conform art.81 al.2 C.pen. rap.la art.38 C.pen.
Consideră că în speță fapta comisă de inculpat nu este lipsită vădit de importanță și nesemnificativă în sensul legii penale, deoarece circumstanțele care au fost comise nu conduc la această concluzie. Deși instanța reține că prejudiciul a fost redus și conduita inculpatului a fost una sinceră, apreciază că trebuiau analizate toate împrejurările legate de faptă.
Solicită a se observa că starea de fapt dedusă judecății s-a referit la o infracțiune de violență, respectiv lovire în formă unică continuată. Susține că încadrarea faptei în această modalitate s-a făcut datorită lipsei de probe cu privire la susținerile părții vătămate, din declarația acesteia rezultând că inculpatul a lovit-o în prealabil, înainte de a-i lua bunul mobil, însă, în lipsa oricăror alte elemente, instanța a agreat această încadrare juridică în locul uneia de tâlhărie dacă a fost dovedită împrejurarea legată de raportul de cauzalitate între lovire și luare.
Pe de altă parte, aceste circumstanțe chiar așa cum au fost reținute de instanță, sunt semnificative din perspectiva pericolului social al faptei.
Împrejurarea că inculpatul are antecedență penală substanțială sub aspectul caracterizării persoanei sale, din perspectiva condamnării la tentativă de omor în perioada minoratului, nu consideră că există vreun element care să caracterizeze această faptă ca fiind lipsită de importanță, motiv pentru care solicită condamnarea acestuia, tocmai datorită acestor împrejurări de natură pozitivă legate de indiciile de îndreptare date de inculpat precum și faptul că beneficiază de disp.art.38 C.pen., rap.la art.81 al.2 C.pen. Ca modalitate de executare solicită ca aceasta să se înscrie în dispozițiile acestui text de lege, considerând-o suficientă și adecvată pentru reeducare.
În consecință, solicită admiterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului C. R. C. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în întregime a sentinței atacate ca fiind temeinică și
legală, raportat la circumstanțele în care a fost comisă fapta, la felul în care inculpatul a înțeles să colaboreze cu organele judiciare pe timpul anchetei și la felul în care atât el cât și familia acestuia a înțeles să repare această scăpare a inculpatului ce a generat comiterea acestei fapte, coroborat cu achitarea prejudiciului într-un cuantum îndestulător ca partea vătămată să solicite necondiționat ca acesta să nu fie condamnat.
Pe de altă parte, solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul a provenit dintr-o familie fără posibilități, dintr-un mediu social discutabil, dintr-o localitate extrem de izolată din jud.Sălaj, fiind încadrat în muncă de aproximativ 2 ani de zile la un restaurant unde îndeplinește mai multe sarcini și a reușit să se încadreze în colectivul din care face parte, sunt aspecte de natură a putea concluziona că față de persoana sa se poate reține faptul că nu ar exista un pericol social raportat la persoana sa.
Cu privire la fapta de furt față de care se susține recursul de către parchet, solicită a se constata că soluția de reținere a art.18/1 C.pen., este una legală.
In consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în întregime a hotărârii atacate.
Inculpatul C. C. , având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.1/2013 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei în baza art.11 pct.2 lit.b Cod pr.penală rap.la art.10 al.1 lit.h Cod pr.penală și art.180 al.1Cod penal, s-a încetat procesul penal față de inculpatul C. R. -C., fiul lui F. și M., născut la data de_ în Aleșd jud.Bihor, domiciliat în sat
H. C., nr.31 comuna H. C. jud.Sălaj, cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără loc de muncă, CI seria SX nr.3. eliberat de SPCLEP Crasna, CNP 1., cu antecedente penale pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal raportat la art. 40 alin. 1 Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii prealabile.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. b1C. pr. pen. s-a dispus achitarea inculpatului C. R. C. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g C. pen.
În baza art. 91 C. pen. s-a aplicat inculpatului amenda administrativă în cuantum de 1000 lei.
În baza art. 192 alin. 1 pct.1 lit. d C. pr. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei va fi avansată cu titlu de onorariu parțial din fondurile M. ui Justiției și Libertăților Cetățenești către Baroul de Avocați Sălaj în favoarea avocatului desemnat din oficiu - av. P. M. .
