Decizia penală nr. 496/2013. Falsul material în înscrisuri oficiale
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.496/R/2013
Ședința publică din 10 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: DP, judecător JUDECĂTORI: V. G.
I. C. M.
GREFIER: DS
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror: DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul M. M. împotriva sentinței penale nr.558 din 19 decembrie 2012 a Judecătoriei T., pronunțată în dosarul nr._, inculpatul fiind trimis in judecata pentru comiterea infractiunilor prev de art 86 alin 1 OUG 195/2002, art 89 alin 1 OUG 195/2002, art 25C pen rap la art 288 alin 1 C pen, art 291 C pen cu aplicarea art 33 lit a C pen, conducere fara permis, parasirea locului accidentului, instigare la fals material in inscrisuri oficiale, uz de fals, in concurs real.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av.Urcan Ciprian, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se prezintă apărătorul din oficiu al inculpatului, av.C. Manuela, care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună achitarea inculpatului în baza art 11 pct 2 lit a raportat la art 10 lit a Cod procedură penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art 86 aln 1, art 89 alin 1 din OUG nr. 195/2002, art 25 Cod penal raportat la art 288 Cod penal și art 291 alin 1 teza I Cod penal.
Susține că instanța de fond a pronunțat o sentință contrară tuturor probelor existente la dosar. În ceea ce privește infracțiunea de conducere fără permis trebuie să se aibă în vedere declarațiile martorilor audiați în fata instanței de judecata, care arată fie că nu au văzut cine a condus autoturismul la momentul producerii accidentului, fie că nu inculpatul M. a condus acel autoturism în seara respectivă.
Martorul P. a C. E. a arătat că în acea seară el a fost cel care a condus autoturismul inculpatului, deoarece acesta din urma a consumat băuturi alcoolice. Același martor a arătat că declarația dată în faza de urmărire penala în sensul că inculpatul M. M. s-a aflat la volanul autoturismului în acea seară, a fost dată sub influenta si amenințarea organelor de poliție.
Un alt martor care a arătat clar că nu inculpatul a fost cel care a condus autoturismul este martorul M. A. care a susținut în fața instanței de judecată că nu l-a văzut pe inculpat la volanul autoturismului și că el nu a
afirmat acest fapt în faza de urmărire penală, dar i s-a sugerat de către organele de poliție să arate că inculpatul a fost cel care a condus. De asemenea acest martor a arătat că în autoturism se aflau mai multe persoane si nu numai doua - inculpatul si P. a C. E. E. - asa cum reiese din cuprinsul rechizitoriului.
In al doilea rând, susține că infracțiunea de conducere fără permis nu poate fi dovedită nici prin prisma valabilității permisului de conducere care se afla asupra inculpatului M. M. - permis de conducere pe care acesta nu l- a folosit niciodată în vederea legitimării ca și conducător auto în fața organelor de politie.
In faza de urmărire penală a fost efectuată o constatare tehnico - științifică cu privire la autenticitatea permisului ridicat de la inculpat. În concluziile acestui raport de constatare se arată că "nu se pot emite concluzii privind autenticitatea documentului în litigiu, pentru că documentul model de comparație nu este un document tip SPECIMEN";.
Raportat la aceste concluzii considera ca nu se poate face dovada neechivoca ca permisul de conducere aflat asupra inculpatului nu era valabil, sens in care considera ca acest raport de constatare nu poate fi primit ca o proba certa in acuzarea inculpatului si pe cale de consecință nu putea fi folosita in pronunțarea unei soluții de condamnare a inculpatului.
Referitor la infracțiunea de părăsire a locului accidentului, consideră că nici aceasta nu poate fi reținută în sarcina inculpatului atâta timp cât acesta neavând calitatea de conducător auto nu avea cum să producă accidentul în urma căruia a suferit leziuni numitul Garlea E. .
Referitor la infracțiunile de instigare la fals si uz de fals susține că acestea nu sunt dovedite în niciun fel din probele administrate în faza de urmărire penală și faza de judecată. Nu s-a dovedit că permisul care a fost ridicat de la inculpat ar fi fals.
Acest aspect este susținut și de celelalte acte existente la dosar respectiv răspunsul de la Biroul Trafic si Furturi din Auto care arata ca ar fi primit un răspuns de la Interpol în care se arată că inculpatul nu ar poseda niciun fel de permis. Nu există nicio certitudine că aceste informații provin într-adevar de la Interpol, deoarece la dosar există doar o adresă din partea Biroului Trafic si Furturi din auto în care se arată cu probabilitate că un oarecare M. M. ar putea să fie identic cu M. M. și că nu poseda permis. Ori o astfel de proba, față de care, în primul rând nu există certitudinea că a fost emisa de către o autoritate competentă, iar în al doilea rând lasă atâtea semne de întrebare cu privire la persoana la care se referă, nu poate fi folosită în acuzarea unei persoane.
