Sentința penală nr. 193/2013. Plângerea împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 193/2013
Ședința publică de la 15 Mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE R. M.
Grefier L. B.
S-a luat spre examinare cauza penală privind pe petentele R. Ana și T. A. C., cauza având ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.) .
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror D. Măciucă Prodan.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25 aprilie 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de_ petentele T. A. C. și R. Ana au solicitat desființarea ordonanței cu nr. 554/P/2010 din data de_ a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților B. D. și S.C. Coly & DSR.L. și reținerea cauzei spre judecată pe fond.
În motivare s-a arătat în esență că sunt întrunite și elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, făptuitorul
B. D. Olaru S. prezentând în mod necorespunzător adevărului că respectivele procese-verbale ar fi fost întocmite împreună cu subsemnatele care am fi fost de accord cu conținutul lor.
Considerăm că trebuiau efectuate cercetări mai aprofundate cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale acestei infracțiuni, în acest fel putând fi obținute dovezi în plus în sprijinul existenței infracțiunii de înșelăciune. Mai exact, apreciem că se impunea efectuarea unor expertize care să clarifice în primul rând dacă scrisul și semnăturile de pe cele 2 procese-verbale au fost efectuate la aceeași dată și cu același instrument, iar în cazul
susemnatei T. C. și la celelalte obiective menționate în cuprinsul prezentului memoriu.
Întrucât toate acțiunile făptuitorului au fost efectuate în calitate de angajat al SC C. & D. SRL și în numele acestei societăți, în temeiul art. 19 indice 1 din Codul penal, faptele pentru care este cercetat numitul B. D. trebuie reținute și în sarcina făptuitorei SC C. & D. SRL
Concluzionând, apreciem că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor sesizate.
Nu poate fi vorba de un litigiu civil ce excede sfera dreptului penal, întrucât pe parcursul executării contractului nr. 21/_ și la încheierea contractulelor nr. 22/_ și 23/_ făptuitorul B. D. s-a folosit de manopere dolosive inducându- ne în eroare pe subsemnatele petente, care în situația în care am fi cunoscut că nu corespund adevărului susținerile făptuitorului nu am fi încheiat și executat contractele în condițiile stipulate.
Înșelăciunea, privită sub aspect penal, ca o infracțiune, presupune că făptuitorul își dă seama că desfășoară o activitate de inducere în eroare și că prin aceasta priciuniește o pagubă, consecință a cărei producere o urmărește ori o acceptă, scopul fiind obținerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.
Mai exact prin faptul că a solicitat și obținut de la subsemnata R. Ana sumele de 3400 lei și 1500 de lei pe parcursul derulării contractului nr. 21 invocând că prima sumă reprezintă contravaloarea plaselor pentru insecte iar cea de-a doua diferența pentru schimbarea culorii tâmplăriei, sume pe care nu le-a înregistrat în contabilitatea SC C. /D. SRL, făptuitorul a săvârșit infracțiunile de înșelăciune și evaziune fiscală. Totodată, întocmirea ulterioară a așa-zisului proces-verbal de recepție cu date neconforme realității întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În ceea ce situația subsemnatei T. C. A. existența infracțiunii de înșelăciune rezidă din faptul că aferent contractelor nr. 22 și 23 a încasat suma totală de 19012 lei pentru tâmplărie pe care nici măcar nu a comandat-o la Aplast. Cele 3 uși menționate în contractul nr. 22 au fost aduse ca urmare a unei comenzi refuzate de numitul Bratu Gelu iar raportat la contractul de vânzare-cumpărare nr. 23 făptuitorul nu a efectuat nici măcar măsurătorile, menționând în mod nereal că ar fi vorba de un contract de prestări servicii prin care s-a realizat montajul la casa numitei R. Ana, însușindu-și în acest fel suma de 12000 de lei. Și în acest caz întocmirea unui așa-zis proces-verbal care atestă date necorespunzătoare adevărului se circumscrie infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Prin urmare, în cauză nu este vorba de un litigiu civil, ci de fapte de natură penală, întrucât făptuitorul nu numai că nu și-a respectat clauzele contractuale, dar a acționat cu intenția de a obține foloase materiale injuste de pe urma subsemnatelor.
Analizând plângerea formulată pe baza actelor de la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele:
Preliminar, cu privire la excepția tardivității plângerii formulate de către petentele T. A. C. și R. Ana, invocată de către reprezentantul învinuitului, instanța reține că aceasta este nefondată.
Astfel, dupa respingerea plangerii facute conform art. 275-
278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere, in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta. Plangerea poate fi facuta si impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinse in rechizitoriu. Potrivit al.2 al aceluiași articol, în cazul in care prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plangerea in termenul prevazut in art. 277, termenul prevazut in alin. 1 curge de la data expirarii termenului initial de 20 de zile.
Ordonanța cu nr. 554/P/2010 din data de_ a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a fost comunicată petentelor la data de_, potrivit înscrisului atașat lucrării prim - procurorului. Plângerea la prim procuror a fost înregistrată la data de_, fiind expediată prin fax la data de_, adică în termenul de 20 de zile. Rezoluția cu nr. 1083/II/R/2012 a prim procurorului a fost emisă la data de_, adică duă 20 de zile de la înregistarea plângerii petentelor T. A. C. și R. Ana, motiv pentru care devin incidente dispozițiile art. 278 ind.1 al.2 C. pr.pen. în sensul că termenul prevazut in alin. 1 curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile, adică de la data de _
. Prin urmare, înregistrarea la instanța de judecată a prezentei plângeri, la data de_, expediată prin fax la data de_, apare cafiind formulată în termen.