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de avocat ales - av. Ilea B. din cadrul Baroului de Avocați Sălaj.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Simleu Silvaniei din_, dosar nr.644/P/2011, înregistrat la instanță la_ sub nr.1567/P/2011 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. R. - C. cu domiciliul în H. C. nr.365 jud.Sălaj pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 alin.1 art.209 alin.1.lit.g CP rap.la art.40 alin.1. CP,infracțiunea de lovire prev.de art.180 alin.1 CP cu aplic.art.41 alin.2 CP și art.40 al.1 CP,totul cu aplicarea art.33 lit.a. CP.
S-a reținut în actul de sesizare al instanței că la data de_ partea vătămată B. T. a sesizat organele de cercetare penală cu privire la faptul că la data de_ a fost agresată de către inculpatul C. R. C., care în aceeași seară i-a sustras din locuință telefonul mobil marca Alcatel.
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că în data de_ partea vătămată B. T. împreună cu mai multe persoane și cu inculpatul C. R.
C. se aflau la barul de pe raza localității H. C. unde au consumat băuturi alcoolice. La un moment dat partea vătămată l-a lovit în glumă pe inculpat cu palma în zona capului, aspect care l-a nemulțumit pe inculpat, pentru care i-a aplicat o lovitură puternică cu palma, în urma căreia partea vătămată și-a pierdut echilibrul căzând lângă tejghea. După această agresiune partea vătămată B. T. s-a deplasat la domiciliul său.
După aproximativ 2 ore partea vătămată a revenit la barul în care era inculpatul, și-a cumpărat țigări, după care a ieșit în drumul public cu intenția de a se reîntoarce la domiciliu, fiind urmat de inculpatul C. R. C. și de martorul Fărcaș Flaviu. La un moment dat inculpatul a ajuns din urmă partea vătămată, a lovit-o puternic cu cotul în spate, astfel încât aceasta și-a pierdut
echilibrul și a căzut. Apoi inculpatul a ajutat-o pe partea vătămată să-și revină, a ridicat-o și împreună au plecat spre domiciliul părții vătămate. Ajunși la domiciliul părții vătămate, inculpatul i-a cerut acestuia suma de 100 lei dar a fost refuzat.
La un moment dat, inculpatul a văzut pe masă un telefon mobil marca Alcatel de culoare neagră și profitând de neatenția părții vătămate l-a sustras.
Până în data de_ ,moment în care cartela aferentă telefonului mobil a fost suspendată,inculpatul a apelat mai multe persoane cauzând astfel părții vătămate un cost suplimentar în valoare de 346,91lei conform facturii Orange nr.JAE01375529/_ emisă pe numele soției părții vătămate B. M. .
Din declarația inculpatului a rezultat că acesta a aruncat cartela telefonică și nu își amintește unde se află telefonul mobil.
Prejudiciul cauzat prin fapta săvârșită de inculpat este în cuantum de 450 lei, potrivit aprecierii părții vătămate, și nu a fost recuperat,motiv pentru care s-a constituit parte civilă în cauză.
Situația de fapt reținută în rechizitoriu s-a întemeiat pe următoarele mijloace de probă:declarații de inculpat(f.7-8,10-11), declarații parte vătămată (f.30-31,32-33), declarații martori (f.15-25),înscrisuri (f.26-29).
La dosarul cauzei s-a atașat fișa de cazier judiciar a inculpatului. Analizând probele administrate în cauză, instanța a reținut următoarele :
La data de_ partea vătămată B. T. a sesizat organele de cercetare penală cu privire la faptul că la data de_ a fost agresată de către inculpatul C. R. C., care în aceeași seară i-a sustras din locuință telefonul mobil marca Alcatel.
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că în data de_ partea vătămată B. T. împreună cu mai multe persoane și cu inculpatul C. R.
C. se aflau la barul de pe raza localității H. C. unde au consumat băuturi alcoolice. La un moment dat partea vătămată l-a lovit în glumă pe inculpat cu palma în zona capului, aspect care l-a nemulțumit pe inculpat, pentru care i-a aplicat o lovitură puternică cu palma, în urma căreia partea vătămată și-a pierdut echilibrul căzând lângă tejghea. După această agresiune partea vătămată B. T. s-a deplasat la domiciliul său.