De asemenea, în ceea ce privește infracțiunea de uz de fals este necesar ca documentul fals să fie folosit în scopul de a produce consecințe juridice. Din nici o probă de la dosar nu reiese că inculpatul s-ar fi legitimat cu acel permis de conducere, nicidecum să se legitimeze cu acesta în calitate de conducător auto. Atâta timp cât inculpatul nu a folosit acel act pentru a-și dovedi dreptul de a conduce, nu se poate vorbi de săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, apreciind că din probele administrate rezultă că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită achitarea în baza art.10 lit.c C.pr.pen., deoarece este nevinovat.
C U R T E A
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Turda prin sentința penală nr.558 din_, în baza art 86 alin 1 OUG 195/2002 cu aplicarea art
74 lit a C pen, art 76 lit d C pen, conducere fara permis a condamnat pe inculpatul M. M. - fiul lui Iancu Dan si Lina, nascut in data de_, in
T., Cluj, roman, 9 clase, CNP 1., dom T., str P. A. M. u, nr 29, Cluj - la o pedeapsa de 9 luni inchisoare.
S-a facut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
In baza art 89 alin 1 OUG 195/2002 cu aplicarea art 74 lit a C pen, art 76 lit d C pen, parasirea locului accidentului a fost condamnat inculpatul M. M. la o pedeapsa de 1 an 6 luni inchisoare
S-a facut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
In baza art 25C pen rap la art 288 alin 1 C pen, instigare la fals material in inscrisuri oficiale cu aplicarea art 74 lit a C pen, art 76 lit e C pen, a fost condamnat inculpatul M. M. la o pedeapsa de 2 luni inchisoare.
S-a facut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
In baza art 291 C pen, uz de fals cu aplicarea art 74 lit a C pen, art 76 lit e C pen, a fost condamnat inculpatul M. M. la o pedeapsa de 2 luni inchisoare
Conform art 33 lit a C pen, art 34 lit b C pen s-au contopit pedepsele, inculpatul executand pedeapsa cea mai grea, de 1 an 6 luni inchisoare.
S-a facut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
Conform art 81 C pen, art 82 C pen s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pentru 3 ani 6 luni, termen de incercare.
Conform art 359 C pr pen s-a atras atentia inculpatului asupra prev art 83 C pen referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
S-a facut aplicarea art 71 alin ult C pen.
Onorariul av oficiu, Uta A., de 200 lei s-a dispus a fi avansat din FMJ.
In baza art 191 alin. 1 C pr pen a fost obligat inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul nr 1363/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria T. inregisrat in data de_ cu nr_ la Judecatoria T. inculpatul M.
M. a fost trimis in judecata pentru comiterea infractiunilor prev de art 86 alin 1 OUG 195/2002, art 89 alin 1 OUG 195/2002, art 25C pen rap la art 288 alin 1 C pen, art 291 C pen cu aplicarea art 33 lit a C pen, conducere fara permis, parasirea locului accidentului, instigare la fals material in inscrisuri oficiale, uz de fals, in concurs real
In data de_, în jurul orelor 01,30, pe str.22 Decembrie 1989 din T. a avut loc un accident de circulație soldat cu o victimă, Gîrlea E. -Robert, iar autorul a părăsit locul faptei. In urma cercetarii penale a fost identificat inculpatul, care a condus un autoturism cu nr de inmatriculare BV-050-ED.
In urma identificarii sale, inculpatul a prezentat un permis de conducere emis de statul Israel.
Acest permis de conducere s-a dovedit a nu fi un document oficial emis de statul Israel.
S-a mai retinut ca inculpatul nu poseda permis de conducere.
Aceasta stare de fapt s-a retinut conform urmatoarelor mijloace de proba: proces-verbal de constatare a infracțiunii -f.7, proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto - f. 8- 17, adresă de la Biroul Național Interpol-f. 21,
adresă de la S. P. C. R. P. C. Î.V. Cluj - f.22, raport constatare tehnico-științific -
f. 32, declarațiile inculpatului - f.33-36, declarații de martori - f.39- 56, proces verbal de conducere la fața locului și un CD conținând înregistrarea video a activității.
In faza cercetarii judecatoresti, s-au audiat inculpatul (fila 11), martorii P. a
C. E. (30), M. A. (31), Garlea E. Robert (32), Mut Mihai (60), M. Zamfira (92), Otvos M. o (fila 105), s-a citit declaratia martorului Edariu Tudor, conform art 327 alin 3 C pr pen, s-a depus adresa provenind de la Cab av Spatariu P A. Petrica (fila 109).
Inculpatul a depus un inscris "conventie"; incheiata in data de_, intre Garlea E. Robert si P. a C. E. .
