Decizia penală nr. 82/2013. Omor calificat
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.82/A/2013
Ședința publică din 22 aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. Ș., judecător JUDECĂTORI: M. B.
G.: M. B.
M. ui P. - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU
S-au luat spre examinare apelurile declarate de inculpatul C. A. și Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș, împotriva sentinței penale nr.166 din 28 februarie 2013 a T. ui Maramureș, pronunțată în dosarul nr._
, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.20 C.pen., rap.la art.174 al.1, art.175 al.1 lit.c C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. A., în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.Torok Pali Erzsebet, din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, lipsă fiind părțile civile
S. J. de U. Dr.C-tin O. B. M. și C. M. . Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar f.2, s-a depus un script la data de 1 martie 2013, prin care se arată că inculpatul C.
, prin apărător, formulează recurs.
La fila 3 din dosar, s-a depus un alt script de către inculpat, prin apărător, la aceeași dată, prin care se arată că renunță la recursul formulat în cauză împotriva aceleași sentințe.
La data de 7 martie 2013, inculpatul revine și achiesează la apelul formulat de către apărătorul ales.
Punându-i-se la dispoziție spre vedere scriptele depuse la dosar, inculpatul arată nici una dintre semnături nu îi aparține.
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul C. A., își însușește apelul declarat de către apărătorul său, arătând că scriptul cu privire la retragerea apelului formulat nu este făcut de dânsul, ci de fratele său.
Față de aceste aspecte învederate de instanță și raportat la poziția inculpatului, Curtea acordă cuvântul părților.
Apărătorul inculpatului C. A. , apreciază că inculpatul își însușește apelul declarat de către apărătorul său.
Reprezentantul M. ui P. , solicită a se avea în vedere declarația din data de 7 martie 2013, care să fie interpretată ca fiind un apel valid întrucât este făcută în termen, chiar dacă după o renunțare, noua manifestare de voință fiind conformă cu dispozițiile legale.
Curtea deliberând, apreciază că sunt aplicabile în prezenta cauză disp.art.368 și 369 C.pr.pen., motiv pentru care se constituie legal investită cu soluționarea apelului declarat în cauză de către inculpatul C. A. .
Inculpatul C. A. , depune la dosar un memoriu care solicită a fi avut în vedere la soluționarea cauzei.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Reprezentantul M. ui P. , solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, desființarea parțială a sentinței atacate și rejudecând cauza a se interveni doar în procesul de individualizare a cuantumului pedepsei ce urmează a-i fi aplicată inculpatului, apreciind că în mod greșit prima instanță a reținut în favoarea inculpatului prev.art.74 și 76 C.pen.
În susținerea apelului arată că instanța a valorificat, în modalitatea circumstanțierii atenuante, împrejurări care fie nu au această valoare, fie sunt nesemnificative din perspectiva principiilor de individualizare, sens în care solicită a fi înlăturate.
Solicită a se observa că din cuprinsul motivării, deși instanța reține corect de altfel și pe baza aplicării disp.art.320/1 C.pr.pen., împrejurările comiterii activității infracționale care denotă o faptă substanțial gravă raportat la modul în care inculpatul a conceput-o, la mobilul acesteia care este dovedit inclusiv cu scriptele emanate de la inculpat, de modul de punere în aplicare precum și la faptul că urmarea mai periculoasă nu s-a produs datorită intervenției atât a martorului care a urmărit activitatea infracțională cât și a medicilor care au intervenit pentru salvarea vieții victimei, aceste împrejurări trebuie să conducă instanța la determinarea unui proces de individualizare pornind de la aceste elemente ce conduc la concluzia unei infracțiuni tipice contra vieții cu o semnificație gravă.
Apreciază că cele arătate de prima instanță în cuprinsul motivării ca elemente pe care le-a avut în vedere în circumstanțierea atenuantă, nu trebuie să aibă această semnificație. Astfel, atitudinea sinceră de recunoaștere a faptei a fost implicit valorificată de instanță prin reținerea art.320/1 C.pr.pen., ea fiind presupusă cu această calitate chiar de către legiuitor iar lipsa antecedentelor penale este singurul element de natură favorabilă care poate fi reținut în sarcina inculpatului raportat la toate celelalte împrejurări care sunt de natură agravantă.
