Încheierea penală nr. 22/2013. Prelungirea arestului preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 22/R
Ședința publică de la 23 Mai 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE: S. M.
Judecător: I. D. H. Judecător: C. T. Grefier: M. J. D.
Ministerul Public este reprezentat prin procuror D. B. ușan din cadrul DIICOT-Serviciul T. S.
S-a luat în examinare recursul formulat de inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. T., K. R. I., B. I. G., F. N. A., K. L.
I., împotriva încheierii penale nr. 28/A din_ a Judecătoriei Z. .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpații K. E.
, K. I., K. S. P., K. T., K. R. I., F. N. A. și K. L. I. ,
aflați în stare de arest preventiv asistați de către apărător ales av. P. Mircea cu împuternicire avocațială și inculpatul B. I. G., aflat în stare de arest preventiv asistat de către apărător ales av. Sas Garofița, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La solicitarea instanței nemaifiind alte cereri sau excepții de formulat instanța acordă cuvântul asupra recursului formulat.
Având cuvântul asupra recursului formulat apărătorul inculpaților K. E.
, K. I., K. S. P., K. T., K. R. I., F. N. A. și K. L. I. ,
av. P. Mircea, depune la dosarul cauzei motivele de recurs formulate, învederând că prin hotărârea primei instanțe nr. 28/A din_ s-a admis propunerea Ministerului Public privind prelungirea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile. Apreciază că hotărârea primei instanțe este netemeinică și nelegală, motiv pentru care solicită admiterea recursului formulat și rejudecarea cauzei cu consecința respingerii sesizării Ministerului Public privind prelungirea măsurii arestării preventive. Solicită instanței a dispune măsura prevăzută de dispozițiile art. 145 și art. 145, ind. 1 Cod procedură penală, cu obligarea inculpaților de a nu părăsi localitatea sau țara, apreciind că aceste măsuri sunt suficiente pentru realizarea scopului legitim și a bunei desfășurări a procesului penal, astfel cum acestea sunt reglementate prin prevederile art. 136 alin. 1 Cod procedură penală.
Instanța de fond a considerat că propunerea formulată de Ministerul Public este întemeiată reținând că în cauză sunt menținute temeiurile prevăzute de prevederile art. 148, lit. c, e, și f, Cod procedură penală, care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și a dispus în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Apreciază că instanța nu are la îndemână astfel de indicii pentru a considera că se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților. Astfel din actele de urmărire penală efectuate până în prezent nu rezultă faptul că aceștia ar pregăti săvârșirea unei noi infracțiuni sau că aceștia ar exercita presiuni asupra persoanelor vătămate sau ar încerca o înțelegere frauduloasă cu aceștia. Totodată, având în vedere că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este puțin peste limita prevăzută de art. 148 lit. f) Cod procedură penală și dat fiind faptul că în general pedepsele prevăzute în acest articol, acest din urmă temei ar putea justifica luarea măsurii arestării preventive în majoritatea cazurilor, ceea ce este inadmisibil motiv pentru care, consideră că acesta singur nu poate constitui motiv suficient pentru luarea acestui gen de măsuri.
Apreciază că temeiurile care stau la baza măsurii arestării preventive, cele două condiții cumulative ale art. 148, lit. f) Cod procedură penală nu sunt pe deplin îndeplinite. Dacă prima condiție este îndeplinită, respectiv pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, pericolul social pentru ordinea publică pe care instanța trebuie să îl aibă în vedere la menținerea unei măsuri privative de libertate nu trebuie confundat cu pericolul social al faptelor reținute în sarcina
inculpaților, respectiv cu natura și gravitatea infracțiunilor comise. S-a reținut faptul că se impune menținerea inculpaților în stare de arest preventiv deoarece în cauză se va proceda în cele ce urmează la identificarea și audierea unui număr de aproximativ 40 de părți vătămate identificate până în prezent și de asemenea, se va proceda la identificarea și audierea unui număr de aproximativ 20 de martori. Consideră că necesitatea finalizării anchetei nu poate constitui un motiv suficient și pertinent pentru a menține inculpații în stare de arest preventiv, în acest sens trebuind să existe la îndemâna instanței o serie de indicii temeinice din care să rezulte faptul că inculpații ar încerca în orice mod zădărnicirea adevărului, motiv ce nu a fost reținut de prima instanță, pentru a justifica prelungirea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile. Apreciază că necesitatea menținerii inculpaților în arest pentru încă o perioadă de 30 de zile trebuie să fie justificată de pericolul concret pentru ordinea publică ce l-ar reprezenta lăsarea lor în libertate, ceea ce nu a fost probat până în prezent, arată apărătorul ales al inculpaților, av. P. Mircea.
Practica judiciară reține că pericolul pe care l-ar reprezenta pentru societate lăsarea în libertate a inculpaților nu se presupune generic ci trebuie în mod nemijlocit dovedit, arată reprezentantul inculpaților citând din decizia penală pronunțată de Curtea de A. C. nr. 172/R/_ . Textul prevede expres că trebuie să există probe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că instanțele naționale au încălcat art. 5, paragraful 3 din Convenție prin faptul că s-au rezumat să reitereze rațiunile inițiale care au condus la luarea măsurii arestării preventive, fără a menționa aspectele concrete care au condus la convingerea că punerea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol public.
Apreciază că instanța de judecată trebuie să analizeze motivele care justifică luarea unei astfel de măsuri raportat la momentul judecării cererii de prelungire a măsurii arestării preventive și nu la momentul la care a fost luată această măsură inițială, știut fiind faptul că odată cu trecerea timpului pericolul concret se estompează, iar motivele care au justificat luarea măsurii arestării preventive se pot schimba. Astfel practica CEDO, a statuat în cauza Calmanovici că autoritățile nu au furnizat motive relevantei suficiente pentru a justifica necesitatea de a menține starea de arest preventivă a inculpatului și
că autoritățile nu au prezentat fapte concrete cu privire la riscurile la care se expune în caz de punere în libertate a părții interesate și nu au ținut cont de posibilitatea de a aplica măsuri alternative arestării.
Apărătorul inculpaților, av. P. Mircea, învederează că în cauză infracțiunile reținute în sarcina inculpaților prevăd o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 5ani, astfel încât apreciază acesta sunt limite reduse raportat la infracțiuni similare, și că sunt infracțiuni de o gravitate mare.
Apreciază că în cauză poate fi aplicată o măsură alternativă restrictivă și nu privativă de libertate în vederea desfășurării în continuare a procesului.
Mai mult decât atât, printre inculpați există și 2 femei, respectiv K. E. care este bolnavă și K. L. care atât ea cât și soțul ei sunt arestați, aceștia având copii mici acasă.
Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursului, desființarea încheierii instanței de fond și rejudecând să se dispună respingerea sesizării privind prelungirea duratei măsurii arestării preventive și luarea față de inculpați a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, prevăzută de art. 145, Cod procedură penală respectiv 145, ind. 1 Cod procedură penală.
Reprezentanta inculpatului Bolog G. I., av. Sas Garofița, solicită instanței admiterea recursului formulat, desființarea hotărârii atacate și rejudecând cauza respingerea sesizării parchetului privind prelungirea măsurii arestării preventive și înlocuirea cu o măsură restrictivă de libertate prevăzută de prevederile art. 145 Cod procedură penală și 145, ind. 1 Cod procedură penală.