Analizand materialul probator al cauzei, instanta a avut in vedere materialul probator administrat in cursul urmarii penale, inlaturand ca nesincere declaratiile martorilor audiati in cursul cercetarii judecatoresti, intrucat acestia si-au schimbat declaratia in fata instantei de judecata, fara a justifica in vreun mod acest aspect, facand doar referire ca nu stiu sa citeasca, declaratiile fiind consemnate de catre lucratorii de politie.(declaratiile date in fata instantei de judecata sunt totodata contradictorii - astfel martorul Mut Mihai a declarat ca nu stie ce fel de masina l-a accidentat pe Garlea, iar martora M. arata ca martorul Mut i-a spus ca Garlea a fost lovit de un autoturism Jeep).
Astfel, coroborand declaratiile date in faza de urmarire penala ale martorilor Garlea E. Robert, M. A., Mut Mihai, M. Zamfira, P. a C.
E. (filele 39, 41, 45, 47, 49, 51) cu declaratia olografa a inculpatului (fila 36) s-a retinut ca in data de_, în jurul orelor 01,30, pe str.22 Decembrie 1989 din
T., inculpatul a condus un autoturism marca Daimler Chrysler înmatriculat în Italia sub nr.BV-050-ED, de culoare neagra.
In conditiile in care martorul Garlea E. Robert alerga pe marginea partii carosabile, inculpatul l-a acrosat cu autoturismul. Si-a continuat drumul, fara a opri, martorul ramanand cazut la pamant avand leziuni la piciorul stang.(fila 64 - foaie de observatie pacient)
Toti acesti martori, prin declaratiile lor date in faza de urmarire penala, au inlaturat declaratiile inculpatului (filele 33-35) care nu a recunoscut comiterea faptei, nu a recunoscut ca ar fi condus autoturismul aratat, sustinand ca acest lucru l-ar fi facut martorul P. a C. E. . Martorul Garlea a vazut un jeep negru, martorul M. A. a vazut un jeep negru condus de numitul "Mario";, martorul Mut a vazut un jeep negru cu numar de Italia, martora M. a vazut un jeep negru cu care numitul Mario era vazut in cartierul respectiv.
Totodata martorul P. a a aratat ca inculpatul a condus autoturismul in cauza, deplasandu-se de la club Tineret pana la barul Tanira si inapoi.
A mai aratat martorul P. a ca aceasta deplasare a inculpatului a fost determinata de imprejurarea ca la barul Tanira era un scandal, ca anterior pe str 22 Decembrie 1989, cand a condus martorul P. a autoturismul, insotit fiind de martorul Edariu Tudor, autoturismul a fost lovit cu o lopata de mai multi cetateni aflati in strada. In aceste conditii, inculpatul a dorit sa mearga la barul Tanira pentru a vedea despre ce scandal era vorba. Aceste aspecte sunt confirmate de martorul Edariu (fila 45), care a aratat ca a fost luat de la barul Tanira si dus la Club Tineret de catre martorul P. a, care conducea autoturismul jeep, apoi, acesta din urma si inculpatul au plecat impreuna.
Raportat la aceste probe - declaratiile martorilor P. a, Edariu, Mut, M. ,
M. - date in faza de urmarire penala - filele 39-56- instanta a inlaturat declaratiile inculpatului - filele 33-35, apreciind ca acestea sunt nesincere, retinand insa declaratia inculpatului din data de_, fila 36, ca fiind orespunzatoare adevarului. Intrucat schimbarea declaratiilor acestor martori in
faza cercetarii judecatoresti nu a fost justificata, instanta a retinut ca declaratiile acestea din urma sunt nesincere, fiind date in favoarea inculpatului (care ulterior recunoasterii faptei, in data de_, nu a mai recunoscut comiterea faptei), fara a corespunde adevarului.
Raportat la declaratia martorului P. a C. E. data in data de_, fila 39, la declaratia inculpatului - fila 36, instanta a inlaturat ca nefiind conforma cu realitatea sustinerea acestuia din inscrisul denumit conventie, incheiat anterior, in data de_, cu martorul Garlea, prin care martorul P. a recunoaste ca l-ar fi accidentat pe martorul Garlea in imprejurarea cercetata in prezenta cauza.
Urmare a accidentului in urma caruia a fost vatamat martorul Garlea, fiind audiat de catre lucratorii de politie, inculpatul a prezentat un permis de conducere având seria 6139800 eliberat de statul Israel pe numele M. M. .
Conform adresei nr 2375699/BA/_ - fila 21, inculpatul nu poseda permis de conducere eliberat de statul Israel, iar documentul prezentat de catre inculpat nu este un document autentic.
Aceleasi concluzii in privinta autenticitatii permisului de conducere având seria 6139800 pe numele M. M. se regasesc in raportul constatare tehnico-științifica nr 258152/_ - fila 32: anume documentul prezentat d einculpat prezinta deosebiri majore fata de cel original, cu care s-a facut comparatia, aspect pe care instanta l-a coroborat cu adresa mentionata anterior, retinand astfel ca documentul prezentat de catre inculpat nu este autentic, fiind contrafacut. Intrucat un permis de conducere este un inscris oficial, provenind de la autoritati de stat, iar intrucat cel prezentat de catre inculpat este contrafacut in intregime, instanta a constatat ca o persoana necunoscuta l-a falsificat prin contrafacere.
