Decizia penală nr. 326/2013. Contestatie la executarea pedepsei

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

Decizia penală nr.326 /R/2013

Ședința publică din data de 10 decembrie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: L. M. V., judecător

: G. A., judecător

: P. L. E. ,

președinte tribunal

GREFIER: M. C. N.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița -Năsăud reprezentat prin SÎNGEORZAN ANGELA, procuror

S-a luat în examinare recursul penal declarat de condamnatul H. V. împotriva Sentinței penale nr. 1564 din 3 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal_ .

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul condamnat, în stare de arest, H. V. fiind asistat de av. Gorea Grtea L. apărător din oficiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care :

Condamnatul recurent H. V. arată că își menține recursul declarat în cauză.

Apărătorul recurentului, ca și acesta personal arată că nu mai au cereri de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public arată că nu mai are cereri de formulat.

Nefiind cereri de formulat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea acesteia.

Avocat Gorea Greta solicită admiterea recursului formulat de către condamnatul H. V., casarea hotărârii recurate și rejudecând cauza să se admită contestația la executare formulată chiar dacă motivele invocate de către acesta nu fac parte dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de lege. De asemenea, la motivarea recursului solicită a se avea în vedere motivele invocate în scris de către petent în cererea formulată și în memoriul depus privind recursul. Totodată solicită să i se achite și plata onorarului de apărător din oficiu. Reprezentantul Ministerului Public în temeiul art. 385 ind.15 pct. 1 lit. b

Cod procedură penală, solicită respingerea recursului formulat de către recurentul H. V. ca fiind nefondat, să se mențină sentința penală nr. 1564 din 3 octombrie 2013 a Judecătoriei Bistrița, ca fiind temeinică și legală și să fie obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.

De asemenea, arată că hotărârea judecătorească de respingere a contestației la executare este temeinică și legală întrucât în mod corect instanța

de fond nu a dedus perioadele executate_ ,_ și_, 19 octombrie 2005 așa cum s-a solicitat întrucât acestea sunt aferente executării unei pedepse raportat la care s-a stabilit starea de recidivă și nu concursul de infracțiuni, astfel faptele pentru care s-au pronunțat sentințele penale 398 din 18 noiembrie 2009 și sentința penală nr. 561 din 2003 nu sunt concurente, fapta pentru care s-a pronunțat pedeapsa închisorii de 4 ani fiind comise în stare de recidivă postcondamnatorie față de sentința penală nr. 561/2003, astfel că în mod corect s-a contopit pedeapsa de 4 ani cu restul de executat de respectiv cea din_ și_ .

Condamnatul recurent H. V. având ultimul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, pentru motivele invocate în scris pe care le susține și oral.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată că :

Prin Sentința penală nr. 1564 din 3 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal_ s-a respins ca neîntemeiată cererea de contopire a pedepselor formulată de petentul H. V., fiul lui P. și

M., născut la data de_, domiciliat în comuna Vătava, sat D., nr. 149, județul Mureș, CNP 1., actualmente aflat în Penitenciarul Bistrița.

În baza art. 192 Cod procedură penală, petentul a fost obligat să plătească în favoarea statului, suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în fapt următoarele :

Prin cererea înregistrată sub nr._ al Judecătoriei Bistrița, petentul

V., a înțeles să conteste mandatul de executare al pedepsei închisorii nr. 490 din_ emis de Judecătoria Reghin.
Prin Sentința penală nr.288/_ a Judecătoriei Reghin, a fost admisă excepția de necompetentă teritorială, fiind înaintată Judecătoriei Bistrița contestația la executare formulată de contestatorul condamnat.
La termenul de judecată din 25 aprilie 2013, contestatorul a lămurit obiectul cauzei arătând că solicită contopirea pedepselor arătând că, cu ocazia pronunțării Sentința penală nr. 398/2009 a Judecătoriei Reghin, instanța ar fi trebuit să deducă din pedeapsa de 4 ani închisoare rezultată restul neexecutat de pedeapsă de 884 zile închisoare, precum și perioada efectiv executată din 0_
-_ ,_ -_ și nu numai perioada efectiv dedusă și anume_ -_
.
Prin notele de ședință depuse la dosar (f. 74), petentul H. V., a învederat încă o dată că deși prin SP nr. 398/2009 s-a contopit pedeapsa de 4 ani închisoare cu restul neexecutat de 884 zile închisoare, instanța nu a procedat la deducerea perioadelor executate în perioada 0_ -_ și respectiv _
-_ .
Prin Sentința penală nr. 398/_ a Judecătoriei Reghin, petentul H.
a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare în baza art. 78 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, devenit prin renumerotare art. 86 alin. 1 cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal. Totodată, s-a constatat că infracțiunea rutieră ce a făcut obiectul

dosarului penal indicat a fost săvârșită la data de_ în perioada în care inculpatul beneficia de întreruperea executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 561/2003 a Judecătoriei Reghin. De asemenea, în temeiul, art. 39 alin. 2 Cod penal s-a dispus contopirea pedepsei de

4 ani închisoare cu restul, neexecutat de 884 zile închisoare din pedeapsa aplicată prin Sentința penală nr. 561/2003 a Judecătoriei Reghin, urmând ca inculpatul să execute în regim privativ de libertate pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare. prin aceeași hotărâre s-a constatat că ulterior săvârșirii infracțiunii rutiere inculpatul a executat în regim privativ de libertate perioada_ -_ în temeiul Sentința penală nr. 98/2006 a Judecătoriei Târgu Mureș, perioadă ceva fi dedusă din pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

