Decizia penală nr. 84/15. Lovire sau alte violențe
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA PENALĂ
cod operator 2618
DECIZIA PENA LĂ NR. 84/R Ședința publică din 15 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ALB C. VIOLETA - judecător
JUDECĂTORI: G. O. M.
S. L. RAMONA M.
GREFIER: C. M.
Ministerul Public reprezentat prin procuror: B. L.
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș
Pe rol este pronunțarea soluției recursului declarat de inculpatul C. G.
, fiul lui Ion și M., născut la_ în Săcel, jud. M., domiciliat în Săcel, nr. 470, județul M., împotriva sentinței penale nr. 14 din_ a J. ecătoriei Dragomirești, având ca obiect infracțiunea de lovire prev. de art. 180 alin.2 Cod penal.
Instanța constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din_ concluziile și susținerile părților s-au consemnat în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. Pronunțarea soluției s-a amânat la_, apoi la data de azi, când în urma deliberării instanța a pronunțat decizia de mai jos:
T.
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 14/2013 Judecătoria Dragomirești în temeiul art.345 al.2. C.pr.penală l-a condamnat pe inculpatul C. G. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.: pentru săvârșirea unei infracțiuni de lovire prev. de art.180 alin.2 C.pen., la pedeapsa cu închisoarea de 4 (patru) luni; pentru săvârșirea altei infracțiuni de lovire prev. de art.180 alin.2 C.pen., la pedeapsa cu închisoarea de 3 (patru) luni.
În baza art. 33 lit.a, raportat la art. 34 lit. d C.pen., i-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 luni închisoare. Cu aplicarea art.71 și 64 lit. a), teza a II-a
din Codul penal, art.71 al.5 C.pen. și art.83 C.pen. combinat cu art.359 C.pr.pen.
În temeiul art.81 și 82 C.pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de doi ani și patru luni. I-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art.83 C.pen.
În temeiul art. 14, raportat la art. 346 C.pr.penală, a admis în parte acțiunea civilă și a obligat inculpatul să achite părții civile G. V. suma de 4200 lei, reprezentând 2.700 lei despăgubiri civile și 1500 lei daune morale și pățrii civile G. I. suma de 1.500 lei din care 500 lei, reprezintă despăgubiri civile și 1000 lei daune morale.
Pentru a hotărî în acest sens prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul din data de_ din dos. nr. 714/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomirești, inculpatul C. G. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
În actul de sesizare a instanței se reține, în fapt, că părțile vătămate
G. V. și G. I. și inculpatul C. G. locuiesc in com.Sacel in imobile vecine, între acestea existând o stare conflictuală mai veche legată de amplasarea gardului comun.
La data de_, in jurul orelor 08.00 - 09.00, partea vătămată
G. V. a fost chemată până în dreptul gardului de catre inculpatul C.
G. pentru a discuta problema amplasamentului acestuia. Discuțiile au degenerat în ceartă, la fata locului venind si soțiile lor, iar partea vătămata G. I. chemat-o totodată și fiica ei, Moisil I. . În timp ce partea vătămata G. V. a început sa taie rădăcinile frasinului in dreptul gardului cu un motoferastrau, de cealaltă parte a gardului, C.
G., care avea în mână o bâtă din lemn de aproximativ 2 metri lungime si 3-5 cm diametru, i-a aplicat (peste gard) pârtii vătămate G. V. o lovitură în cap care a necesitat pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr.674/_, în concluziile căruia se retine ca leziunile traumatice suferite s-au putut produce prin lovire cu un corp dur cu suprafața limitata (posibil par din lemn) și pot data din data de_ .
G. I. a intervenit pentru a aplana conflictul, inculpatul a încercat sa o lovească si pe ea cu bâta in zona capului, însa aceasta a reușit sa pareze lovitura cu antebrațul mâinii stângi, leziunile produse necesitând pentru vindecare 5-6 zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr.707/_, în concluziile căruia s-a reținut că aceasta prezintă in 1/3 mijlocie si inferior antebraț stâng fata laterala, echimoza de culoare gălbui-verzui pe o suprafață de 8/5 cm și că leziunile pot data din_ . Inculpatul si soția acestuia, martora C. I., au intrat in casă, iar Moisil I., fiica părtilor vătămate, a solicitat telefonic intervenția organelor de politie si a medicului de familie Ganea
Robert Ovidiu pentru a-i acorda primele ingrijiri medicale tatălui său, G.