Totodata, conform adresei nr 121520/_ a S. P. C. R. P. C. Î.V. Cluj - f.22, instanta a retinut ca inculpatul nu are permis de conducere eliberat de autoritatile romane.
Instanta a avut in vedere ca, potrivit declaratiei martorului M., inculpatul l-a intrebat daca a vazut ceva, aspect care confirma ca inculpatul a constientizat ca a acrosat o persoana.
S-au avut in vedere dispozitiile art 77-79 O.U.G. 195/2002, inculpatul avea obligatia de a opri si evalua situația creată în urma accidentului pentru a putea verifica existența unor victime.
Raportat la aceasta stare de fapt retinuta, instanta retine ca :
Fapta inculpatului M. M. care, în data de_, a condus pe str. 22 Decembrie 1989 din municipiul T. autoturismul cu nr. de înmatriculare BV-050-ED, fără a deține permis de conducere, constituie infracțiunea de conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu modificările ulterioare.
Inculpatul a comis infracțiunea cu intenție, cunoscând ca nu poseda permis de conducere.
Fapta inculpatului M. M. care, în data de_, în jurul orelor 01,30, a condus pe pe str. 22 Decembrie 1989 din municipiul T. autoturismul cu nr. de înmatriculare BV-050-ED, fără a deține permis de conducere, și a produs un accident de circulație acroșându-l pe martorul Gîrlea E. -Robert, care a suferit vatamari corporale constituie infracțiunea de părăsirea locului accidentului de către conducătorul autovehiculului implicat într-un accident de circulație, care s-a produs ca urmare a unei infracțiuni, fără încuviințarea organelor de poliție, prev.. de art. 89 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu modificările ulterioare.
Inculpatul a condus infractiunea cu inetntie, in scopul evitarii controlului organelor de politie, cunoscand ca nu poseda permis de conducere.
Fapta inculpatului M. M. care, cu intenție a determinat o persoană ramasa neidentificată să săvârșească infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, punându-i la dispoziție fotografia și datele personale în vederea falsificării unui permis de conducere, constituie infracțiunea de instigare la fals material în
înscrisuri oficiale, prev. și ped. art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen.
Inculpatul a comis infractiunea cu inentie, cunoscand ca nu aceasta este modalitatea legala de a obtine permisul de conducere, ca nu va obtine astfel un inscris oficial.
Fapta inculpatului M. M. care, în data de_, cu ocazia producerii unui accident de circulație a folosit, prin prezentarea în fața organelor de poliție, un permis de conducere despre care cunoștea că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice, respectiv a inducerii in roare a organelor judiciare si a inlaturarii raspunderii penale constituie infracțiunea de uz de fals, prev. și ped. de art. 291 alin.1, teza I C. pen.
Inculpatul a comis infractiunea cu intentie, cunoscand ca inscrisul prezentat nu este un inscris oficial autenti, eliberat de autoritatile israeliene.
La individualizarea judiciara a pedepselor, instanta a avut in vedere dispozitiile art. 72 C pen si anume prevederile partii generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, gradul de pericol social al infractiunilor comise, persoana inculpatului, imprejurarile concrete ale comiterii infractiunilor.
Instanta a retinut astfel ca au fost comise un numar de patru infractiuni, care prezinta pericol social sporit, aducand atingere unor variate norme juridice privind circulatia pe drumul public, privind siguranta si respectul de care se bucura inscrisurile oficiale.
S-a avut in vedere lipsa de antecedente penale a inculpatului, aspect pe care l-a retinut conform art 74 lit a C pen, circumstanta atenuanta judiciara.
S-a retinut ca urmare a lipsei abilitatilor de a conduce un autovehicul - reprezentata de lipsa permisului de conducere - inculpatul a vatamat o persoana, apoi, dovedind indiferenta fata de normele privind circulatia pe drumul public, indiferenta fata de sanatatea unei personae pe care a lezat-o, a plecat de la locul faptei, inducand in eroare, la momentul identificarii de catre lucratorii de politie, prin prezentarea ca adevarat a unui document despre care cunostea ca este fals.
In baza art 86 alin 1 OUG 195/2002 cu aplicarea art 74 lit a C pen, art 76 lit d C pen, conducere fara permis, a condamnat pe inculpatul M. M. - fiul lui Iancu Dan si Lina, nascut in data de_, in T., Cluj, roman, 9 clase, CNP
1., dom T., str. P. A. M. u, nr 29, Cluj - la o pedeapsa de 9 luni inchisoare.
S-a facut aplicarea art. 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
In baza art 89 alin 1 OUG 195/2002 cu aplicarea art 74 lit a C pen, art 76 lit d C pen, parasirea locului accidentului a fost condamnat inculpatul M.