Apreciază hotărârea primei instanțe ca fiind netemeinică și nelegală, iar motivele invocate de Ministerul Public în propunerea de prelungire a arestării preventive formulate invocă necesitatea efectuării unor acte de procedură cum sunt efectuarea unei percheziții informatice asupra mijloacelor de stocare a datelor informatice aparținând inculpatului B. G. I., identificarea și audierea unui număr de 40 părți vătămate, identificarea și audierea unui număr de 20 de martori, precum și alte audieri și confruntări.
Că există acte de urmărire penală ce trebuie efectuate în cauză este un fapt necontestat, de asemenea nu se contestă că trebuie audiate un nr. mare de persoane și de efectuat percheziții informatice, insă clientul său nu ar putea influența efectuarea acestor acte, dacă ar fi lăsat în libertate. Instanța va ținea seama de temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, gradul de pericol social, de circumstanțele personale ale inculpatului și are posibilitatea de a lua altă măsură restrictivă de libertate, obligarea de a nu părăsi localitatea și să dispună și alte obligații inculpatului, pe are acesta să le respecte și anume: să nu frecventeze anumite locuri, să nu intre în contact cu anumite persoane și alte obligații menite de a asigura buna desfășurare a procesului penal, fără privare de libertate. Față de persoana inculpatului nu există motive temeinice pentru existența pericolului social concret. S-a vorbit despre pericolul social însă cel abstract, general ce rezultă din comiterea de infracțiuni. Referitor la cele două condiții alăturate, care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, pedeapsa pentru infracțiunile săvârșite este mai mare de 4 ani și pericolul social concret, pedeapsa este într-adevăr închisoarea mai mare de 4 ani, însă referitor la pericolul social concret, prelungirea nu se mai justifică în cazul acestui inculpat.
Nu există probe temeinice că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică sau ar îngreuna mersul anchetei penale, inculpatul neavând antecedente penale, nu a fost sancționat în nici un fel și nu creează probleme în comunitate. S-a depus la dosar fișa de cazier judiciar, s-au făcut
investigații pentru o perioadă lungă de timp în urmă și s-a constat că nu a fost acuzat sau sancționat vreodată pentru vreo faptă anterioară. Mai mult asupra lui nu s-a găsit nicio sumă de bani, pe numele lui nu figurează nicio procură notarială. Referitor la acea declarație că tatăl său ar fi solicitat părților vătămate să nu mai dea declarații în fața organelor de urmărire penală, acestea sunt simple afirmații, fără susținere. Există persoane care s-au împrumutat cu sume de bani, pe care nu le-au restituit și care prin ceea ce declară fac tot ce le stă în putință pentru a nu le restitui. Cu privire la persoana inculpatului aceste nu are antecedente penale, nu i s-a aplicat nicio o sancțiune cu caracter administrativ, nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică. Existența pericolului social abstract ce reiese din comiterea unor fapte de natură penală trebuie dublat de pericolul social concret, de presupunerea rezonabilă că inculpatul este cel care a săvârșit faptele. Nu există indicii temeinice din care să rezulte că inculpatul ar încerca zădărnicirea adevărului și buna desfășurare a procesului penal. Din probele administrate rezultă că inculpatul nu prezintă pericol social pentru societate, mai mult decât atât acesta are probleme de sănătate, de natură psihică, iar mediul de detenție influențează în sens negativ starea de sănătate a acestuia. Perioada cât inculpatul a fost privat de libertate apreciază că a fost suficient de mare, conform practicii CEDO măsura privativă de libertate este o măsură de excepție, care trebuie luată doar în măsura în care celelalte măsuri nu au fost eficiente și acesta trebuie să aibă o durată rezonabilă. Durata măsurii arestării preventive este suficientă raportat la persoana inculpatului, gradul de pericol social.
Pentru aceste considerente, apărătorul inculpatului Bolog G. I. solicită admiterea recursului formulat, desființarea hotărârii atacate și rejudecând cauza respingerea sesizării parchetului privind prelungirea măsurii arestării preventive și înlocuirea cu o măsură restrictivă de libertate prevăzută de prevederile art. 145 Cod procedură penală și 145, ind. 1 Cod procedură penală. Având cuvântul asupra recursurilor formulate, reprezentantul Ministerului Public, procuror D. B. ușan solicită instanței respingerea recursurilor formulate, menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și
legală.
În cauză mai sunt necesare efectuarea unor acte de procedură cum sunt efectuarea unei percheziții informatice asupra mijloacelor de stocare a datelor informatice aparținând inculpatului B. G. I., identificarea și audierea unui număr de 40 părți vătămate, identificarea și audierea unui număr de 20 de martori, precum și alte audieri și confruntări.
Totodată, în cauză temeiurile care au stat la baza măsurii arestării preventive, temeiurile prevăzute de art. 148, lit. c, e, și f. Cod procedură penală subzistă și în continuare, iar dispozițiile art. 143 Cod procedură penală condiționează luarea acestei măsuri. S-a reținut că aceștia au constituit un grup de crimă organizată specializat in comiterea unor infracțiuni de cămătărie și șantaj, respectiv membrii grupării împrumutau cu diverse sume de bani, diferitelor persoane din cartierul de cetățeni de etnie rromă din orașul J., jud.S., percepându-le ulterior dobânzi foarte mari de 100%, pe care ulterior le recuperau prin amenințări si acte de violență, îndreptate atât împotriva debitorilor cât și a familiilor acestora. Din probele administrate în dosarul cauzei reiese că fiecare dintre inculpați au comis faptele și că activitatea infracțională este una destul de vastă, iar raportat la modalitatea de săvârșire și la perioada lungă de timp a săvârșirii infracțiunilor, există temere și frică în sânul comunității din care aceștia fac parte. Există un risc real că lăsarea inculpaților în libertate ar încerca să amenințe și să preseze părțile vătămate. Așa cum reiese și din rechizitoriu, inculpații nu își recunosc vinovăția, și nu
colaborează cu organele de cercetare penală, existând mai multe declarații ale părților vătămate că acestea au fost presate și amenințate să își retragă plângerile.
Periculozitatea acestor inculpați rezultă și din modalitatea săvârșirii infracțiunii, perseverența acestora, precum și din gravitatea faptelor. Apreciază că în cauză sunt întrunite principiile privind practica CEDO care este una rezonabilă raportat la particularitățile cauzei și a atitudinii inculpaților.
Din probele administrate în cauză rezultă că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă și în continuare, impunându-se menținerea arestării preventive. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații este închisoarea mai mare de 5 ani, iar pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpaților cât și la datele referitoare la fapte, respectiv natura și gravitatea infracțiunilor comise și rezonanța negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
Raportat la condiția că lăsarea în libertate a inculpaților să prezinte un pericol pentru ordinea publică conform art. 148 lit. f Cod proc. penală arătăm că existența pericolului public rezultă din însuși pericolul social al infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații ( infracțiunea de inițiere sau constituire ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup de crimă organizată, infracțiunea de șantaj, comisă cu violență, amenințări, precum și camătă), din perioada îndelungată în care aceștia și-au desfășurat activitatea infracțională - din declarațiile părților vătămate rezultă și perioada de 10-15 ani, din numărul mare al părților vătămate.