V. .
La scurt timp, la fata locului au sosit agentul de politie Olos I., care apoi 1-a condus pe inculpatul C. G. la sediul Politiei Sacel, unde i-a luat o declarație si medicul Ganea Robert Ovidiu, care i -a acordat primele ingrijiri medicale părții vătămate G. V. .
În faza de judecată, inculpatul și-a menținut poziția de nerecunoaștere, cât și la ultimul cuvânt, când a arătat că nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunilor, susținând că partea vătămată G. V.
și-a produs singură leziunile.
Însă chiar dacă nu a recunoscut, fapta a fost dovedită cu probele administrate în faza de urmărire penală și în faza de judecată, respectiv cu declarațiile părților vătămate G. V. și G. I. date în faza de urmărire penală și în fața instanței, procesul verbal încheiat de către ag.pr Olos I. la data de_ ; declarațiile martorilor Moisil I., Tomoiagă N., care a arătat în declarația dată în fața instanței din data de_ că a văzut-o pe G. I. pansată la o mână și legată, declarația martorei Bizău Doca, care a arătat că aceasta i-a arătat o vânătaie și o zgârietură la mână, relatându-i că a fost lovită cu o botă de către C. G. .
Declarațiile acestor martori se coroborează cu declarațiile contradictorii ale soților C., dar mai ales cu concluziile certificatului medico-legal nr.707/_ .
La încadrarea juridică a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, instanța a avut în vedere că din probele administrate rezultă în mod cert împrejurarea că inculpatul le-a săvârșit.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite și circumstanțele care caracterizează persoana inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale, dar și poziția nesinceră avută atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în fața instanței.
Cu privire la latura civilă, a constatat că partea vătămată G. V. s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală cu suma de 4.000 lei, iar în fața instanței, a precizat că se constituie parte civilă cu suma de 7000 lei, sumă ce reprezintă zilele de îngrijiri medicale, beneficiul nerealizat în perioada acestor zile, susținând că datorită leziunilor pe care le-a suferit, a fost nevoit să- l plătească pe Tomoiagă N. care să muncească în locul lui. Susține că a plătit acestuia suma de 5000 lei, adică 150 lei/zi, precizând că acesta a lucrat inclusiv în sărbătorile legale și duminica. Acesta, fiind audiat ca martor, a confirmat susținerile părții vătămate.
Constatând că în cauză sunt întrunite toate aceste condiții, a admis în parte acțiunea civilă și a obligat inculpatul să achite părții civile G. V. suma de 2.700 lei despăgubiri civile pentru beneficiul nerealizat în perioada zilelor de îngrijiri medicale datorat faptului că a fost nevoit să plătească o persoană din
sat care să lucreze în gospodărie în locul părții civile. Suma rezultă din înmulțirea a 150 lei cu cele 18 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal.
Pentru suferința produsă în urma infracțiunii, faptul că a fost indisponibil pentru muncă și pentru alte activități zilnice, fiind internat în spital și suferind din cauza aceasta, instanța a apreciat că suma de 1500 lei pentru cele 18 zile de îngrijiri medicale reprezintă o despăgubire echitabilă.
Partea vătămată G. I. s-a constituit parte civila cu suma de
1.500 le, constituire pe care și-a menținut-o și în fața instanței considerând că suma reprezintă zilele de îngrijiri medicale și suferința produsă datorită faptului că nu a putut să miște mâna stângă pe o perioadă de aproximativ 6-7 zile.
