Decizia penală nr. 6/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr._ /a1
DECIZIA PENALĂ NR. 6/R/2013
Ședința publică din data de 4 ianuarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. R.
JUDECĂTORI: V. V. A.
M. B. GREFIER: T. G.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR :
D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul I. P. S. P. împotriva încheierii penale din 18 decembrie 2012 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C., prin care s-a menținut starea de arest a inculpatului.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul I. P. Ș. P., aflat în stare de arest preventivă, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Leahu M., cu delegație avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul I. P. Ș. P. arată că își menține recursul declarat în cauză, în vederea cercetării în stare de libertate, solicitând a se avea în vedere că este bolnav. Mai arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului I. P. Ș. P. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând, revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința cercetării inculpatului în stare de libertate. Apreciază că în cauză nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a clientului său prezintă pericol concret pentru ordinea publică sau că ar impieta buna desfășurare a procesului penal. Raportat la împrejurările concrete ale săvârșirii infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, la persoana și vârsta acestuia, la lipsa antecedentelor penale, precum și la comportamentul părții vătămate, consideră că poate fi cercetat în stare de libertate.
Mai solicită a fi reținut caracterizările de la dosar, afecțiunile medicale de care suferă inculpatul și scopul prev. de dispozițiile art. 136 C.pr.pen., respectiv că buna desfășurare a procesului penal poate fi atinsă și prin cercetarea inculpatului în stare de libertate. Cu onorariu din FMJ.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea ca nefundat a recursului, menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs. Raportat la împrejurările comiterii faptei, respectiv că inculpatul, fără motiv conform declarațiilor persoanelor prezente, a lovit partea vătămată în public cu un obiect tăietor, consideră că se impune în continuare privarea acestuia de libertate. Mai mult, apreciază că încheierea recurată este justificată, instanța de fond ținând
cont de starea de sănătate a inculpatului, care nu justifică cercetarea sa în stare de libertate.
Inculpatul I. P. Ș. P., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate, deoarece i se agravează starea de sănătate. În acest sens precizează că are un singur rinichi, are o operație deschisă la picior, a fost paralizat, e pensionar de boală, iar pentru toate aceste afecțiuni a prezentat documente medicale justificative. Menționează că nu mai rezistă în penitenciar, este distrus și solicită tratarea sa într-un spital civil.
Mai solicită a se avea în vedere și că nu a avut nicio abatere și nici o amendă.
C U R T E A :
Prin încheierea penală pronunțată în data de 18 decembrie 2012 de Tribunalul Cluj, în baza art.300/2 rap. la art.160/b alin.3 C.pr.pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului I. -P. Ș. -P., deținut în prezent în Penitenciarul Gherla.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, înregistrat la instanță la data de_, sub număr unic de dosar_, a fost trimis în
judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul I. -P. Ș. -P. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art.20 rap. la art.174 C.pen., art.175 alin.1 lit.i C.pen.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut, prin actul de sesizare a instanței, că în cursul serii de_, în timp ce se afla în fața magazinului "Eny"; din satul D., com. Aghireșu, jud. C., pe fondul unor discuții contradictorii cu partea vătămată L. F. cu privire la proveniența materialului lemnos transportat în aceeași zi, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu cuțitul părții vătămate, în zona abdominală, cauzându-i leziuni corporale vindecabile în 35-40 zile de îngrijiri medicale, care au pus în primejdie viața acestuia.
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art.300/2 rap. la art. 160/b C.pr.pen., instanța de fond a constatat că aceasta este legală și temeinică, subzistând temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv față de inculpatul I. -P. Ș. -P., respectiv, în primul rând, cele prev. de art.143 C.pr.pen., în sensul că există indicii temeinice și chiar probe (și anume declarațiile inculpatului I. -P. Ș. -P., procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, declarațiile martorilor Jakab Pista A. s, Jakab Pista Janos, Ungvari Ș., Janko A. și Janko Henrietta Babet, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente, raportul de constatare medico-legală nr.6792/II/a/157 întocmit de I.M.L. C. -N. și declarațiile părții vătămate L. F. ) că s-a comis fapta prevăzută de legea penală sus-menționată, acestea conducând și la presupunerea rezonabilă că
fapta a fost comisă de către inculpat.