Raportat la dispozitivul hotărârii judecătorești menționate s-a constatat că aspectele semnalate de petent în prezentul dosar având ca obiect contestație la executare calificată ulterior ca și cerere de contopire, au făcut obiectul analizei instanței de fond, în cuprinsul considerentelor sentinței penale fiind menționat faptul că în momentul întreruperii executării pedepsei stabilită prin Sentința penală nr. 561/2003, inculpatul avea un rest neexecutat de 884 zile închisoare, astfel că în temeiul art. 39 alin. 2 Cod penal, instanța a contopit pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată în cauză cu restul, neexecutat de 884 zile închisoare din pedeapsa aplicată prin SP nr. 561/2003 a Judecătoriei Reghin, petentului fiindu-i aplicată astfel o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Raportat la această împrejurare și având în vedere că prin cererea ce face obiectul prezentului dosar penal petentul nu solicită de fapt contopirea unor pedepse (ele au fost deja contopite prin hotărârile judecătorești mai sus menționate și prezentate pe larg în privința operațiunilor juridice efectuate), în temeiul art. 449 Cod procedură penală, instanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată.

La adoptarea acestei soluții, s-a avut în vedere că printr-o nouă cerere fundamentată pe textul de lege arătat nu se poate obține o recontopire a pedepselor, aspectele semnalate de petent făcând obiectul examinării instanței de fond, iar mai apoi a instanței de apel (fiind pronunțată DP nr. 219/A/_ a Tribunalului Mureș) și a instanței de recurs (DP nr. 416/R/_ a Curții de Apel Mureș), procedura prescrisă de art. 449 Cod procedură penală și nici cea prev. de art.461 Cod procedură penală (contestația la executare), neconstituind căi de reformare a unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă și intrată în puterea de lucru judecat.

Ca atare, solicitarea formulată de petent în sensul deducerii și perioadelor executate din 2002 și până în data de 09 ianuarie 2006 (data comiterii faptei) s-a apreciat ca neîntemeiată în condițiile în care norma penală înserată în cuprinsul art. 39 alin. 2 Cod penal, este clară și precisă, contopirea fiind făcută între pedeapsa ce a mai rămas de executat și pedeapsa aplicată pentru infracțiunea săvârșită ulterior, în ipoteza în care pedeapsa anterioară a fost executată în parte - cum este și în speța de față, în sarcina petentului fiind reținută recidiva postcondamnatorie.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, condamnatul H. V. care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și rejudecând să se admită contestația la executare formulată și să se

dispună deducerea din pedeapsa pe care o execută în prezent și perioada executată din pedeapsa anterioară de 2 ani și 6 luni închisoare.

Recursul declarat de condamnat este neîntemeiat.

Instanța de fond a făcut o analiză temeinică a situației juridice a condamnatului concluzionând, în mod corect, că cererea de contestație la executare formulată de acesta este neîntemeiată.

Astfel, petentul a comis infracțiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare prin sentința penală 398/2009 a Judecătoriei Reghin și pe care o execută în prezent în perioada în care a beneficiat de întreruperea executării unei pedepse anterioare aplicată prin sentința penală 561/2003 a aceleiași instanțe.

Prin urmare, în temeiul art. 39 alin. 2 Cod penal prin sentința penală 398/2009 s-a dispus contopirea pedepsei de 4 ani închisoare cu restul, neexecutat de 884 zile închisoare din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 561/2003 a Judecătoriei Reghin, calculat prin raportare la perioada executată anterior întreruperii executării pedepsei, dispunându-se ca petentul să execute în regim privativ de libertate pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

Totodată, prin aceeași hotărâre s-a constatat că ulterior săvârșirii infracțiunii rutiere inculpatul a executat în regim privativ de libertate perioada_ -_ în temeiul sentinței penale anterioare, perioadă ce va fi dedusă din pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

În aceste condiții, este evident că partea executată de petent anterior întreruperii executării pedepsei nu poate fi dedusă din pedeapsa rezultantă câtă vreme aceasta a fost deja dedusă cu ocazia stabilirii restului rămas neexecutat din această pedeapsă, făcându-se în mod corect aplicarea dispozițiilor art. 39 alin 2 Cod penal.

Așa fiind, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul H. V. împotriva sentinței penale nr. 1564 din 3 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal_ .

Văzând și disp. art. 192 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza disp.art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,

Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul H. V. împotriva sentinței penale nr. 1564 din 3 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal_ .

Acordă avocatului din oficiu Gorea Greta L. onorariu în sumă de 100 lei, ce se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

Obligă pe condamnat să plătească 110 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 decembrie 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

M. V. G. A. - P. L. E.
GREFIER
C. N.

Red.jud.PLE jud.fond.MFM dact.gref.MCN _

R O M A N I A TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

4. Bistrița, str. Alba I., nr.1, Județul Bistrița-Năsăud tel: +40-(_ 28; fax + 40-(_ 09

E-mail: tribunalul - bistritanasaud-info@just.ro

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._ Emisă la .................

C ă t r e :

Penitenciarul Bistrița

din Bistrița str.Tărpiului, nr.22, Bistrița

În conformitate cu disp.art. 360 Cod procedură penală, vă înaintăm copia Deciziei penale nr. 326/R/2013 din data de 10 decembrie 2013, pronunțată în dosarul penal cu nr._, privind pe condamnatul H. V., fiul lui P. și

M., născut la data de_, domiciliat în comuna Vătava, sat D., nr. 149, județul Mureș, CNP 1., actualmente aflat în Penitenciarul Bistrița.

JUDECATOR GREFIER

P. L. E. M. C. N.