M. la o pedeapsa de 1 an 6 luni inchisoare
S-a facut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
In baza art 25C pen rap la art 288 alin 1 C pen, instigare la fals material in inscrisuri oficiale cu aplicarea art 74 lit a C pen, art 76 lit e C pen, a fost condamnat inculpatul M. M. la o pedeapsa de 2 luni inchisoare.
S-a facut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
In baza art 291 C pen, uz de fals cu aplicarea art 74 lit a C pen, art 76 lit e C pen, a fost condamnat inculpatul M. M. la o pedeapsa de 2 luni inchisoare
Conform art 33 lit a C pen s-a constatat ca infractiunile sunt comise in concurs real, inainte de condamnarea definitive pentru vreuna dintre ele si
potrivit art 34 lit b C pen s-au contopit pedepsele, inculpatul executand pedeapsa cea mai grea, de 1 an 6 luni inchisoare.
S-a facut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a teza a doua C pen.
Deoarece inculpatul nu are antecedente penale, pedeapsa aplicata este mica de 2 ani, iar instanta a apreciat ca scopul reeducativ al pedepsei poate fi atins fara executarea in regim de detentie a pedepsei, in baza art 81 C pen, art 82 C pen s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pentru 3 ani 6 luni, termen de incercare.
Conform art 359 C pr pen s-a atras atentia inculpatului asupra prev art 83 C pen.
S-a facut aplicarea art 71 alin ultim C pen.
Onorariul av oficiu, Uta A., de 200 lei s-a avansat din FMJ.
In baza art 191 alin 1 C. pr. pen. a fost obligat inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul M. M. care a solicitat casarea acesteia și rejudecând dosarul, a se dispune în principal, achitarea sa de sub învinuirile aduse prin rechizitoriul Parchetului în temeiul art.10 lit.a, c și d și art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen., lipsind latura obiectivă și subiectivă a acestora.
Susține că instanța de fond a pronunțat o sentință contrară tuturor probelor existente la dosar. În ceea ce privește infracțiunea de conducere fără permis trebuie să se aibă în vedere declarațiile martorilor audiați în fata instanței de judecata, care arată fie că nu au văzut cine a condus autoturismul la momentul producerii accidentului, fie că nu inculpatul M. a condus acel autoturism în seara respectivă.
Martorul P. a C. E. a arătat că în acea seară el a fost cel care a condus autoturismul inculpatului, deoarece acesta din urma a consumat băuturi alcoolice. Același martor a arătat că declarația dată în faza de urmărire penala în sensul că inculpatul M. M. s-a aflat la volanul autoturismului în acea seară, a fost dată sub influenta si amenințarea organelor de poliție.
Un alt martor care a arătat clar că nu inculpatul a fost cel care a condus autoturismul este M. A., care a susținut în fața instanței de judecată că nu l-a văzut pe inculpat la volanul autoturismului și că el nu a afirmat acest fapt în faza de urmărire penală, dar i s-a sugerat de către organele de poliție să arate că recurentul a fost cel care a condus. De asemenea, acest martor a arătat că în autoturism se aflau mai multe persoane si nu numai doua - inculpatul si P. a C.
E. E. - asa cum reiese din cuprinsul rechizitoriului.
In al doilea rând, susține că infracțiunea de conducere fără permis nu poate fi dovedită nici prin prisma valabilității permisului de conducere, care se afla asupra recurentului - permis de conducere pe care acesta nu l-a folosit niciodată în vederea legitimării ca și conducător auto în fața organelor de politie.
In faza de urmărire penală a fost efectuată o constatare tehnico - științifică cu privire la autenticitatea permisului ridicat de la inculpat. În concluziile probei științifice se arată că "nu se pot emite concluzii privind autenticitatea documentului în litigiu, pentru că documentul model de comparație nu este un document tip SPECIMEN";.
Raportat la aceste concluzii, considera ca nu se poate face dovada neechivoca ca permisul de conducere aflat asupra inculpatului nu era valabil, sens in care considera ca această probă științifică nu putea fi folosita in pronunțarea unei soluții de condamnare a inculpatului.
Referitor la infracțiunea de părăsire a locului accidentului, consideră că nici aceasta nu poate fi reținută în sarcina inculpatului, atâta timp cât el
neavând calitatea de conducător auto, nu avea cum să producă accidentul în urma căruia a suferit leziuni numitul Garlea E. .
În privința instigării la la fals si uz de fals apreciază că acestea nu sunt dovedite în niciun fel prin probele administrate în faza de urmărire penală și faza de judecată. Nu s-a dovedit că permisul care a fost ridicat de la inculpat ar fi fals. Curtea examinând recursul promovat prin prisma motivelor invocate,
ajunge la următoarele constatări:
În esență, critica inculpatului vizează interpretarea eronată de către judecătorie a probelor administrate, testimoniale și științifice prin prisma dispozițiilor art.63 și 64 C.pen.