Pe de altă parte, instanța a reținut ca circumstanță atenuantă judiciară împrejurarea relațiilor de rudenie dintre părți. Trecând peste aspectul legat că soții nu au calitatea de rude, această împrejurare este prin natura ei concepută de legiuitor ca agravantă, pentru că a atras încadrarea faptei în disp.art.175 lit.c C.pen., fiind prevăzută ca atare de legiuitor ca o împrejurare de natură a contribui la generarea unui pericol social concret.
Prin urmare, instanța nu poate da acestei circumstanțe o semnificație diferită decât cea prevăzută de textul de lege și să considere atenuantă judiciară în condițiile în care legiuitorul nu îi acordă această valoare.
Așa fiind, solicită admiterea apelului și înlăturarea disp.art.74 și 76 C.pen., aplicarea unei pedepse înscrise între limitele reduse cu 1/3 conform art.320/1 C.pr.pen., dar care să reflecte pe deplin pericolul social concret al faptei comise, așa cum rezultă din circumstanțele reținute de instanță, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței.
Apărătorul inculpatului C. A. , în temeiul art.379 pct.2 lit.a C.pr.pen., solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate și rejudecând cauza, în principal, pronunțarea unei pedepse cu aplicarea art.86/1 C.pen., respectiv suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, apreciind că în cauză sunt
îndeplinite toate cele trei condiții prevăzute de lege în acest sens și anume pedeapsa aplicată nu depășește 4 ani închisoare, inculpatul nu are antecedente
penale și raportat la conduita acestuia scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate.
In susținerea recursului, solicită a se observa că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă iar pe parcursul cercetării a colaborat cu organele de urmărire penală și instanță.
Nu este de neglijat nici poziția părții vătămate care a afirmat că l-a provocat pe inculpat să procedeze de această manieră și că s-a certat cu acesta pe fondul geloziei.
Raportat la cele menționate, apreciază că fapta comisă a fost doar un accident nefericit în viața inculpatului, acesta a conștientizat gravitatea faptei dând dovadă de regret, astfel că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea sa de libertate.
În subsidiar, solicită aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus, având în vedere lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră și de recunoaștere a vinovăției.
În ce privește apelul declarat de parchet, solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Reprezentantul M. ui P. , referitor la apelul declarat de inculpat, solicită respingerea acestuia ca nefondat, apreciind că o suspendare a executării pedepsei, chiar și sub supraveghere, nu este de natură să realizeze funcțiile de prevenție specială.
Inculpatul C. A. , având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei.
C U R T E A:
Prin sentința penală nr. 166 din 28 februarie 2013 pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș a condamnat pe inculpatul - C. A. - CNP 1., fiul lui A. și Z., născut la data de_ în B. M., jud. Maramureș, domiciliat în Coltău, nr.282, jud. Maramureș, în prezent deținut în Penitenciarul Gherla, cetățean român, studii 8 clase, stagiu militar satisfăcut, căsătorit, fără loc de muncă, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de: tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C.pen. rap. la art. 174 alin 1 C.pen., art. 175 lit. c C. pen., art. 74 lit. a, c C. pen., art. 76 lit. b C. pen., raportat la prevederile art. 320 ind. 1 C. pr. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare.
Cu consecințele prev. de art. 71,64 lit. a teza a II-a C.pen, lit. b a aceluiași articol din Codul penal.
În temeiul art. 65 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută la art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe o durată de 2 ani.
În temeiul art. 350 C.pr.pen. s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului și în temeiul art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de_ la zi.
În temeiul art. 14 C.pr.pen . art. 998 C.civ. a obligat inculpatul la plata de despăgubirilor civile către partea civilă S. J. de U. ,,Dr. Constantin O. - B. M., în cuantum de 2994,75 lei, plus dobânda legală până la data plății efective .
În temeiul art. 118 lit. b C.pen. a confiscat corpurile delicte înregistrate la poziția 54/2013 în Registrul de corpuri delicte al T. ui Maramureș.
În temeiul art. 7 din Legea 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.