Consideră că sunt îndeplinite condițiile menționate în art. 5 parag. alin. 1 lit. c) din Convenția Europeană privind Drepturile Omului, potrivit cărora o persoană poate fi privată de libertate în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente atunci când există suspiciuni rezonabile că a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a crede în necesitatea de a o împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului formulat, cu mențiunea pentru cei trei inculpați amintiți de apărătorii acestora, respectiv K.
E. și K. L., învederează că există părți vătămate care au declarat că s- au făcut presiuni asupra acestora de către inculpatele K. E. și K. L., acestea semănând groază și frică în rândul comunităților. Acestea două apar frecvent în timpul solicitării sumelor de bani împrumutate diverselor persoanelor.
Cu privire la inculpatul Bolog I. G., există declarații date de părțile vătămate, cum că tatăl acestuia a făcut presiuni și amenințări asupra părților vătămate pentru retragerea plângerilor formulate.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursurilor formulate. Având cuvântul în replică, reprezentantul inculpaților K. E., K. I. ,
K. S. P., K. T., K. R. I., F. N. A. și K. L. I. , av. P. Mircea, învederează că s-a menționat de către reprezentantul Ministerului Public, că inculpații nu colaborează cu organele de cercetare penală. Apreciază nu există obligația în rândul acestora ca să colaboreze cu aceștia. Inculpații au dreptul să tacă, și să nu spună nimic. Iar acest lucru nu are legătură cu arestarea preventivă. Nerecunoașterea faptelor nu echivalează cu un argument de a impune detenția în continuare a acestora. Cu privire la limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor pentru infracțiunile săvârșite sunt de 6 luni la 5 ani, ceea ce reiese că sunt mici raportat la gravitatea faptelor, astfel cum apreciază reprezentantul Ministerului Public. Trebuia ca legiuitorul să dispună
alte limite de pedeapsă, apreciind că marea majoritate a infracțiunilor din Codul penal sunt pedepsite cu pedepse de peste 5 ani.
Având cuvântul în replică, apărătorul inculpatului Bolog G. I., av. Sas Garofița, învederează că asupra reprezentantului său nu au fost găsite nicio sumă de bani și nicio procură notarială în acest sens. Referitor la declarațiile părților vătămate cum că tatăl acestuia ar fi procedat la amenințări și presiuni asupra acestora sunt pure afirmații nedovedite.
Instanța acordă cuvântul inculpaților, K. E. învederând că este bolnavă, că în cazierul ei nu este trecută nicio agresiune sau amenințare, astfel cum s-a arătat astăzi, îi pare rău pentru cele întâmplate dar este nevinovată. Solicită astfel cercetarea în stare de libertate.
Inculpatul K. I., având ultimul cuvânt arată că nu este vinovat, nu este agresiv și nu a bătut pe nimeni. Învederează că se va prezenta ori de câte ori va fi nevoie. Arată că este bolnav, cardiac, nu a făcut nimic și nu are nicio reclamație.
Inculpatul K. S. P., învederează că are 39 de ani, iar dacă era un pericol pentru societate era deja în închisoare. Învederează că a lucrat de mic pentru bani. Solicită judecarea în stare de libertate, menționând că se va prezenta ori de câte ori va fi chemat de organele de cercetare penală, menționând că dacă pe el nu îl va lăsa în stare de libertate, măcar pe soția sa să o lase, arătând că are acasă 3 copii.
Inculpatul K. T., învederează că a mai fost găsită o persoană cu un caiet și o sumă de bani, care însă nu a fost arestată. I-a arestat numai pe frații săi. Solicită judecarea în stare de libertate, învederând că a muncit de mic pentru mâncare, că are un copil minor, și că se va prezenta ori de câte ori va fi nevoie.
Inculpatul B. I. G., învederează că are 2 copii la școală, soția acestuia nu lucrează, iar la el în casă nu s-au găsit bani. A lucrat de mic la pădure cu calul, motiv pentru care solicită judecarea în stare de libertate.
Inculpatul F. N. A. solicită judecarea în stare de libertate, că are trei copii, că nu s-au găsit bani asupra sa și că locuiește cu părinții săi.
Inculpatul K. L. I., arată că este mamă a 2 copii care sunt acasă cu o persoană în vârstă de 75 de ani și alături de un copil de 13 ani. Nu a avut nicio abatere și nici nu a amenințat sau bătut pe nimeni. Neagă cele arătate astăzi de reprezentantul Ministerului Public, menționând totodată că asupra ei, nu s-au găsit decât suma de 4 milioane. Solicită judecarea în stare de libertate.
Inculpatul K. R. Ioacob, învederează că nu are dat la notar nimic. În casa nu s-au găsit decât suma de 15 lei. Are acasă un copil bolnav, care trebuia dus la operație și nu a avut cu ce. Menționează totodată că nu a trăit din camătă. Solicită judecarea în stare de libertate.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T. ,
Prin incheierea penala nr.28/A din data din data de_ a Judecatoriei Z. in baza art. 155 Cod procedură penală raportat la art. 156 și art. 159 Cod procedură penală admite cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT- B. T. S. privind propunerea prelungirii arestării preventive si in consecinta:
1.S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatei K. E. poreclită "Erji";, fiica lui T. si Carolina, născuta la data de_ in oraș J.
, jud.S., domiciliată în localitatea J., str.S., nr.52, jud. S., CNP 2.
, dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z.
, pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.
2.S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului K.
I. poreclit "P. u";, fiul lui I. si R., născut la data de_ în localitatea J.
, jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.52, jud.S., CNP 1.
, dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z.
, pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.
3.S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului K.
-P. , fiul lui I. și R., născut la data de_ în localitatea J., jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.S., CNP 1.
, dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z.
, pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.
4.S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatei K. L.
I. poreclită "Pamela";, fiica lui P. și I., născută la data de_ în localitatea J., jud.S., domiciliată în localitatea J., str.Tudor V., nr.108, jud.S., CNP 2., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.
5. S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului K.
, fiul lui I. și R., născut la data de_, în localitatea J., jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.S., CNP 1., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.
6.S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului B.
I. G. , fiul lui I. și M., născut la data de_ în localitatea J., jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.63, jud.S., CNP 1.
, dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z.
, pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.
7.S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului K.
R. I. poreclit "Rudo";, fiul lui I. si R., născut la data de_ în localitatea J., jud. S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.S.
, CNP 1., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.
8.S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului F.
N. A. poreclit "Gusti";, fiul lui P. și I., născut la data de_ în localitatea J., jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.219, jud.S., CNP 1., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT- Serviciul T. S. s-a solicitat prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive luată față de inculpații K. E., K. I.
, K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I., B. I. G., F. N. A.
prin încheierea penală nr.17/A din data de_, pronunțată în Dosar nr._ al Judecătoriei Z. .