De asemenea, în al doilea rând, există în cauză și temeiul de arestare prev. de art.148 lit.f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta prevăzută de legea penală reținută în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani (respectiv închisoarea de la 7,6 la 12,6 ani și interzicerea unor drepturi), iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, acesta rezultă mai întâi din gravitatea deosebită a faptei imputate, din modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, din împrejurările în care a fost comisă (inculpatul lovindu-l cu cuțitul în zona abdominală pe partea
vătămată și provocându-i o "plagă penetrantă cu eviscerație de epiplon";, într-un loc public, pentru simplul motiv că partea vătămată le-a atras atenția inculpatului și martorului Ungvari Ș. să nu mai transporte lemne din pădure
fără acte legale), precum și din faptul că lăsarea în libertate a unei persoane care a comis o astfel de infracțiune, ce a ajuns la cunoștința opiniei publice producând un puternic impact negativ, ar crea o stare de insecuritate socială gravă și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care comit fapte penale cu un grad de pericol social foarte ridicat.
Este adevărat că inculpatul nu posedă antecedente penale, a recunoscut fapta în materialitatea ei, are o vârstă destul de înaintată (61 de ani) și o stare de sănătate precară, însă aceste împrejurări nu pot constitui argumente suficiente pentru lăsarea lui în libertate sau luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, în raport cu condițiile concrete ale comiterii faptei, gravitatea acesteia și consecințele produse (precum și în lipsa unui raport de expertiză medico-legală cu privire la afecțiunile de care suferă inculpatul).
Toate aceste temeiuri au impus și au justificat în continuare privarea de libertate a inculpatului, pentru buna derulare a procesului penal, sens în care, în baza art.300/2 rap. la art.160/b alin.3 C.pr.pen. tribunalul a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul I. P. S. P. solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința cercetării inculpatului în stare de libertate.
În motivarea recursului s-a arătat că nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică sau că ar impieta buna desfășurare a procesului penal.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
Potrivit art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, o persoană poate fi privată de libertate în vederea aducerii sale în fața autorităților judiciare competente atunci când există suspiciuni rezonabile că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a se crede în necesitatea de a o împiedica să comită o nouă infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.
Așa cum s-a reținut și de instanța de fond, din actele și lucrările dosarului de urmărire penală, există indicii temeinice care să justifice presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunea pentru care este cercetat, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 143 C.pr.penală .
Curtea reține că existența unor motive plauzibile de a se bănui că inculpatul a comis o infracțiune este o condiție pentru luarea măsurii preventive atunci când lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, există riscul de obstrucționare a justiției sau de sustrage a inculpaților de la procedurile judiciare.
Pericolul concret pentru ordinea publică trebuie să se bazeze pe probe certe de natură să convingă și un observator imparțial asupra existenței unei stări reale, existente și persistente pe viitor, că odată lăsat în libertate, inculpatul ar reprezenta efectiv un pericol.
Mai mult, în cauză temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și la menținerea acesteia subzistă, inculpatul fiind arestat de scurt timp, în cauză fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 148 C.pr.penală în sensul existenței pericolului concret pentru ordinea publică în cazul lăsării inculpatului în libertate și a limitei de pedeapsă prevăzută de lege.
În fine, există temerea justificată că odată lăsat în libertate, inculpatul ar încerca să influențeze pe partea vătămată și martorii.
Așa fiind, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.penală, Curtea va respinge recursul inculpatului ca nefondat, obligându-l, conform art. 192 alin. 2 C.pr.penală, la 200 lei în favoarea statului, reprezentând cheltuieli judiciare și onorariu avocațial în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul I. P. S. P., deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 18 decembrie 2012 a Tribunalului C. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av.Leahu M. .
Obligă pe recurentul I. P. S. P. să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 4 ianuarie 2013 .
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
M. R.
M.
B.
V.
V. A.
GREFIER,
G.
Red.V.V.A./_ .
Dact. H.C./2 ex./_ . Jud.fond. M. L. .
| ← Încheierea penală nr. 469/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 270/15. Mentinere arest preventiv → |
|---|