Premisa coerenței și predictibilității sistemului judiciar constă în previzibilitatea interpretării și aplicării normelor de drept.
În operațiunea de interpretare a normelor juridice, magistratul este chemat să deslușească voința legiuitorului în edictarea acestora.
Una din cele mai utilizate metode de interpretare și, de regulă, prima la care apelează magistratul, este cea literală sau gramaticală, deoarece în acest fel se asigură, cu cea mai mare certitudine, condiția previzibilității legii.
În acest sens, în Avizul nr.11 din 2008 al Consiliului consultativ al Judecătorilor Europeni, în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, privind calitatea hotărârilor judecătorești se arată că "examinarea chestiunilor în drept trece, într-un mare număr de cazuri, prin interpretarea regulii de drept. Această putere de interpretare nu trebuie să ne facă să uităm că judecătorul trebuie să asigure securitatea juridică, ce garantează previzibilitatea, atât a conținutului regulii de drept, cât și a aplicării sale și contribuie la calitatea sistemului judiciar";.
Existența unor contradicții între probe și mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal, sunt inevitabile, cauzele fiind diverse și nu obligatoriu izvorâte din comportamentul rău-voitor sau neconform legii al persoanelor ascultate ori al celor care au strâns și administrat probele. Unele se referă la împrejurări neesențiale, nerelevante pentru aflarea adevărului și corecta stabilire a situației de fapt, dar altele pot afecta judicioasa deslușire a stării de fapt și în mod obligatoriu, trebuie înlăturate de organele judiciare prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă.
În unele cazuri, contradicțiile invocate de părți sunt consecința evaluării subiective a probatoriului administrat și constituie o motivare a apelului sau recursului.
Potrivit art.63 alin.2 C.proc.pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită, iar aprecierea fiecăreia se face de organul judiciar în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
Lămurirea cauzei sub toate aspectele pe baza probelor și formarea convingerii judecătorului pe baza celor administrate reprezintă două poziții de includere a capacității apreciative a instanței în demersul indispensabil al aflării adevărului, interpretare care ar fi în consens și cu Recomandarea R (94) 12 a Comitetului de Ministri ai Statelor Membre asupra Independenței eficacității și rolului judecătorilor, potrivit căreia "judecătorii trebuie să dispună de puteri suficiente și să fie în măsură să le exercite pentru a se achita de funcțiile lor";.
Deși formarea propriei convingeri a judecătorului printr-o muncă de reflecție și de conștiință constituie suportul rațional al demersului judiciar pentru cunoașterea faptelor, drept garanție a unui proces echitabil și în concordanță cu disp.art.6 paragraf 2 din Convenția Europeană și Protocolul nr.7, instanța are obligația de a-și motiva soluția dată cauzei, ceea ce implică justificarea procesului de convingere în mecanismul silogismului judiciar al aprecierii probelor. Această poziție a instanței de recurs, este reliefată și de practica CEDO - cauza Boldea
contra României în care se arată că "judecătorul trebuie să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile și mijloacele de apărare invocate de părți";.
Vinovăția exclusivă a inculpatului M. M. în săvârșirea infracțiunilor deduse judecății rezultă, atât din probele științifice, cât și din cele testimoniale administrate nemijlocit în fața judecătoriei, cât și din cele strânse de procuror în faza de urmărire penală.
Potrivit art.89 alin.1 din OUG 195/2002, un conducător de vehicul, angajat într-un accident, are obligația de a nu părăsi locul acestuia, fără încuviințarea organului de poliție, printre altele, și în cazul în care de pe urma accidentului a rezultat o vătămare a integrității corporale sau a sănătății vreunei persoane. Textul sus-menționat nu vizează numai anumite vătămări, calificarea lor fiind de atributul organelor judiciare, pe baza actelor medico-legale, neputând fi lăsate la aprecierea necompetentă a conducătorului auto sau altor persoane.
Conform textului suscitat, accidentul de circulație se poate înfățișa și ca un eveniment rutier dăunător, produs ca urmare a unei infracțiuni - indiferent de urmările periculoase ale acestuia.
Subiectul activ al acestei infracțiuni reglementată de art.89 alin.1 din OUG 195/2002 poate fi nu numai un conducător de autovehicul, ci și șoferul oricărui alt fel de vehicul, inclusiv cu tracțiune animală.
Conform practicii judiciare constante a instanței supreme "obligația de a nu părăsi locul accidentului incumbă tuturor conducătorilor de vehicul - inclusiv al celor acționate prin forța musculară, deci chiar și bicicliștilor - implicați, adică efectiv angajați în accident. În această categorie intră pe lângă conducătorul vehicolului care a provocat nemijlocit accidentul și conducătorul mașinii accidentate, precum și șoferii oricăror altor vehicole aflate în perimetrul locului unde a avut loc, dacă au contribuit, într-o formă sau alta, mai mult sau mai puțin, creând o condiție oricât de îndepărtată la producerea accidentului.";
Prin lege, nu se face vreo distincție în raport cu numărul de zile necesare pentru vindecarea vătămării corporale a victimei. Ca atare, conducătorul vehicolului este obligat să rămână la locul accidentului, indiferent de gravitatea vătămării produse. Aceasta, întrucât nu el, ci numai organele judiciare sunt îndreptățite și în măsură să califice ca fiind infracțiune sau nu, cauzarea acelei urmări.