În motivarea cererii, reprezentantul Ministerului Public a arătat că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive față de inculpați subzistă în continuare impunându-se menținerea stării de arest. De asemenea s-a arătat că deoarece cauza este foarte complexă, în cauză este necesară efectuarea altor acte de urmărire penală pentru a stabili exact numărul actelor materiale, a tuturor participanților și valoarea reală a prejudiciului, probatoriul ce urmează a fi administrat în cauză este foarte vast: efectuarea de percheziții informatice asupra mijloacelor de stocare a datelor informatice ridicate în urma percheziției domiciliare de la inculpatul B. I. G., identificarea și audierea a unui număr de 40 părți vătămate de pe raza județului S., identificarea și audierea unui număr de aproximativ 20 martori, urmată de reaudierea inculpaților și confruntarea acestora cu învinuiții cercetați în stare de libertate, audierea notarilor publici cu privire la procurile notariale primite de inculpați de la părțile vătămate, extinderea cercetărilor penale față de făptuitorii B. h I. și Varga M. Calaman despre care există indicii că ar fi acționat ca și complici . În plus s-a susținut că pericolul social reprezentat de lăsarea în libertate a inculpaților subzistă și rezultă din gravitatea faptelor săvârșite, modul de operare pe o perioadă îndelungată de timp (chiar și 10-15 ani) dar și din reacția publică precum și presiunea pe care inculpații aflați în stare de libertate ar punea-o asupra părților vătămate și a martorilor. Analizând cererea de prelungire din perspectiva probelor administrate până în prezent, instanța de fond a reținut următoarele:
În dosarul 11/D/P/2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T.
- B. T. S. inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. L. I. ,
K. T., B. I. G., K. R. I. și F. N. A. sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, cămătarie și șantaj, prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal pentru toate cele trei infracțiuni, faptele constând în esență în aceea că au împrumutat cu diferite sume de bani mai multe părți vătămate, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare, le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Șuteu Virginica și C. Aurelian-Sergiu.
Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T.
S. din data de_ din dosar nr.11D/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.
In urma cercetărilor efectuate, organul de urmărire penală a reținut în sarcina inculpaților următoarea stare de fapt:
În data de_, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate S. s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că începând cu anul 2012 și până în prezent, pe raza localității J., jud.S. acționează un grup de crimă organizată specializat în comiterea unor
infracțiuni de cămătărie și șantaj, respectiv membrii grupării împrumută cu importante sume de bani, diferite persoane din cartierul de cetățeni de etnie romă din orașul J., percepându-le ulterior dobânzi foarte mari de 100%, pe care ulterior le recuperează prin amenințări și acte de violență, îndreptate atât împotriva debitorilor cât și a familiilor acestora.
În cazul în care victimele nu mai reușeau să-și plătească datoriile către membrii acestei grupări, acestea erau obligate prin acte de violență și amenințare să încheie și să semneze în fața notarului public diferite procuri, prin care își cedau pe o perioadă de 2 sau 3 ani toate drepturile financiare prevăzute de lege privind alocațiile de stat pentru copii minori, aflați în întreținerea acestora, precum și din pensiile de handicap în care sunt încadrați unii membri din familiile victimelor.
Membrii grupării, în momentul oferirii împrumutului financiar, rețineau fără niciun drept cărțile de identitate ale victimelor, iar în baza acestora își însușeau ilegal sumele de bani menționate anterior, cu complicitatea celor doi factori poștali din cadrul Oficiului Postal din Orașul J., precum și a dirigintei Oficiului Poștal.
Astfel, membrii grupării intrau în posesia ilicita a unor importante sume de bani, bunuri și chiar imobile, pe care victimele cămătarilor, aflându- se în permanentă stare de teroare, atât prin amenințările cu moartea, cât și prin actele de violență repetate, erau obligate să le cedeze în favoarea acestora.
În urma verificărilor și investigațiilor efectuate până în prezent, s-a constatat faptul că în perioada 2012-2013, membrilor acestei grupări au căzut victime foarte multe persoane, toate având un nivel social și intelectual scăzut, fiind ușor de atras în activitatea lor infracțională.
Membrii acestui grup de crimă organizată au comis același gen de infracțiuni, respectiv cămătărie și șantaj, fiecare dintre aceștia având în supraveghere și un anumit număr de victime, pe care aceștia le exploatau. De asemenea, un alt element comun îl reprezintă relațiile de rudenie dintre membrii grupului, inculpații K. I. și K. E. fiind soț si soție, asemeni
inculpaților K. S. P. și K. L. I., inculpații K. R. I., K. T. și K.
I. sunt frați, inculpatul F. N. -A. este fratele lui K. L. I., inculpatul K. R. I. este soțul învinuitei K. Sarolta, învinuitul K. I. Marius este fiul inculpaților K. I. și K. E. .
De asemenea, din materialul probator administrat în cauză rezultă faptul că, pentru recuperarea sumelor de bani de la cetățenii de etnie rromă ce ridicau ajutoare sociale, alocații pentru copii, pensii de handicap, majoritatea inculpaților erau prezenți în curtea Oficiului Poștal J. pentru a le amenința pe victime cu acte de violență sa predea sumele de bani încasate de către părțile vătămate.
Astfel, inculpații, înainte de ridicarea sumelor de bani, le remiteau părților vătămate cărțile de identitate aparținând acestora, aceștia se prezentau la Oficiul Postal J., ridicau sumele de bani ce le aparțineau cu titlu de ajutoare sociale, alocații pentru copii, pensii de handicap, plasamente, alocații suplimentare, precum și ajutoare complementare, după caz, după care erau obligate să predea inculpaților atât sumele de bani, cât și cărțile de identitate. În unele situații, inculpații, după recuperarea sumelor de bani mai sus menționate, le predau părților vătămate sume cuprinse între 10 și 20 de lei,
pentru a-și întreține membrii familiei.
Din declarația învinuitei Șuteu Virginica rezultă faptul că, în fiecare lună inculpații ridicau de la victime în fața Oficiului Poștal J. suma de aproximativ
30.000 lei, raportat la cuantumul drepturilor încasate de acestea
Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la locuințele inculpaților, au fost descoperite mai multe înscrisuri care conțineau evidențe ale sumele de bani ce trebuiau a fi plătite, perioada pentru care era perceput acest împrumut, precum și numărul și numele victimelor.
Din materialul de urmărire penală administrat în cauză se reține de procuror și o altă metodă de recuperare a sumelor de bani împrumutate, cunoscută în comunitate cu denumirea de "vânzarea burții";, care presupunea că părții vătămate, însărcinată în ultima lună, i se oferea de către inculpați, cu titlu de împrumut, suma de 1.200 lei, pentru achitarea cheltuielilor ocazionate de spitalizare, condiționat de cedarea de către aceasta a drepturilor de a încasa sume de bani lunare, reprezentând alocația pentru copii. În situația în care partea vătămată era de acord, aceasta era obligată ulterior sa restituie inculpaților atât suma de bani împrumutată, cât și dobânda de 100%, respectiv suma de 200 lei pe o durata de 24 de luni, respectiv suma totala de 4800 lei.
Inculpații nu au recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina lor, susținând în declarațiile date până la acest moment, în esență, că nu au acordat bani împrumut cu dobândă nici unei persoane.