Este cunoscut că munca la țară a unei femei se plătește de obicei cu jumătate din munca unui bărbat, însă având în vedere că părții civile nu i-a fost afectată total capacitatea de muncă în urma leziunilor suferite, putând presta munci ușoare în gospodărie, dacă adăugăm și costul certificatului medico-legal de 39 lei, costul deplasării de la Săcel la Sighetu-Marmației pentru examinarea de către medic, instanța a apreciat că suma de 500 lei despăgubiri civile și 1000 lei daune morale reprezintă o despăgubire echitabilă și pentru această parte civilă, sumă la care a fost obligat inculpatul.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul C. G. solicitând casarea hotărârii pronunțată de instanța de fond și, în principal achitarea sa pe motiv că nu există probe care să-i stabilească în mod cert vinovăția, iar în subsidiar reducerea despăgubirilor și a cheltuielilor de judecată acordate ca nedovedite.
J. ecând recursul declarat în baza probelor administrate tribunalul reține că instanța de fost a reținut o stare de fapt reală, confirmată de probele administrate, în sensul că între părți există o stare conflictuală mai veche pe fondul căreia la data de_ a avut loc din nou un incident.
Mai precis, la data de_, in jurul orelor 08.00 - 09.00, partea vătămata G. V. a fost chemată pana în dreptul gardului de catre inculpatul C. G. pentru a discuta problema amplasamentului acestuia. Discuțiile au degenerat în ceartă, la fata locului venind si soțiile lor, iar partea vătămata G. I. chemat-o totodată si fiica ei, Moisil I. .
În timp ce partea vătămata G. V. a început sa taie rădăcinile frasinului in dreptul gardului cu un motoferastrau, de cealaltă parte a gardului, C. G., care avea în mână o bâtă din lemn de aproximativ
2 metri lungime si 3-5 cm diametru, i-a aplicat (peste gard) pârtii vătămate G. V. o lovitură în cap care a necesitat pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr.674/_, în concluziile căruia se retine ca leziunile traumatice
suferite s-au putut produce prin lovire cu un corp dur cu suprafața limitata (posibil par din lemn) și pot data din data de_ .
Când partea civilă G. I. a intervenit pentru a aplana conflictul, inculpatul a încercat sa o lovească si pe ea cu bâta in zona capului, însa aceasta a reușit sa pareze lovitura cu antebrațul mâinii stângi, leziunile produse necesitând pentru vindecare 5-6 zile de ingrijiri medicale, așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr.707/_ ,în concluziile căruia s-a reținut că aceasta prezintă in 1/3 mijlocie si inferior antebraț stâng fata laterala, echimoza de culoare galbui-verzui pe o suprafața de 8/5 cm și că leziunile pot data din_ . Inculpatul si soția acestuia, martora C. I., au intrat in casă, iar Moisil I., fiica părților vătămate, a solicitat telefonic intervenția organelor de politie si a medicului de familie Ganea Robert Ovidiu pentru a-i acorda primele îngrijiri medicale tatălui său, partea vătămată G. V. .
La scurt timp, la fata locului au sosit agentul de politie Olos I., care apoi 1-a condus pe inculpatul C. G. la sediul Politiei Sacel, unde i-a luat o declarație si medicul Ganea Robert Ovidiu, care i -a acordat primele ingrijiri medicale părtii vătămate G. V. .
Chiar dacă inculpatul nu a recunoscut fapta, aceasta a fost dovedită atât cu probele administrate în faza de urmărire penală, cât și cu cele administrate în fața instanței: plângerile si declarații părtilor vătămate; certificatul medico-legale nr.674/_ ; procesul verbal încheiat de către ag.pr Olos I. la data de_ ; Raportul de constatare tehnico-stiintifică- poligraf nr. 128.739/_ ; declarațiile martorilor Moisil I., Ganea Robert Ovidiu, Bizău Ș., declarația martorei Bizău Doca. dar și declarațiile inculpatului C. G., cgiar dacă sunt contradictorii.
În concluzie, susținerile inculpatului în prima variantă că nu a fost la fața locului în momentul incidentului și în a doua că, partea vătămată când a încercat să taie o creangă din copac cu drujba aceasta i-a căzut peste mână, accidentând-o, în mod justificat, în baza probelor administrate au fost înlăturate de prima instanță ca fiind nereale și făcute pro causa.