În temeiul art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 1000 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. 631/P/2012 din 24 ianuarie 2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. A. pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. c Cod penal.
În actul de trimitere în judecată s-a reținut în sarcina inculpatului că la data de_ a încercat să suprime viața soției sale, partea vătămată C. M.
, aplicându-i lovituri cu două cuțite, în zona toracică, pectorală și axilară, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 35-40 de zile de îngrijiri medicale și care au fost primejdioase pentru viață.
Fapta a avut loc în următoarele împrejurări:
Inculpatul locuiește împreună cu soția sa C. M. în Coltău nr. 282A, județul Maramureș, unde cei doi posedă o casă de locuit. Relațiile dintre cei doi soți s-au degradat începând cu luna septembrie 2012, iar la începutul lunii decembrie 2012 partea vătămată C. M. a părăsit domiciliul conjugal, mutându-se la părinții săi.
La data de_, în jurul orelor 09:00, partea vătămată s-a deplasat la domiciliul său pentru a-și lua mai multe obiecte personale, loc în care a găsit pe tatăl și fratele său, Rezmuveș Tibor și Rezmuveș Remus, precum și pe soțul său, inculpatul C. A. și fratele acestuia C. Flaviu, care consumau cafea. Partea vătămată i-a comunicat inculpatului că vrea să-și ia niște lucruri din casă, iar acesta i-a spus că mai întâi să poarte o discuție. La un moment dat, Rezmuveș Tibor, Rezmuveș Remus și C. Flaviu au plecat din casă, iar inculpatul și soția sa au rămas singuri. În timp ce partea vătămată își căuta prin casă obiecte de îmbrăcăminte, inculpatul a încercat să o convingă să revină acasă, însă aceasta l-a refuzat, apreciind că relația de căsnicie nu mai putea continua.
Partea vătămată a intenționat să iasă din casă, iar când a ajuns în fața ușii de acces în camera ce servește ca și dormitor, inculpatul i-a cerut să nu plece că altfel o va ucide, după care se omoară și el. În același timp, inculpatul a luat din bucătărie un cuțit din aluminiu (inox) cu lungimea de 29,8 cm și lama de 17,5 cm cu care s-a apropiat de soția sa și i-a aplicat o lovitură în zona toraco-abdominală. Partea vătămată a ieșit din casă în fugă și strigând, strigătele acesteia fiind auzite de martora Kantor Argentina Velturica.
Inculpatul C. A. a luat din casă încă un cuțit de bucătărie cu lungimea de 33,3 cm, cu lama de 19,5 cm și mânerul din plastic, de culoare neagră și a urmărit-o pe soția sa. Când partea vătămată s-a apropiat de poarta
de acces de la curtea locuinței, a fost ajunsă de inculpat care a trântit-o la pământ și s-a urcat peste ea și, având în fiecare mână câte un cuțit, i-a aplicat acesteia lovituri în zona pectorală și axilară.
Între timp, martora Kantor Argentina Velturica, alarmată de strigătele părții vătămate, a ieșit din casă, s-a deplasat în curtea vecinilor săi și l-a ridicat pe inculpat de pe partea vătămată, împiedicându-l să-și mai lovească soția, pe care a scos-o din curte și a dus-o la barul din imediata apropiere, de unde a fost preluată ulterior de o ambulanță. Martorii Rezmuveș Bujorel Ionuț și Rezmuveș Marcu, care au auzit și ei strigătele părții vătămate, dar și ale martorei Kantor Argentina Velturica, care-i cerea inculpatului să-și lase soția în pace, au intrat în curtea locuinței familiei C. și l-au imobilizat pe inculpat, aruncând cuțitele în curtea locuinței martorei Kantor Argentina Velturica, loc din care au fost ridicate ulterior de lucrătorii de poliție.
Inculpatul s-a desprins din mâinile celor doi martori, a intrat în casă și a încercat să se sinucidă prin autoînjunghiere. Cu ocazia cercetării la fața locului, a fost identificat un înscris olograf prin care inculpatul își arăta intenția de a o omorî pe soția sa, precum și intenția de a se sinucide.