Prin Încheierea de ședință nr.17/A din data de_, pronunțată în Dosar nr._ al Judecătoriei Z. s-a luat măsura arestării preventive pentru o perioadă de 29 de zile de la data de_ la data de_ față de inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I. ,
B. I. G., F. N. A. . Pentru luarea măsuri arestării preventive față de cei opt inculpați s-au avut în vedere dispozițiile art. 143 C.p.p. și 148 lit. b, e și f Cod procedură penală. Instanța a reținut că încercarea inculpaților de influențare a părților vătămate și a eventualilor martori ce urmează a fi audiați rezultă din cuprinsul declarațiilor părților vătămate și a martorilor audiați până la acel moment, declarații în care se arată în mod expres că s-au exercitat presiuni sau amenințări asupra lor și asupra membrilor familiilor lor de către toți inculpații. De asemenea instanța a apreciat că din probele administrate rezultă presupunerea privind exercitarea de către inculpați de presiuni asupra părților vătămate sau încercarea realizării unor înțelegeri frauduloase cu acestea, a faptului că odată puși în libertate, inculpații vor încerca să determine părțile vătămate să își schimbe declarațiile, în vederea împiedicării aflării adevărului în cauză, profitând în continuare de lipsa de pregătire
intelectuală a acestora, de starea de nevoie în care ele se află și de starea de temere pe care chiar prezența inculpaților o creează în rândul părților vătămate. Instanța a apreciat că există în cauză suficiente probe care să dovedească pericolul social concret determinat de lăsarea în libertate a fiecăruia din cei opt inculpați.
Prin Încheierea penală 23/A din data de_ a Judecătoriei Z. s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a celor opt inculpați pe o durată de 30 de zile de la data de_ până la data de_ . Instanța a reținut că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive subzistă în continuare în ce privește pe fiecare inculpat în parte și că durata arestului preventiv, raportat la complexitatea cauzei, atitudinea organelor de cercetare și atitudinea procesuală a inculpaților, se încadrează în noțiunea de termen rezonabil.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv prelungirea acestei măsuri, față de cei opt inculpați, circumstanțele persoanele ale acestora, având în vedere complexitatea cauzei și întreg materialul probator administrat în dosar până în acest moment, dar și probatoriul ce urmează a fi administrat, precum și atitudinea procesuală a
inculpaților, în baza prevederilor art.155 C.p.p. instanța a apreciat că temeiurile prevăzute de art. 148 lit. c, e și f Cod procedură penală avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților. În această apreciere instanța a avut în vedere următoarele considerente.
Art. 143 condiționează luarea măsurii de existența unor probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
În ceea ce privește sintagma de "indicii temeinice";, legiuitorul a arătat în art. 681C. pr. pen. că sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. În cauza de față, actele premergătoare întocmite și probele administrate până la acest moment în cauză, care se coroborează între ele, duc la presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați. În acest sens sunt relevante declarațiile părților vătămate audiate, Grebenar Marius, Banța Giani C., Horvat Gina, Adam I., Ladanyi Lajos Atila, Grebenar Rita, Nagy Cerasela, Varga Estera, Lakatos Rozalia, Lakatos Iren, Rosmalint L.
M., Lakatos Paul, Lakatos Nadia, Lăcătuș Cornel Septimiu, Varga Virgil, K. I. ko M., Rosmalint I., Dulanyi R. Vandana, P. ț Florica C., Varga I.
, Rosmalint Simina A., Dulanyi L. Iboly, Dulanyi M., Rosmalint I. -M., Lingurar Silvia, declarațiile factorilor poștali, învinuiții Șuteu Virginica, Ceaca Silvia și C. Sergiu Aurelian, declarația făptuitorului Varga M. Kalman, supravegherile operative din datele de_ ,_ ,_ și_ efectuate de către organele de poliție cu ocazia ridicărilor sumelor de bani de către părțile vătămate de la Oficiul Poștal J., procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de_, declarațiile martorilor audiați până în prezent, Lăcătuș Olga Rozalia, Grebenar R. S., Ladanyi N. E., Adam
R., Lăcătuș Iuliu, Rosmalint Vandana Anișoara, K. Kanalas N., Crăciun Aurora Simina, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, copiile înscrisurilor ridicate de la locuințele inculpaților și ale învinuiților cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare din data de_ .
Toate probele administrate în cauză ulterior luării față de inculpați a măsurii arestării preventive vin în susținerea stării de fapt reținută inițial de organele de cercetare și întăresc acele indici temeinice constatate de judecător la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă. În acest sens sunt declarațiile părților vătămate: Rosmalint Francisca, Varga M., Lăcătuș Olga Rozalia, Banciu E., P. Melania, Korosi Matild, Banto Ilka, Horvat Gina, Nagy Cersasela, Varga Estera, Lăcătuș D., Lăcătuș Ana, K. Kanalas E., Lăcătuș Miron, Gașpar Andrei, Lacatoș Zoltan, Teglaș Florentina, Runcan M. Cerasela, Runcan A., Lakatoș P. ița, Dulany Anița, Nagy Aurora, D. i Otilia, Lăcătuș Martin, Lakatoș Iren declarațiile martorilor K. Kanalas Rita, Lingurar Nelu, F. G., Dobai Attila.
Inculpații nu au recunoscut săvârșirea nici uneia dintre faptele pentru care sunt cercetați. Coroborând probele administrate până în acest moment, instanța de fond a apreciat că există indicii suficiente care să susțină presupunerea rezonabilă că fiecare dintre cei opt inculpați au comis faptele reținute de organul de urmărire penală și că activitatea infracțională a
fiecăruia în parte este una vastă, întinsă pe o lungă perioadă de timp, în cadrul unei grupări organizate.
În ce privește subzistența temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților instanța a reținut:
Din probele administrate în cauză, atât înainte, dar și după luarea măsurii arestării preventive, în mod concordant din declarațiile tuturor părților
vătămate audiate în cauză, care se coroborează și cu declarațiile martorilor, dar și ale învinuite Șuteu Virginica, rezultă că toți cei opt inculpați au exercitate o lungă perioadă de timp presiuni, amenințări și violențe asupra părților vătămate, în comunitatea de romi din orașul J. există o stare de temere față de inculpați, din cauza fricii în marea majoritate a cazurilor părțile vătămate nu au sesizat abuzurile exercitate de inculpați asupra lor, iar în cazurile în care au existat plângeri în urma presiunilor exercitate de inculpați și membrii familiilor lor, persoanele vătămate și-au retras plângerea. În sensul celor reținute anterior, sunt semnificate mai multe declarații ale părților vătămate audiate: "Precizez că atât mie cât și celorlalți rromi ne este foarte frică de acești oameni care ne-au ținut într-o continuă teroare până în prezent."; (Varga Estera), "Menționez că îmi este frică de toți acești cămătari atât pentru mine cât și pentru familia mea în măsura în care vor fi cercetați în stare de libertate."; (K. I. ko), "Tuturor persoanelor de etnie rromă care au luat bani de la cămătari le era frică de aceștia întrucât sunt violenți și îi loveau și amenințau în permanență"; (P. ț C. ), "Toți rromii de pe strada S. sunt datori familiei K. însă multora le este frică să dea declarații și să spună situația în care se află deși sunt "vânduți acestora"; Arăt că îmi este frică de
familia K. întrucât dacă scapă o să se răzbune pe noi."; (Dulanyi R. Vandana),
"Menționez că atât mie cât și familiei mele precum și altor rromi de pe strada noastră ne este frică de cămătari întrucât aceștia sunt toți rude între ei, iar în cazul în care refuzăm să le plătim banii ne amenință sau ne agresează."; (Varga
I. ), "Doresc să precizez că în ce mă privește îmi achit cu regularitate banii solicitați de către Sandocan și Pamela întrucât îmi este frică de ei, știind de ce sunt capabili. Astăzi atât eu cât și numeroasele persoane cărora cămătarii le iau toți banii ne-am bucurat că au fost ridicați de către organele de poliție.";
(Grebenar Rita), "Numeroși rromi de pe Cărămidarilor sunt datori acestor cămătari. Tuturor ne este frică de aceștia în măsura în care se vor întoarce la domiciliile lor. Cu atât mai mult cu cât aceștia ar putea afla ce am declarat noi."; (Lăcătuș Nadia), "Tuturor ne este frică de cămătari întrucât sunt foarte periculoși, pe mulți dintre noi bătându-ne și amenințându-ne. Aceștia domină tot cartierul de rromi prin teroarea pe care a pus-o pe noi. (Dulani M. ).