În consecință, pentru existența infracțiunii de părăsirea locului accidentului prev.de art.89 alin.1 din OUG 195/2002 nu prezintă relevanță că vătămarea corporală produsă, chiar din culpă, sau uciderea unei persoane are sau nu, caracter penal.
Instanța supremă, în numeroase decizii de speță, a precizat că "în legătură cu urmările accidentului de circulație, moartea sau vătămarea integrității corporale - condiții stabilite pentru existența obligației conducătorului auto, implicat în eveniment, de a nu părăsi locul accidentului - textul de mai sus se referă la criterii obiective, producerea unuia din rezultatele enumerate și nu la culpa inculpatului în producerea acestui rezultat";.
Conținutul infracțiunii este realizat când sunt întrunite elementele prevăzute de lege, chiar dacă vătămarea integrității corporale a victimei este urmarea culpei sale exclusive și, chiar dacă nu există vinovăție în producerea evenimentului din partea conducătorului autovehiculului care a părăsit, fără încuviințare, locul accidentului.
Coroborând și sintetizând declarațiile martorilor din faza de urmărire penală cu cele date nemijlocit de aceștia în fața judecătoriei rezultă indubitabil vinovăția recurentului în săvârșirea infracțiunilor deduse judecății.
Astfel, martorul Mut Mihai în faza de urmărire penală declară textual: "am observat la un moment dat un Jeep Dailmer Khrysler de culoare negru cu
numere de Italia care circula pe str.22 Decembrie 1989, la 23 mai 2009, care rula spre barul Tamira, iar în dreptul SC Potaisa SA l-a acroșat pe Gârlea E., acesta căzând pe carosabil. Autoturismul în cauză nu a oprit la fața locului, continuându-și deplasarea";.
În acest sens declară și martorul M. A. . În faza de urmărire penală acesta precizează că "în noaptea de 22/23 mai 2009, în jurul orelor 0,1 în timp ce fugea pe strada 22 Decembrie 1989, pe marginea carosabilului, ajungând în dreptul SC Potaisa SA, a auzit la un moment dat un strigăt de durere, iar când s- a întors l-a observat pe partea vătămată Gârlea E. căzut pe marginea carosabilului. Martorul M. A. precizează că imediat a oprit în dreptul său un autoturism de culoare neagră și a văzut personal că la volanul acestuia se afla inculpatul, care l-a întrebat amenințător care este direcția sa de deplasare? Martorul M. A. arată că de îndată, a făcut legătura cu faptul că autoturismul condus de inculpat, l-a accident pe victima Gârlea E. ";.
De asemenea, martora M. Zamfira, concubina părții vătămate Gârlea E. arată textual în faza de urmărire penală că "la un moment dat a văzut un autoturism Jeep de culoare neagră care l-a accident pe iubitul său, lovindu-l în piciorul stâng, victima căzând pe carosabil, iar autovehiculul nu a oprit, continuându-și deplasarea. Martora a precizat că a recunoscut imediat autoturismul care a produs accidentul ca aparținând inculpatului recurent M.
M., deoarece acesta se deplasa frecvent cu autovehiculul în cartierul unde martora își are domiciliul";.
Nu în ultimul rând, Gârlea E. Robert, în faza de urmărire penală a arătat că "în noaptea de 22/23 mai 2009, în timp ce alerga pe str.22 Decembrie 1989, pe marginea carosabilului, pe partea dreaptă a direcției de deplasare, la un moment dat, a fost lovit din spate de autoturismul inculpatului, acesta aflându- se la volan, autoturism pe care l-a văzut și că era de culoare neagră și marca Jeep. Aceeași parte vătămată a susținut că cunoștea autovehiculul ca aparținând inculpatului-recurent deoarece acesta se afla frecvent în cartierul în care locuiește partea vătămată";.
Curtea va înlătura ca nereale declarațiile martorului P. a C. în sensul că el se afla la volanul vehiculului, față de împrejurarea că martorii Mut Mihai,
M. A., M. Zamfira și partea vătămată, sunt persoane ce au fost prezente nemijlocit la locul faptei, care l-au văzut în mod direct pe inculpat la volanul autoturismului, susținerile martorului P. a fiind făcute cu scopul absolvirii de răspundere penală a recurentului. Întrucât ele, nu se coroborează cu restul probelor testimoniale, vor fi înlăturate ca nesincere și date de complezență.