Partea vătămată a fost transportată la S. J. de U. "Dr. Constantin O. "; B. M., unde a fost internată, iar prin concluziile preliminarii ale Serviciului de Medicină Legală B. M. din data de_ s-a concluzionat că C. M. prezintă "leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații și care nu au fost primejdioase pentru viață";.
Ulterior, starea generală a părții vătămate s-a înrăutățit și aceasta a fost supusă unei intervenții chirurgicale, urmare a complicațiilor survenite, respectiv hemoperitoneu, lamă de lichid intersplenoreal și în sinusul costdiafragmatic stâng, plagă transdiafragmatică cu leziune lob stâng hepatic, complicații ce au determinat majorarea numărului de îngrijiri medicale și a naturii leziunilor.
Astfel că prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1170/2012 din_ al Serviciului de Medicină Legală B. M. s-a stabilit că "C. M. prezintă leziuni traumatice (plagă tăiată înțepată de 3 cm în cadranul infero-intern sân stâng, plagă tăiată înțepată de 1,5 cm în cadranul infero-intern sân drept, plagă tăiată înțepată de 1 cm axilar antero-inferior drept) care s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor-înțepător; Leziunile necesită pentru vindecare 35-40 de zile de îngrijiri medicale; leziunile au pus în primejdie viața părții vătămate";.
La termenul de judecată din_ inculpatul a solicitat judecarea sa în procedura simplificată, prevalându-se de dispozițiile art. 3201Cod procedură penală, după ce conținutul acestora i-a fost explicat de către instanță.
T., apreciind că sunt întrunite condițiile cuprinse în prevederile art. 3201Cod procedură penală, mai exact declarația inculpatului fiind făcută înainte de începerea cercetării judecătorești, declarație în care inculpatul a arătat că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare al instanței și nu solicită administrarea de probe, a admis cererea de judecată în condițiile recunoașterii vinovăției de către inculpat.
T. a reținut vinovăția inculpatului pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 Cod penal, art. 175 lit. c Cod penal, în baza declarației făcute de acesta, de recunoaștere a tuturor faptelor reținute prin rechizitoriu și având în vedere probele administrate în faza de urmărire penală.
Recunoașterea inculpatului s-a coroborat cu următoarele mijloace de probă:
procesul-verbal de sesizare din oficiu (fila 4 din dosarul de urmărire penală);
procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă (filele 5-16 din dosarul de urmărire penală);
procesul-verbal de examinare a îmbrăcămintei purtată de partea vătămată în momentul în care a fost agresată și planșa foto aferentă (filele 18- 25 din dosarul de urmărire penală);
concluziile preliminarii și raportul de expertiză medico-legală nr. 1170/2012 din_ ale Serviciului de Medicină Legală B. M. (filele 28, 32- 33 din dosarul de urmărire penală);
declarația părții vătămate C. M. (filele 34-36 din dosarul de urmărire penală);
declarațiile martorilor Kantor Argentina Velturica (filele 37-40 din dosarul de urmărire penală), Rezmuveș Marcu (filele 41-43 din dosarul de urmărire penală) și Rezmuveș Bujorel Ionuț (filele 44-47 din dosarul de urmărire penală);
declarațiile inculpatului (filele 74-75, 77-80 din dosarul de urmărire penală);
procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila 82 din dosarul de urmărire penală).
În drept, fapta inculpatului C. A., care, la data de_, a încercat să suprime viața soției sale, partea vătămată C. M., aplicându-i lovituri cu două cuțite, în zona toracică, pectorală și axilară, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 35-40 de zile de îngrijiri medicale și care au fost primejdioase pentru viață, constituie tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 Cod penal, art. 175 lit. c Cod penal, art. 74 lit. a, c Cod penal, art. 76 lit. b Cod penal și art. 320 1Cod procedură penală, pentru care l-a condamnat pe acesta la pedeapsa de 4 ani închisoare.
La individualizarea pedepsei și a modului de executare, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, precum și împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, relațiile de rudenie dintre părți. De asemenea, tribunalul a avut în vedere, la individualizarea pedepsei și a modului de executare, lipsa antecedentelor penale, dar și atitudinea sinceră și de recunoaștere a vinovăției, aceste ultime aspecte fiind avute în vedere ca și circumstanțe atenuante personale, ceea ce a determinat ca pedeapsa aplicată inculpatului să fie situată sub limita minimă
prevăzută de lege, limită redusă ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 3201Cod procedură penală.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș si inculpatul C. A. .