De asemenea învinuita Șuteu Virginica declară că "familia K. are un control total asupra celorlalți romi care sunt săraci ... Aceștia îi țin sub control prin amenințări și acte de violență, părțile vătămate, persoane foarte sărace cu condiții de trai precare, sunt lipsite de apărare în fața inculpaților. Atitudinea de supunere a acestora se datorează și faptului că aceștia cred că autoritățile nu le pot face nimic cămătarilor … Arăt că mie mi-e frică foarte tare de cămătari pe considerentele și lipsa de reacție a autorităților locale față de aceștia. Eu locuiesc chiar pe aceeași stradă cu ei, astfel că în situația în care vor fi eliberați și vor afla despre declarația mea pot să îmi facă multe probleme";.
Potrivit proceselor verbale de investigații din data de_ ,_, _
,_ ,_ dar și din declarația părții vătămate Runcan A. I. rezultă că rudele inculpaților pe de o parte încearcă înțelegeri cu părțile vătămate pentru a nu da declarații sau a-și retrage declarațiile date în fața organelor de urmărire penală, în acest sens oferind bunuri sau sprijin în rezolvarea unor probleme familiilor părților vătămate și martorilor audiați, pe de altă parte exercită presiuni și amenință părțile vătămate pentru a nu da declarații în cauză.
Având în vedere poziția socială a familiilor inculpaților în comunitatea locală de romi din loc. J., controlul pe care inculpații îl au asupra părților vătămate și a martorilor ( datorat pe de o parte situației financiare și
intelectuale superioare acestora, pe de altă parte datorat atitudinii manifestate față de inculpați o lungă perioadă de timp constând în presiuni, amenințări și violențe), modul de acțiune concertat și organizat al inculpaților și membrilor familiei acestora, dar și poziția procesuală a tuturor celor opt inculpați, instanța a apreciat că există un risc real și dovedit de probele administrate în cauză, că inculpații odată aflați în libertate vor încerca să intimideze părțile vătămate și martorii, să exercite presiuni asupra acestora pentru a-și schimba declarațiile, existând riscul de a recurge inclusiv la violențe. De asemenea cunoscând nivelul de înțelegere și educație a multora dintre părțile vătămate sau martori, există riscul ca inculpații să facă cu aceștia înțelegeri frauduloase. Această convingere a instanței privind încercările inculpaților de zădărnicire a aflării adevărului este întărită de faptul că în continuare, în contra unui probatoriu vast administrat în cauză, inculpații își susțin cu vehemență nevinovăția și nu colaborează cu organele de urmărire penală, iar de-a lungul timpului persoanele vătămate, sub starea de teamă indusă de inculpați, nu au sesizat organele judiciare cu infracțiunile comise de inculpați, iar cei care au făcut acest lucru, sub presiuni și amenințările inculpaților și-au retras plângerile.
Având în vedere toate considerentele de mai sus, ținând cont și de stadiul cercetărilor, în condițiile în care se impune audierea unui număr de 40 părți vătămate și aproximativ 20 martori ce nu au fost încă audiați în cauză, confruntări între inculpați și învinuiții din cauză, precum și audierea inculpaților față de toate faptele ce vor rezulta din probatoriul administrat, instanța de fond a apreciat că justa soluționare a cauzei și aflarea adevărului poate fi împiedicată de cercetarea celor opt inculpați în stare de libertate, în condițiile date, în continuare fiind incidente temeiurile măsurii arestării preventive prev. de art. 148 alin.1 lit. b și e C.p.p.
În ce privește pericolul concret pentru ordinea publică reprezentat de lăsarea în libertate a celor opt inculpați, constatat de instanță la momentul luării față de aceștia a măsurii arestării preventive, acesta subzistă în continuare pe aceleași considerente avute de instanță la momentul luării măsurii preventive, iar perioada arestului preventiv ( de 60 de zile) nu a fost în măsură să ducă la diluarea acestuia.
În aprecierea pericolului social concret reprezentat de lăsarea în libertate a unui inculpat, așa cum s-a conturat în practica judiciară un punct de vedere majoritar, instanța trebuie să aibă în vedere datele referitoare la persoana inculpatului, datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise dar și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
Prin raportare la faptele pentru care sunt cercetați cei opt inculpați (față de care așa cum am reținut anterior există indicii suficiente privind săvârșirea lor) având în vedere atât gravitatea abstractă a acestor fapte, reliefată de legiuitor prin limitele de pedeapsă stabilite, dar și modalitatea concretă de săvârșire a acestora, perseverența infracțională crescută, rezultă periculozitate crescută a fiecărui inculpat în parte. Din probele administrate până în acest moment, o parte sintetizate în raportul de analiză operațională întocmit în cauză, rezultă că cei opt inculpați fac parte din gruparea denumită generic
"Cămătarii"; din localitatea J., grupare ce are ca principală activitate infracțională comiterea unor acte de șantaj, înșelăciune, amenințări și alte acte de violență fizică și psihică asupra unor persoane (în majoritate de etnie romă) din J. dar și din alte localități din județul S., pentru recuperarea unor sume de bani împrumutate acestora de către membrii grupării. Gruparea are o structură bine definită, între membrii acesteia există strânse legături, inclusiv
de rudenie, membrii având diverse roluri, respectiv de lider, de persoane care racolează potențiale victime cărora le oferă împrumuturi bănești, de persoane care exercită acte de violență fizică sau psihică asupra victimelor sau de persoane care se prezintă la notar pentru încheierea unor contracte de cedare a unor bunuri. Din modul de acțiune a fiecăruia dintre cei opt inculpați, tipul victimelor vizate de aceștia (persoane ce prezintă incapacitate fizică sau psihică de reacționa sau a se apăra, persoane ce provin din familii sărace, numeroase, lipsite de educație și cu un nivel de inteligență scăzut) atitudinea manifestată față de victime, recurgerea la presiune fizică și psihică, chiar în contextul lipsei antecedentelor penale a inculpaților (cu excepția inculpaților Kiș T. și K. R.
), se poate contura profilul personal al fiecăruia, caracterizat prin imoralitate, lipsa de scrupule, comportamentul agresiv și înclinația spre desconsiderarea și încălcarea normelor legale și de conviețuire socială.