Cât privește infracțiunile de conducere fără permis, instigare la fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals se reține că recurentul a prezentat organelor de poliție un permis de conducere despre care a arătat că i-a fost eliberat de autoritățile Statului Israel. Biroul Internațional Interpol a comunicat autorităților române că recurentul nu posedă permis de conducere eliberat de autoritățile competente din Israel. Mai mult, se precizează că permisul de conducere în speță, nu este un document autentic emis de autoritățile din Israel.
Așa fiind, în cauză s-a întocmit o probă științifică pentru a verifica dacă actul prezentat de recurent este falsificat sau nu și din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică întocmit de S. Criminalistic - Compartimentul de Expertize al IPJ Cluj, rezultă că între permisul inculpatului-recurent și modelul supus comparației există deosebiri majore din punct de vedere al caracteristicilor generale și individuale de construcție și imprimare. Astfel, raportat la aceste elemente s-a apreciat că fără dubiu permisul de conducere prezentat de către recurentul M., nu este autentic, acesta făcându-se vinovat de săvârșirea infracțiunii de uz de fals, întrucât a avut cunoștință despre faptul
că permisul de conducere auto nu este eliberat de autoritățile Statului Israel, dar cu toate acestea l-a folosit, prezentându-l Poliției din România.
Din aceleași probe testimoniale și scrise, rezultă că recurentul se face vinovat și de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prin faptul că a pus la dispoziția unei persoane neidentificate până în prezent, fotografia și datele sale personale în vederea falsificării permisului de conducere.
Nu în ultimul rând, S. P. Comunitar -Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Cluj din cadrul Instituției Prefectului Județului Cluj a comunicat că inculpatul nu figurează cu permis de conducere în evidențele lor, Curtea reținând astfel fără dubiu că recurentul a condus autovehiculul personal Jeep negru pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere.
Analizând susținerile inculpatului din ambele faze ale procesului penal, Curtea reține că acestea sunt nesincere și nu se coroborează cu celelalte probe testimoniale și științifice.
Deși inculpatul a negat constant comiterea faptelor, afirmând că a fost condamnat pe nedrept, susținerile acestuia nu au suport probator.
Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpat, negarea realității evidente, nu poate influența convingerea bazată pe probe irefutabile.
Coroborând toate probele administrate în ambele faze ale procesului penal, Curtea este datoare să examineze cauza acordând întâietate principiului preeminenței dreptului, a respectării tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea Europeană de la Strasbourg).
Sintetizând și coroborând probele testimoniale și științifice administrate în dosar, Curtea va reține vinovăția inculpatului M. ovidi M. în comiterea tuturor infracțiunilor deduse judecății, soluția primei instanțe fiind judicioasă și temeinică sub acest aspect, neimpunându-se achitarea, deoarece evidența identității dintre autorul evenimentului rutier și persoana inculpatului este indubitabilă, latura subiectivă și obiectivă a infracțiunilor și sub forma intenției, fiind dovedită.
Motivul invocat, constând în inexistența faptelor, nu are corespondent în probele dosarului, acestea convergând indubitabil către confirmarea existenței infracțiunilor, în condițiile cerute de latura obiectivă.
De altfel, pentru a putea invoca achitarea întemeiată pe art.10 lit.a C.pr.pen., inculpatul ar fi trebuit să dovedească că nu a existat o faptă în materialitatea ei și nu neapărat penală.
Ori, în cauză, inculpatul a recunoscut că a împrumutat autovehiculul Jeep Dailmer Chrysler, martorului P. a C. E. care l-a condus pe drumurile publice, astfel că achitarea solicitată, fundamentată pe acest temei de drept, este neîntemeiată, nesprijinindu-se pe argumente de natură a zdruncina încrederea curții în justețea probatoriilor administrate.
Așa fiind, nu se impune achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. a C.p.p. Nu se justifică, așa cum s-a arătat, nici achitarea în baza art.10 lit.c și d
C.proc.pen., deoarece martorii oculari Mut, M. A. și M. Zamfira alături de partea vătămată, l-au observat personal, pe inculpat la volanul autoturismului, văzând totodată și accidentarea victimei.
Așa fiind, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat, în baza art.
38515pct.1 lit.b.
Se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 50 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu partial pentru apărător din oficiu, avocat C. Manuela, în baza art.189 C.proc.pen.
Văzând disp.art.192 alin.2 C.proc.pen., recurentul va plăti în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial .
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. M., domiciliat în T., str. P. A. M., nr. 29, jud. Cluj împotriva sentintei penale nr. 558 din 19 decembrie 2012 a Judecătoriei T. .
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 50 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu partial pentru apărător din oficiu, avocat C. Manuela.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 aprilie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER | |||||
DP | V. | G. | I. | C. M. | D. | S. |
red.PD/CA 2 ex. - _
jud.fond.P. C.
| ← Decizia penală nr. 566/2013. Falsul material în înscrisuri... | Decizia penală nr. 453/2013. Falsul material în înscrisuri... → |
|---|