Corect a stabilit instanța vinovăția inculpatului și a constatat că faptele acestuia de a exercita asupra celor două părți vătămate G. V. și G. I. acte de violență care au cauzat leziuni vindecabile în 16-18 și respectiv 6-7 zile de îngrijiri medicale întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de lovire prev. de art. 180 al.1 C.pen. (două fapte), pentru care i-a aplicat pedepse cu suspendarea condiționată a executării acestora. Cum acestea se află în concurs real, prima instanță a stabilit ca inculpatul să execute în modalitatea expusă mai sus, pedeapsa cea mai grea, acea de 4 luni închisoare, stabilind un termen de încercare de 2 ani și 4 luni.
Pedepsele au fost judicios stabilite și reflectă pe lângă gradul de pericol social al infracțiunilor și toate celelalte criterii de individualizare stabilite de
legiuitor, motiv pentru care nu vor fi modificate nici ca și cuantum și nici ca modalitate de executare.
Pornind de la solicitarea părților vătămate instanța a soluționat latura civilă a cauzei obligând inculpatul la plata către partea vătămată G. V. a sumei de 2.700 lei despăgubiri materiale și 15.00 lei despăgubiri pentru daune morale, iar către partea vătămată G. I. a sumei de 500 lei despăgubiri materiale și 1.000 lei despăgubiri pentru daune morale.
Dacă despăgubirile materiale acordate au fost dovedite cu probele administrate și în special declarația martorului Tomoiagă N. și corect calculate în funcție de numărul de zile necesare pentru vindecarea leziunilor, nu la fel este și situația despăgubirilor pentru daune morale acordate sub aspectul cuantumului, a căror reducere se impune raportat la starea de fapt reținută, la natura incidentului, atitudinea părților vătămate și nu în ultimul rând starea conflictuală veche care există între părți.
În concluzie, tribunalul, admițând recursul inculpatului, casează hotărârea instanței de fond în parte, doar sub aspectul laturii civile, în sensul că reduce despăgubirile pentru daune morale acordate de prima instanță, apreciind că sumele de 1.000 lei pentru partea vătămată G. V. și 300 lei pentru partea vătămată G. I. sunt suficiente pentru a compensa suferințele la care acestea au fost supuse, în funcție și de criteriile expuse mai sus.
Constatând că restul dispozițiilor sentinței recurate sunt legale și temeinice, tribunalul le menține în totalitate.
Ca urmare a admiterii recursului declarat de inculpat, în baza art. 192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În temeiul art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală admite recursul declarat de inculpatul C. G. , domiciliat în Săcel, nr.470, jud. M., împotriva sentinței penale nr. 14 din 24 ianuarie 2013 a J. ecătoriei Dragomirești pe care o casează în parte doar sub aspectul acordării despăgubirilor cu titlu de daune morale și în rejudecare: reduce despăgubirile pentru daune morale pe care inculpatul a fost obligat să le plătească
părții civile G. V. de la 1.500 lei la suma de 1.000 lei
iar părții civile G. I. de la 1.000 lei la 300 lei. Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
În baza art. 192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 15 aprilie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
Alb C. Violeta G. O. M. S. L. Ramnoa M. C. M.
Red. G.O.M. /t-red.C.M.
Ex.2 _
J. ecător la fond: Todincă V.
Dosar nr._ Cod operator 2618 Tribunalul Maramureș Minută
D.P.84/R/_
Decide:
În temeiul art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală admite recursul declarat de inculpatul C. G. , domiciliat în Săcel, nr.470, jud. M., împotriva sentinței penale nr. 14 din 24 ianuarie 2013 a J. ecătoriei Dragomirești pe care o casează în parte doar sub aspectul acordării despăgubirilor cu titlu de daune morale și în rejudecare: reduce despăgubirile pentru daune morale pe care inculpatul a fost obligat să le plătească
părții civile G. V. de la 1.500 lei la suma de 1.000 lei
iar părții civile G. I. de la 1.000 lei la 300 lei. Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
În baza art. 192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 15 aprilie 2013. Președinte J. ecători
| ← Decizia penală nr. 111/2013. Lovire sau alte violențe | Decizia penală nr. 29/2013. Lovire sau alte violențe → |
|---|