Analizând comportamentul fiecăruia dintre cei inculpați în parte, prin raportare la probele administrate în cauză până în prezent, instanța reține că nici unul dintre cei opt inculpați nu au avut contribuții izolate și lipsite de
importanță în săvârșirea faptelor așa cum s-a invocat în apărare. Astfel inculpații Kiș I. și K. E. au împrumutat cu diferite sume de bani un număr de 12 părți vătămate, inculpații K. S. P. și K. L. I. 18 părți vătămate, inculpații Kiș T., B. I. G. și Kiș R. câte 5 părți vătămate
fiecare, inculpatul F. N. 6 părți vătămate, fără excepție, fiecare dintre cei opt inculpați au pretins de la părțile vătămate restituirea unor sume mult mai mare decât cele împrumutate, cu o dobândă de peste 100%, au recurs la violențe, presiuni, au acționat împreună pentru exercitarea violențelor, au reținut actele de identitate ale părților vătămate ridicând în numele acestora sumele de bani cuvenite cu diferite titluri (alocații, indemnizații de handicap, ajutoare sociale, etc). Activitatea infracțională și implicit periculozitate inculpatelor K. E. și K. L. nu poate fi minimizată prin simplul fapt că sunt femei, nici de starea de boală (de altfel nedovedită) și nici de calitatea de mamă. Cele două inculpate au fost surprinse în flagrant în timp ce ridicau sume de bani de la victime, rolul acestora nu este de neglijat în cadrul grupului, din declarațiile părților vătămate și a martorilor rezultă că cele două inculpate erau cele care se ocupau de recuperarea banilor, în acest scop, chiar dacă nu foloseau violența fizică, exercitau presiuni și amenințări asupra persoanelor vătămate. Apărarea că inculpații nu dețin averi mari, sunt oameni săraci, nicidecum membrii unor clanuri bogate, nu poate fi reținută în aprecierea pericolului concret reprezentat de lăsarea în libertate a inculpaților.
Periculozitatea sporită a persoanei inculpaților rezultă din conduita acestora în comunitate prin crearea unei stări de teroare, modul de acțiune într-un grup bine organizat,o lungă perioadă de timp, atitudinea nesinceră și necooperantă de pe parcursul procesului penal. Față de momentul luării măsurii arestării preventive, când pericolul social a fost apreciat prin raportare la un număr mai redus de fapte, în prezent, raportat la numărul mult mai mare de fapte similare ce rezultă din probatoriul administrat între timp, instanța apreciază că există temeiuri în plus care susțin periculozitatea celor opt inculpați.
Pericolul pentru ordinea publica presupune temerea că odată pus in libertate un inculpat ar comite alte fapte penale sau contrare ordinii sociale și
de drept, ori că ar putea împiedica buna desfășurare a procesului penal, că s- ar sustrage de la urmărire penală sau judecată, ori că lăsarea lui în libertate ar declanșa reacții in rândul opiniei publice determinate de fapta pentru care este cercetat.
Mai sus instanța de fond a detaliat considerentele avute în vedere în ce privește temerea că în acest moment al procesului penal aflat în derulare, inculpații puși în liberate ar comite fapte penale sau contrare ordinii sociale precum și temerea că ar împiedica buna desfășurare a procesului penal și aflarea adevărului în cauză prin influențarea părților vătămate și a martorilor.
În ce privește ecoul creat în rândul opiniei publice de fapta inculpaților, dar mai ales starea de indignare, de dezaprobare publică și starea de insecuritate socială creată în rândul comunității locale în care au acționat, subzistă încă și chiar la un nivel foarte ridicat. Acest aspect rezultă din toate declarațiile date în cauză de părțile vătămate, martori dar și învinuiți, atât înainte de luarea măsurii arestării preventive dar mai ales după luare acestei măsuri, existând temerea crescută că odată puși în libertate aceștia își vor continua activitatea infracțională și de teroare și că se vor răzbuna pe persoanele care au dat declarații în cauză. Instanța a apreciat că perioada de arest preventiv ( de 60 de zile) în care au fost inculpații și stadiul cercetărilor în cauză nu au fost în măsură să ducă la stingerea acestui ecou și sentiment de securitate creat în rândul opiniei publice de faptele pentru care inculpații sunt cercetați.
Constatând că se menține temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, se impune ca instanța să verifice și dacă durata arestului preventive este una rezonabilă, în acord cu principiile prefigurate prin practica CEDO. Durata rezonabilă a arestului preventiv se apreciază în concret, raportat la particularitățile fiecărei cauze în parte, având ca și criterii de apreciere complexitatea cauzei, atitudinea inculpatului dar și cea a autorității care efectuează actele de cercetare în cauză. Așa cum s-a reținut anterior, față de numărul mare al persoanelor cercetate în cauză, numărul mare al părților vătămate identificate până în prezent, perioada lungă de timp și numărul mare de fapte ce fac obiectul cercetărilor în cauză, probatoriul vast ce se impune a fi administrat, în mod cert cauza este una complexă, ce impune o vastă activitate de cercetare. Observând activitatea organelor de urmărire penală, în special actele efectuate în cauză după momentul luării măsurii arestării preventive, respectiv audierea unui număr de aproximativ 30 părți vătămate, 7 martori, 3
învinuiți și 1 făptuitor, într-un interval de aproximativ 60 zile, nu se poate reține o întârziere în soluționarea cauzei imputabilă organului de urmărire penală, acesta desfășurându-și activitatea cu respectarea principiului celerității. Trebuie reținută însă și atitudinea inculpaților pe parcursul procedurii, aceștia nu au colaborat cu organele de urmărire penală, nu au recunoscut comiterea faptelor, în ciuda surprinderii lor în flagrant au încercat să ofere diverse scuze neverosimile pentru a justifica sumele de bani găsite asupra lor cu ocazia realizării flagrantului, prin acest comportament necontribuind la aflarea adevărului în cauză și soluționarea cu celeritate a cauzei.
Totodată instanța apreciază că prelungirea duratei arestării preventive este premisa efectuării cu celeritate a actelor procesuale indicate în cuprinsul propunerii.
Instanța a considerat că măsura arestării preventive a inculpaților se impune a fi menținută, aceasta fiind singura măsura preventivă care poate asigura atingerea scopurilor prev. de art. 136 alin.1 C.p.p. Urmărirea penală este încă în plină derulare, fiind necesară efectuarea de verificări pentru identificarea unor părți vătămate ce nu s-au adresat până în prezent organelor de urmărire penală și care ar manifesta reticență în cazul lăsării inculpaților în libertate, dar și părțile vătămate identificate ori martorii ar putea manifesta reținere în a relata faptele și împrejurările pe care le cunosc, astfel încât pentru
o bună înfăptuire a actului de justiție, instanța a apreciat că este necesară privarea de libertate a inculpaților, această măsură preventivă fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate a procesului penal
Instanța de fond a apreciat că măsurile preventive alternative oferite de Codul penal, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau obligarea de a nu părăsi țara nu sunt suficiente pentru garantarea desfășurării în bune condiții a procesului penal, tocmai prin prisma aspectelor reținute anterior cu privire la persoana fiecărui inculpat, care s-au dovedit a fi persoane agresive, violente, încercând totodată să ascundă urmele săvârșirii infracțiunilor și, implicit, să înlăture răspunderea lor penală.
Pentru considerentele susmenționate, având în vedere dispozițiile art. 136, art. 143, art. 155 și următoarele Cod procedură penală și art. 5( 1) lit. c teza I din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale instanța de fond a admis propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților K. E., K. I., K. S. P., K. L. I.
, K. T., K. R. I., B. I. G., F. N. A. cu o perioadă de 30 de zile de la data expirării perioadei de 30 de zile cu care a fost prelungită anterior.