Ministerul Public a solicitat desființarea în parte a hotărârii atacate, deoarece pedeapsa aplicată de instanța fondului este nelegală și netemeinică în mod greșit reținându-se în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art 74 lit a și c Cod penal, fapt ce a condus la reducerea sub minimul special prevăzut de lege a pedepsei aplicate inculpatului până la un cuantum mult prea mic, raportat la gradul de pericol social concret al faptei deduse judecății.
Circumstanțele atenuante prevăzute de art 74 lit a și c din Codul penal, constând în conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii și atitudinea acestuia, după săvârșirea infracțiuni, mai exact comportarea sinceră în cursul procesului penal, au fost reținute în mod greșit de către prima instanță pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Nu poate fi vorba în cauză despre o conduită bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii, în sensul art 74 lit a din Codul penal, deoarece la data de 17 septembrie 2011, deci anterior datei la care a fost săvârșită fapta din prezentul dosar, inculpatul a săvârșit o infracțiune de ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art 321 alin 1 Cod penal, care a constat într-o agresiune comisă în loc public, respectiv un scandal în care au fost implicate și alte persoane (Rezmuveș D., C. Istvan G. și C. Bobi Rudi), în sarcina primei persoane reținându-se și tentativa la infracțiunea de omor calificat.
Sub acest aspect hotărârea primei instanțe este nelegală, deoarece s-a reținut în mod greșit această circumstanță în situația aplicării art 3201Cod procedură penală. Practica Instanței Supreme este în sensul menționat mai sus, respectiv că în cazul aplicării dispozițiilor art. 3201Cod procedură penală,
comportarea sinceră în cursul procesului, constând în recunoașterea săvârșirii faptelor reținute în actul de sesizare al instanței, nu poate fi valorificată ca circumstanță atenuantă judiciară, prevăzută în art 74 alin 1 lit c teza a II-a Cod penal, întrucât recunoașterii săvârșirii faptelor nu i se poate acorda o dublă valență juridică.
Dispozițiile art 74 alin 1 lit c Cod penal pot fi aplicate concomitent cu dispozițiile art 3201Cod procedură penală numai atunci când se constată existența unei alte atitudini a inculpatului după săvârșirea infracțiunii decât comportarea sinceră în cursul procesului penal.
Inculpatul C. A. a solicitat instanței de control judiciar prin apărătorul desemnat din oficiu, modificarea sentinței atacate, și în principal, reindividualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, în sensul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, fiind întrunite toate condițiile legale prevăzute de art 86 1Cod penal.
S-a mai arătat că partea vătămată a recunoscut că a provocat inculpatul și că acesta a dat dovadă de regret și și-a recunoscut fapta.
Analizând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art 371 și următoarele Cod procedură penală, Curtea constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente.
Instanța fondului, constatând că în faza de urmărire penală au fost administrate, în condiții de legalitate și de către un organ competent, probe suficiente din care rezultă fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului, având în vedere și poziția procesuală exprimată de acesta, în ședința publică din 27 februarie 2013 când a arătat că recunoaște în întregime fapta reținută în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței, cunoaște probele administrate în faza de urmărire penală, nu le contestă și nu dorește readministrarea lor, a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art 3201Cod procedură penală.
Astfel, din întreg materialul probator administrat în cauză respectiv din procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă, procesul-verbal de examinare a obiectelor de îmbrăcăminte purtate de partea vătămată în momentul agresiunii, concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 1170/2012/23 ianuarie 2013, a Serviciului de Medicină Legală B. -M., coroborate cu declarațiile părții vătămate C. M., declarațiile martorilor Kantor Argentina Velturica, Rezmuveș Marcu și Rezmuveș Bujorel Ionuț, declarațiile inculpatului și procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, rezultă fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului care, în data de_ i-a aplicat soției sale mai multe lovituri cu 2 cuțite în zona toracică, pectorală și axială, cauzându-i leziuni ce au necesitat în vederea vindecării 35-40 de zile de îngrijiri alin.7 Cop.medicale și au fost primejdioase pentru viață.