După aproximativ 2 ore partea vătămată a revenit la barul în care era inculpatul, și-a cumpărat țigări, după care a ieșit în drumul public cu intenția de a se reîntoarce la domiciliu, fiind urmat de inculpatul C. R. C. și de martorul Fărcaș Flaviu. La un moment dat inculpatul a ajuns din urmă partea vătămată, a lovit-o puternic cu cotul în spate, astfel încât aceasta și-a pierdut echilibrul și a căzut. Apoi inculpatul a ajutat-o pe partea vătămată să-și revină, a ridicat-o și împreună au plecat spre domiciliul părții vătămate. Ajunși la domiciliul părții vătămate, inculpatul i-a cerut acestuia suma de 100 lei dar a fost refuzat.
La un moment dat, inculpatul a văzut pe masă un telefon mobil marca Alcatel de culoare neagră și profitând de neatenția părții vătămate l-a sustras. Până în data de_ ,moment în care cartela aferentă telefonului mobil a fost suspendată,inculpatul a apelat mai multe persoane cauzând astfel părții vătămate un cost suplimentar în valoare de 346,91lei conform facturii Orange nr.JAE01375529/_ emisă pe numele soției părții vătămate B. M. .
Din declarația inculpatului a rezultat că acesta a aruncat cartela telefonică și nu își amintește unde se află telefonul mobil.
Prejudiciul cauzat prin fapta săvârșită de inculpat este în cuantum de 450 lei, potrivit aprecierii părții vătămate, și nu a fost recuperat,motiv pentru care s-a constituit parte civilă în cauză.
La termenul de judecată din data de 9 ianuarie 2013 partea vătămată s-a prezentat în instanță și a declarat că s-a împăcat cu inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și că nu dorește să fie condamnat pentru această infracțiune. De asemenea, a mai declarat că nu are nici un fel de pretenție civilă de la inculpat. (f. 166)
Instanța nu a putut lua act de împăcarea părților pentru infracțiunea de lovire prevăzută de art. 180 alin. 1 C. pen. întrucât inculpatul nu s-a prezentat în
instanță iar împăcarea reprezintă un act bilateral, care intervine între două părți. De asemenea, împăcarea este personală și nu poate fi exprimată decât în faza instanței de judecată. Inculpatul nu a dat un mandat special apărătorului ales pentru împăcare iar în cazul infracțiunilor pentru care împăcarea părților înlătură răspunderea penală, încetarea procesului penal poate fi dispusă numai atunci când instanța a constatat acordul nemijlocit de voință al inculpatului și al persoanei vătămate de a se împăca total, necondiționat și definitiv, exprimat în ședința de judecată de aceste părți, personal sau prin persoane cu mandat special ori prin înscrisuri autentice.
Instanța a dat eficiență însă declarației părții vătămate de la fila 166 pe care o va interpreta ca fiind o declarație de retragere a plângerii prealabile având în vedere dorința părții vătămate ca inculpatul să nu fie condamnat. Astfel, aceasta a declarat expres "nu doresc să fie condamnat pentru această infracțiune și nu am niciun fel de pretenție civilă de la acesta";.
Pentru aceste motive, având în vedere declarația părții vătămate de la fila 166 dosar, instanța în baza art.11 pct.2 lit.b Cod procedură penală raportat .la art.10 al.1 lit.h Cod procedură penală și art.180 al.1 Cod penal, a încetat procesul penal față de inculpatul C. R. -C., pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal raportat la art. 40 alin. 1 Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii prealabile.
Cu privire la cea de-a doua faptă reținută în sarcina sa instanța a apreciat că din probele administrate în cauză, respectiv declarații de inculpat(f.7-8,10-11), declarații parte vătămată (f.30-31,32-33), declarații martori (f.15-25),înscrisuri (f.26-29), rezultă că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În drept, fapta inculpatului, care, în data de_, pe timp de noapte a sustras un telefon mobil aparținând părții vătămate Bucruș T. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209, alin. 1 lit. g C. pen. rap. la art. 40 alin. 1 C. pen.
Potrivit art.181alin.1 Cod penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar potrivit alin.2, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Raportat la criteriile menționate, în ceea ce privește săvârșirea faptei, instanța a reținut că față de conduita inculpatului care a fost sinceră în faza de urmărire penală, față de prejudiciul (redus ca întindere) a fost recuperat, fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Cu privire la urmarea produsă, instanța a reținut și poziția părții vătămate, care în cursul procesului a menționat că nu mai are nicio pretenție de la inculpat și, mai mult, că nu dorește ca inculpatul să fie condamnat în urma incidentului.
