Decizia penală nr. 63/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._ /a1
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
DECIZIA PENALĂ NR. 63/R/2013
Ședința publică din data de 12 februarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: SS
JUDECĂTOR: A. I. JUDECĂTOR: I. -N. B.
GREFIER: M. S.
S-a luat spre examinare recursul declarat de recurenții-inculpați S. B. -A. și B. R. -E. împotriva încheierii penale f.nr. din data de_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, încheiere prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurentul-inculpat S. B. -A.
, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av. Ban Tiberiu, cu delegație avocațială depusă la dosar, recurentul-inculpat B. R. -E., aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av. Iancu L. -F., cu împuternicire depusă la dosar.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat de procuror D. MĂCIUCĂ PROD. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
La solicitarea instanței, recurenții-inculpați înțeleg să-și precizeze poziția procesuală în prezenta cauză, arătând că, își mențin recursurile declarate împotriva Încheierii penale f.nr. din data de_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, tribunalul, în temeiul art. 38513C.pr.pen. rap. la art. 300 ind. 1 C.pr.pen., acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul ales al inculpatului B. R. -E. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate, pe care o consideră ca nelegală și netemeinică, și, în consecință, revocarea măsurii arestului preventiv și punerea în libertate a inculpatului. În subsidiar, dacă se apreciază necesară luarea unei măsuri preventive,
solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, prev. de art. 145 C.pr.pen.
În susținerea admiterii recursului arată că, inculpatul B. nu a avut legătură cu partea vătămată, nici fizică, nici verbală, participația acestuia fiind cea mai redusă dintre toți inculpații, iar prejudiciul minor (1.000 lei) a fost recuperat integral prin restituirea bunurilor. Precizează faptul că, instanța de fond a menținut măsura arestului preventiv ca legală și temeinică, argumentând soluția prin aceea că
"în privința inculpaților Zechereș O. F. și B. R. -E., deși se află la prima confruntare cu legea penală, natura infracțiunii sub aspectul cărora sunt cercetați, precum și modalitatea virulentă în care aceștia au debutat în câmpul infracțional reprezintă suficiente elemente care denotă.... un potențial criminogen ridicat";. Solicită a se avea în vedere faptul că, cei doi inculpați sunt apreciați împreună, deși participația la săvârșirea faptelor și implicit vinovăția acestora diferă. Consideră că, sintagma folosită de instanța de fond în justificarea necesității menținerii măsurii arestului preventiv, respectiv "un potențial criminogen ridicat";, în ceea ce îl privește pe inculpatul B., nu are acoperire, având în vedere că, fapta este un nefericit accident din viața inculpatului, care este un băiat tânăr, de la țară, ce provine dintr-o familie onestă și care este cunoscut în localitate ca un cetățean cinstit, așa cum rezultă din adeverința emisă de Primărie, aflată la dosar. Precizează că, nici un indiciu personal, familial și social nu susține exprimarea judecătorului de la instanța de fond.
Referitor la argumentul instanței de fond, care a apreciat ca necesară menținerea arestului preventiv, invocând practica CEDO (cauza Dolgova vs. R. ia) și ajungând la o concluzie neaplicabilă în această cauză, în opinia sa, arătând că,
"chiar dacă menținerea în detenție preventivă nu ar putea fi dispusă în anticiparea unei pedepsei privative de libertate, gravitatea pedepsei ce ar fi aplicată în caz de condamnare, ar fi de natură a-l incita pe inculpat să fugă, aceasta reprezentând un factor relevant în aprecierea pericolului de sustragere sau de obstrucționare a procesului";, consideră că, acesta contravine practicii și jurisprudenței în materia justificării măsurii arestării preventive. În acest sens, face referire la faptul că, într- o speță, Curtea de Apel Bacău a reținut prin prisma Deciziei CEDO faptul că, "la menținerea unei persoane în detenție, magistrații nu trebuie să se raporteze numai la gravitatea faptelor, ci și la circumstanțe cu privire la caracterul persoanei în cauză, moralitatea, domiciliul, profesia, resursele materiale, legăturile cu familia";. Învederează faptul că, aceste circumstanțe au fost omise de instanța de fond, nefiind cercetate și consideră că, inculpatul B. poate fi cercetat în stare de libertate, în acest sens fiind lipsa antecedentelor penale și mediul social din care provine, existând posibilitatea ca la finalul procesului să se dispună o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere.
În subsidiar, dacă se apreciază că, se impune luarea unei măsuri preventive, solicită să se aibă în vedere o măsură neprivativă de libertate, apreciind că, măsura obligării de a nu părăsi localitatea ar fi suficientă, inculpatul obligându-se să se supună obligațiilor pe care instanța le va stabili în sarcina sa, iar familia acestuia
l-ar supraveghea permanent. Depune la dosar concluzii scrise, solicitând a fi avute în vedere de către instanță.
Apărătorul inculpatului S. B. -F. , în temeiul art. 38515pct. 2 lit. b C.pr.pen. rap. la art. 3001alin. 2 C.pr.pen., solicită admiterea recursului, desființarea încheierii atacate și, reapreciind, să se constate că măsura arestului preventiv nu mai îndeplinește cerința prev. de art. 136 C.pr.pen. referitoare la
scopul măsurii preventive, respectiv de a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
În susținerea recursului arată că, judecătorul de la fond a trecut sub tăcere orice referire la temeiul care justifică menținerea măsurii arestului preventiv. În aceste circumstanțe se referă la considerațiile din încheierea atacată (f.7). În opinia sa, modalitatea în care se argumentează menținerea măsurii arestului, duce la concluzia unei pronunțări pe fond, motivele menținerii regăsindu-se doar în simple afirmații. De asemenea, arată că, se omite chiar și menționarea art. 136 C.pr.pen., care obligă instanța să se pronunțe asupra necesității menținerii măsurii arestului preventiv.