Încadrarea juridică dată faptei reținută în sarcina inculpatului C. A., aceea de tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art.20 Cp raportat la art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c Cp este corectă fiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni .Este mai mult decât evident că maniera în care a acționat inculpatul care s-a înarmat cu 2 cuțite -obiecte apte să producă moartea - și numărul de lovituri aplicate părții vătămate, precum și zonele vizate denotă intenția de a suprima viața soției sale.
Contrar criticilor formulate de către apelanți -inculpatul și Ministerul Public - pedeapsa aplicată pentru fapta descrisă anterior și anume 4 ani închisoare a fost just individualizată. Instanța fondului a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei deduse judecății, împrejurările în care aceasta a fost comisă- degradarea relațiilor dintre soții, fapt ce a determinat părăsirea domiciliului
conjugal de către partea vătămată, refuzul acesteia de a relua conviețuirea cu inculpatul datorită carențelor comportamentale ale acestuia-, atitudinea sinceră a inculpatului pe parcursul întregului proces penal, atitudinea părții vătămate ulterior comiterii agresiunii-nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză, nu a solicitat sancționarea mai aspră a inculpatului-, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului și limitele de pedeapsă reduse cu o treime ca urmare a reținerii prev. art.3201alin.7 Cpp.
Apreciem că în mod just instanța ierarhic inferioară a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit. a și c Cp deoarece, așa cum am mai arătat și anterior inculpatul a avut o atitudine sinceră pe parcursul întregului proces penal contribuind semnificativ la scurtarea duratei procesului penal și este lipsit de antecedente penale. Împrejurarea invederată de Parchet că inculpatul nu ar fi avut o comportare adecvată social înaintea comiterii prezentei infracțiuni deoarece a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș emis în dos. 523/P/2011 nu poate conduce la înlăturarea circumstanței atenuante prev. de art.74 lit.a Cp inculpatul bucurându-se, până la soluționarea definitivă a respectivului dosar, de prezumția de nevinovăție.
Modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicate inculpatului apelant a fost de asemenea corect aleasă. Deși formal, sunt îndeplinite condițiile art.861alin.1 lit.a și b Cp, și instanța de apel, asemenea instanței fondului apreciază că scopul pedepsei poate fi atins doar prin executarea acesteia în regim de detenție. Inculpatul este condamnat pentru comiterea unei infracțiuni contra vieții, prin acțiunea sa ilicită aducând atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală și conchidem că reeducarea sa nu se poate realiza prin suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate.
În baza dispozițiilor art.350 Cpp a fost menținută starea de arest a inculpatului constatându-se că temeiurile ce au stat la baza luării acesteia subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului pentru a împiedica sustragerea acestuia de la executarea pedepsei.
Din pedeapsa aplicată inculpatului a fost dedus timpul arestului preventiv începând cu_ la zi, conform art.383 alin.2 Cpp.
Constatând că nu există motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii apelate, Curtea, în conformitate cu prevederile art.379 pct.1 lit.b Cpp va respinge ca nefondate apelurile declarate în cauză, conform dispozitivului.
Văzând și prev. art.192 alin.2 și 3 Cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondate apelurile declarat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș si inculpatul C. A., fiul lui Apad si Z., născ.la 13 iulie 1982, deținut în prezent în Penitenciarul Gherla, împotriva sentintei penale nr. 166 din 28 februarie 2013 a T. ui Maramureș.
Mentine starea de arest preventiv a inculpatului C. A. .
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C. A. timpul arestului preventiv, începând cu data de 4 ianuarie 2013 și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Torok Pali.
Obligă pe apelantul inculpat să plătească în favoarea statului suma de
400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședință publică, azi, 22 aprilie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | G. | |
M. Ș. | M. B. | M. B. |
Red.M.Ș./M.N.
3 ex./_
Jud.fond.- A. Codruța Violeta
| ← Sentința penală nr. 503/2013. Omor calificat | Sentința penală nr. 46/2013. Omor calificat → |
|---|