Este adevărat că inculpatul a fost condamnat în stare de minoritate la o pedeapsă de doi ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. i C. pena. Cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal conform Sentinței Penale 24/2010 a T. ui Sălaj.
Însă, instanța a apreciat că această împrejurare nu poate fi analizată distinct de celelalte elemente care caracterizează persoana și conduita
inculpatului, care a fost sinceră în faza de urmărire penală, de aceea că prejudiciul a fost relativ redus ca întindere și că a fost recuperat și că partea
vătămată nu dorește condamnarea inculpatului. Instanța nu a analizat pericolul social al faptei raportându-se doar la antecedența penală a inculpatului.
Față de aspectele reținute în cele ce preced, instanța a apreciat că fapta săvârșită de inculpat nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni, astfel încât a dispus achitarea acestuia în temeiul art.11 pct.2 lit.a) raportat la art.10 lit.b1) Cod procedură penală și la art.181Cod procedură penală. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal PARCHETUL DE
PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ȘIMLEU SILVANIEI solicitând casarea sentinței și în rejudecare condamnarea inculpatului C. R. C. la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.
Motivele de recurs ale Parchetului, susținute în ședința publică din data de 27 mai 2013, sunt redate integral mai sus, în practicaua hotărârii.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 cod procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, susținută de probele administrate în cauză.
A rezultat din ansamblul probator că în data de_, pe timp de noapte, inculpatul C. R. C. a sustras un telefon mobil marca Alcatel aparținând părții vătămate B. T. .
Inculpatul a efectuat convorbiri în valoare de 346,91 lei, de pe telefonul sustras, sumă ce include și costul abonamentului, cauzând părții vătămate un prejudiciu total în sumă de 450 lei.
Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptei de furt calificat și a vinovăției inculpatului C. R. C. în comiterea acestora, vinovăție de altfel recunoscută de inculpat în cursul urmăririi penale și în fața instanței de recurs, punând în evidență și caracterul adecvat al sancțiunii aplicate în urma constatării împrejurării că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Art.18/1 alin.1 Cod penal prevede că nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Art.18/1 alin.2 Cod penal prevede că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Instanța de fond a aplicat în mod cumulativ aceste criterii stabilind în mod just că fapta inculpatului C. R. C. de sustragere a telefonului mobil al părții vătămate B. T., telefon în valoare de circa 100 lei, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, raportat la circumstanțele în care a fost comisă fapta, la felul în care inculpatul a înțeles să colaboreze cu organele judiciare, la recuperarea prejudiciului într-un cuantum îndestulător pentru partea vătămată, căreia i s-a achitat suma de 700 lei, potrivit susținerilor inculpatului, ceea ce a determinat partea vătămată să își retragă plângerea pentru infracțiunea de lovire și să nu solicite condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de furt.
În prezent inculpatul lucrează în Italia, fiind înregistrat fiscal în această țară, desfășurându-și activitatea de aproximativ 2 ani de zile la un restaurant, astfel că se poate concluziona că s-a reintegrat în societate după confruntările anterioare cu legea penală.
În cauza de față inculpatul C. R. C. a avut o conduită sinceră, s-a prezentat în fața autorităților în cursul urmăririi penale și în fața instanței de recurs, prejudiciul cauzat este redus și a fost recuperat integral, motiv pentru care în mod corect s-a reținut că fapta sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge ca nefondat în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Șimleu Silvaniei împotriva sentinței penale nr. 1 din 14 ianuarie 2013 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M. ui Justiției (av.Leahu M. ).
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Șimleu Silvaniei împotriva sentinței penale nr. 1 din 14 ianuarie 2013 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, avocat Leahu M. .
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 mai 2013 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
L. M. | M. | Ș. | M. B. |
GREFIER
M. B.
Red.L.M./M.N.
2 ex./_
Jud.fond: D. M. -A.
| ← Decizia penală nr. 237/2013. Lovire sau alte violențe | Decizia penală nr. 28/2013. Lovire sau alte violențe → |
|---|