Referitor la solicitarea de a se aplica în subsidiar o altă măsură preventivă, precizează că lipsește, de asemenea, din motivarea instanței de fond orice mențiune în acest sens, făcându-se referire doar la circumstanțele reale, nu și la cele personale ale inculpatului S. . Cu privire la circumstanțele personale depune la dosar copii de pe mai multe caracterizări ale inculpatului, solicitând instanței a le avea în vedere la pronunțarea soluției, cu mențiunea că, inculpatul și-a manifestat intenția de a uza de beneficiul acordat de art. 3201C.pr.pen.
În concluzie, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat oral și, în consecință, să se constate că nu există motivația menținerii măsurii arestului preventiv. În subsidiar, dacă se apreciază necesar, solicită a se avea în vedere măsura prev. de art. 145 C.pr.pen., respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea.
Reprezentanta M. ului Public solicită respingerea recursurilor formulate de cei doi inculpați, menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică. Consideră că, măsura arestului preventiv a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale, instanța de fond constatând că există probe și indicii temeinice că s-au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, respectiv temeiurile prev. de art. 143 și 148 lit.f C.pr.pen. Cu privire la aceste temeiuri, precizează că, sunt îndeplinite condițiile referitoare la limitele de pedeapsă și existența pericolului concret pentru ordinea publică, pericol ce rezidă din gravitatea faptelor comise, respectiv violare de domiciliu și tâlhărie. În fapt, precizează că, se reține că inculpații s-au deplasat cu un autoturism în localitatea Cămărașu, fiind sub influența băuturilor alcoolice, pentru a recupera o sumă de bani datorată de partea vătămată P. ța C. inculpatului Zechereș O. -F., unde, după ce au pătruns în locuința închiriată de partea vătămată F. A., prin forțarea ușii de acces, au exercitat asupra acestuia acte de violență și au sustras din apartament mai multe bunuri fără a știi cui aparțineau.
Având în vedere aceste concluzii, solicită respingerea recursurilor formulate
de cei doi inculpați și obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Inculpatul B. R. -E. , având ultimul cuvânt, arată că, regretă faptele comise și solicită admiterea recursului și cercetarea sa în libertate.
Inculpatul S. B. -A. , având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa în libertate, arătând că, nu se va sustrage de la judecată. Recunoaște și regretă faptele comise.
T R I B U N A L U L
Prin Încheierea penală f.nr. din data de_ pronunțată în dosar nr._ al Jud. Cluj-Napoca, în temeiul art.300/1 al.1 C.p.p., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv luată față de inculpații Ș. B. A., fiul lui Traian și V., ns. la data de_ în mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj și B. R.
E. , fiul lui R. și F. C. a, ns. la data de_ în mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, iar în baza art.300/1 al.3 C.p.p., a fost menținută.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a arătat că, temeiurile avute în vedere la data arestării inculpaților subzistă în continuare, respectiv cele prevăzute de art. 143 și 148 lit.f C.p.p.
Împotriva încheierii de mai sus, inculpații au declarat recurs.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul constată că, recursurile declarate în cauză sun nefondate.
Astfel, din întreg materialul probator administrat în faza de urmărire penală, respectiv plângerea și declarațiile părților vătămate; procese-verbale de cercetare la fața locului și planșe foto aferente; rapoarte de constatare tehnico-științifică; declarațiile martorilor audiați în cauză, coroborate cu declarațiile de recunoaștere date de inculpați rezultă că, sunt indicii temeinice în sensul disp. art.68/1 C.p.p. și chiar probe în sensul disp. art.63 C.p.p., care fac rezonabilă presupunerea că inculpații sunt autorii pretinselor fapte deduse judecății.
Totodată, este vorba de infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților rezidă din natura și gravitatea faptelor, modul și împrejurările concrete de comitere a acestora; scopul urmărit; urmările grave produse.
Faptul că, inculpații au avut o atitudine sinceră în fața organelor judiciare, nu posedă antecedente penale, sunt aspecte care vor fi analizate de către prima instanță odată cu judecarea fondului cauzei.
În plus, în privința inculpatului Ș. B. A. este de precizat faptul că, deși nu posedă antecedente penale, nu se află la prima confruntare cu legea penală, întrucât, anterior prezentei fapte de care este acuzat, a fost cercetat pentru
comiterea unei infracțiuni cu violență, beneficiind de clemența organelor judiciare, fiindu-i aplicată o sancțiune cu caracter administrativ; cu toate acestea, nu a înțeles să-și reconsidere atitudinea față de valorile sociale ocrotite de legea penală.
Față de cele arătate, tribunalul, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p., va respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză.
În temeiul art.192 al.2 C.p.p., va obliga inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs în sumă de câte 100 lei, fiecare.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p., respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații Ș. B. A., fiul lui Traian și V., ns. la data de_ în mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, CNP 1. și B. R. E. , fiul lui R. și F. C. a, ns. la data de_ în mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, CNP 1., ambii deținuți în prezent în PNT Gherla, împotriva Încheierii penale f.nr. din data de_ a Judecătoriei Cluj-Napoca.
În temeiul art.192 al.2 C.p.p., obligă inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs în sumă de câte 100 lei, fiecare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
S. | SA | I. | I. -N. B. |
GREFIER
M. S.
Red.2ex./I.N.B.
_
| ← Decizia penală nr. 386/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 85/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