Asistența juridică obligatorie a inculpaților a fost asigurată de către apărători aleși, av. P. Mircea pentru inculpații K. E., K. I., K. S.
P., K. L. I., K. T., K. R. I., F. N. A. și av. Sas Garofița pentru inculpatul B. I. G. .
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs inculpatii ,aratand ca solicita respingerea propunerii formulate si judecarea in stare de libertate.
In motivele de recurs formulate de către inculpați s-a arătat că măsura arestării preventive poate fi luată doar atâta timp cât împrejurarea care a justificat luarea acesteia subzistă și numai câtă vreme aceasta nu depășește un termen rezonabil. S-a mai arătat că menținerea unei persoane în stare de arest pe o perioadă lungă de timp trebuie justificată cu probe temeinice de vinovăție și de pericolul dispariției inculpatului. Pericolul social pentru ordinea publică scade odată cu trecerea timpului, prin urmare se impune reevaluarea condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru menținerea stării de arest a
inculpatului. În cazul de față existența și persistența indiciilor serioase de vinovăție nu justifică în sine prelungirea duratei arestării preventive. În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpaților s-a arătat că inculpatul K. I. are probleme de sănătate, inculpatul B. G. I. este încadrat în grad de handicap, inculpata K. L. I. are un copil de 10 luni, circumstanțe care
justifică respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de către DIICOT - B. T. S. .
Examinând recursurile formulate, tribunalul a reținut că recursurile declarat de către inculpați sunt nefondate, pentru următoarele considerente :
Inculpații sunt cercetați în dosarul 11/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C.
O. și T. - B. T. S. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, cămătărie și șantaj, prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal pentru toate cele trei infracțiuni, faptele constând în esență în aceea că au împrumutat cu diferite sume de bani mai multe părți vătămate, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și
amenințare, le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Șuteu Virginica și
C. Aurelian-Sergiu.
Prin încheierea penală nr.17/A din data de_, pronunțată în Dosar nr._ al Judecătoriei Z. s-a luat măsura arestării preventive pentru o perioadă de 29 de zile de la data de_ la data de_ față de inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I., B. I. G., F. N.
A. .
Pentru luarea măsuri arestării preventive față de inculpați s-au avut în vedere dispozițiile art. 143 Cod procedură penală și 148 lit. b, e și f Cod procedură penală.
Referitor la motivele de recurs invocate, s-a reținut că potrivit art. 63 alin.1 Cod procedură penală constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistentei unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. De asemenea constituie "indicii temeinice"; conform art. 68 ind.1 Cod procedură penală atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. Acestor noțiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit. c) din CEDO, respectiv conform jurisprudenței CEDO în materie - fapte sau informații de natură să convingă un observator obiectiv că persoana a comis o infracțiune.
În cauza de față, din analiza probelor existente în dosarul de urmărire penală instanța a apreciat că există indicii temeinice asupra săvârșirii de către inculpatul a faptelor reținute de procuror. Sunt relevante în acest sens declarațiile parților vătămate, ale factorilor poștali, înscrisurile ridicate, copiile de pe cărțile de identitate ale părților vătămate, procurile notariale.
Instanța a mai reținut că probele sau indiciile temeinice în baza cărora s-ar putea lua măsura arestării preventive în prezența cauză nu trebuie să aibă greutatea celor care ar justifica trimiterea în judecată și cu atât mai puțin a celor care ar motiva o condamnare (c. Murray c. Regatului Unit), dar acestea sunt suficiente pentru a crea o suspiciune întemeiată obiectiv privind existența faptelor și comiterea acestora de către inculpați .etc.
Or, din întreg materialul probator rezultă existența acestor indicii, instanța de fond în mod legal și temeinic reținând presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați.
Referitor la temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive instanța de fond a arătat că acestea sunt incidente și în continuare, iar pericolul pentru ordinea publică trebuie raportat atât la persoana inculpaților cât și la gravitatea faptelor. Pericolul pentru ordinea publică presupune temerea că odată pus în libertate un inculpat ar comite alte fapte penale sau contrare ordinii sociale și de drept, ori că ar putea împiedica buna desfășurare a procesului penal, că s-ar sustrage de la urmărire penală sau judecată, ori că lăsarea lui în libertate ar declanșa reacții în rândul opiniei publice determinate de fapta pentru care este cercetat, ceea ce în cazul de față s-a și întâmplat.
Referitor la durata rezonabilă a arestării preventive invocată ca și motiv de recurs, se reține că instanța de fond a analizat și acest aspect, arătând că durata rezonabilă a arestului preventiv se apreciază în concret, raportat la particularitățile fiecărei cauze în parte, având ca și criterii de apreciere complexitatea cauzei, atitudinea inculpatului dar și cea a autorității care efectuează actele de cercetare în cauză. Or, în cauza de față în tot acest interval de timp organele de cercetare penală au continuat efectuarea cercetărilor, au administrat probe, neputând fi vorba de o atitudine de pasivitate din partea
acestora care având în vedere complexitatea cauzei, numărul mare de părți vătămate, de atitudinea inculpaților, în mod legal și temeinic instanța de fond a apreciat că în cauză se impune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților.
De asemenea, instanța de fond a analizat în mod distinct situația fiecărui inculpat, raportat la toate criteriile descrise în art.136 alin.8 Cod procedură penală.
Potrivit dispozițiilor art.5 paragraf 1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ,,se exceptează de la dreptul de a nu putea fi lipsit de libertate și cel care a fost arestat sau reținut în vederea aducerii sale în fata autorităților judiciare competente, sau când există motive verosimile de a bănui că a comis o infracțiune ori când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia,,.
Pe de altă parte, art.20 din Constituția României prevede că dispozițiile constituționale vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu pactele și tratatele la care România este parte, iar dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale.
În raport cu aceste reglementări internaționale, privarea de libertate trebuie să se realizeze numai în formele și în procedura prevăzută de legislația
internă.
Instanța de fond a procedat în mod corect la verificarea temeiurilor de arestare, dacă acestea s-au schimbat sau dacă subzistă și în prezent, constatând că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive există în continuare, și raportat la stadiul cercetărilor penale se impune prelungirea duratei arestării preventive a celor 8 inculpați.
T. a constatat că, raportat la modul de concepere a activității infracționale, a împrejurărilor cauzei, a scopului urmărit, a urmărilor, lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție, astfel încât, raportat la motivele invocate de procuror în referatul de prelungire, pentru realizarea urmăriri penale și finalizarea în bune
condiții a dosarului se impune prelungirea acestei măsuri, așa cum de altfel a dispus și instanța de fond.
Pentru aceste considerente, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpați.
Vazând si dispozitiile art.192 alin 2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DISPUNE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. T., K. R. I., F. N. A., K. L. I. și
Bolog I. G. împotriva încheierii penale nr. 28/A/_ a Judecătoriei Z. .
Obligă recurenții la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la sediul instanței, azi_ .
Președinte, | Judecător, | Judecător, | ||||
S. | M. | I. D. | H. | C. | T. |
Grefier,
M. J. D.
Red.T.C./_
Dact.MJD/_
Ex.10/com. 8 ex
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Încheierea penală nr. 195/2013. Prelungirea arestului preventiv | Încheierea penală nr. 566/2013. Prelungirea arestului preventiv → |
|---|