Pe fond, instanța reține că prin Ordonanța cu nr. 554/P/2010 din data de_ a Parchetului de pe lângă
Tribunalul Cluj s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților B. D. și S.C. Coly & DSR.L., sub aspectul infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 al. 1, 2, 3 C.pen.
Împotriva acestei soluții petentele T. A. C. și R. Ana au formulat plângere pe cale ierarhică, la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, plângere respinsă prin Rezoluția cu nr. 1083/II/R/2012.
Plângerea formulată de către petentele T. A. C. și R. Ana, conform art. 2781C.p.p., este nefondată.
Astfel, sub aspectul stării de fapt, instanța de judecată reține că în plângerea penală formulată de partea vătămată T. A. C.
, înregistrată la organele de cercetare penală la data de_, aceasta a arătat că în luna aprilie 2010 a achiziționat de la S.C. C.
& DSR.L. administrată de către învinuitul B. D., trei uși de exterior, contra sumei de 7021 lei, încheind în acest sens contractul de vânzare-cumpărare nr. 22/_ . Cu aceeași ocazie, învinuitul i-a prezentat părții vătămate T. A. o ofertă la tâmplăria PVC din nuc, fiind de acord cu achiziționarea unor astfel de produse, în valoare de 12.000 lei, în baza contractului încheiat la data de_, cu nr. 23. Partea vătămată a susținut că la acea dată învinuitul a insistat să semneze pe verso contractul încheiat, în sensul că a executat măsurătorile, pentru a lansa comanda către APLAST. Partea vătămată a susținut, de asemenea, că a achitat integral prețul ambelor contracte însă învinuitul a livrat, după multe insistențe, doar cele 3 uși de exterior, una dintre acestea fiind incompletă, că nu a primit certificatul de garanție pentru acestea, că au fost fabricate anterior comenzii lansate de partea vătămată, că sticla de la acestea nu corespunde și folia protectoare nu se dezlipește, apreciind pe cale de consecință că a fost înșelată de către învinuit.
Prin plângerea penală formulată de către partea vătămată R. Ana, înregistrată la organele de cercetare penală la data de_, aceasta a solicitat tragerea la răspundere penală a numitului B.
D. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În susținerea plângerii penale persoana vătămată a arătat că a încheiat contractul cu nr. 21/_ cu S.C. C. & DSR.L. pentru execuția unor lucrări de tâmplărie PVC cu geam termopan, pentru imobilul situat în loc. C. -N., str. Donath nr. 186A. Prețul lucrării a fost stabilit la nivelul sumei de 24.437 lei din care suma de 23.000 lei a fost achitată prin virament bancar iar diferența cash. Partea vătămată a arătat că se consideră înșelată de către învinuit întrucât tâmplăria montată nu corespunde golurilor existente precum și pentru că tâmplăria livrată este etichetată cu
denumirea "ALPHA TRADE";, existând suspiciunea că aceasta nu provine de la producătorul APLAST.
Învinuitul audiat pe parcursul cercetărilor și a urmăririi penale a negat învinuirea adusă arătând că cele trei uși pentru care partea vătămată T. A. C. au fost montate la același imobil din C. -N., str. Donath iar suma de 12.000 lei achitată în baza contractului cu nr. 23 a reprezentat în fapt, manopera montajului tâmplăriei, atât cea din contractul nr. 21/_, cât și cea din contractul nr. 22/_ .
Organele de urmărire penală au concluzionat în mod corect asupra lipsei laturii obiective - de inducere în eroare a ambelor părți vătămate T. A. C. și R. Ana, cu prilejul încheierii contractelor. Aspectele legate de livrarea incompletă a produselor comandate, necorespunzătoare ori fără certificatele de garanție țin eventual de o neexecutare ori executare necorespunzătoare a clauzelor contractuale, fiind atributul instanței civile să le analizeze, în baza răspunderii contractuale. Aspectele legale de proveniența tâmplăriei PVC respectiv lansarea comenzii cu produsele solicitate de partea vătămată au fost de asemenea elucidate prin declarația martorei Bejan D., director comercial al SC Aplast Trading SRL.
În ceea ce privește apărarea învinuitului B. cu privire la obiectul contractului cu nr. 23, instanța de judecată o apreciază ca fiind plauzibilă cu atât mai mult cu cât prețul de 12.000 lei solicitat, potrivit părții vătămate T. A. C. pentru casa sa de la Beliș, în cantitate de 80 m2cât s-a consemnat pe factură (f.55), apare ca fiind derizoriu în comparație cu cel plătit de partea vătămată R. Ana pentru o cantitate de tâmplărie PVC de 66 m2, cum rezultă din declarațiile acesteia, respectiv de 24.437 lei. În plus, este de reținut că apare plauzibilă susținerea învinuitului și legată de existența unor datorii ale părții vătămate T. A. C. față de partea vătămată R. Ana - invocată drept motiv de încheiere a contractelor cu nr. 22 și nr. 23 - în condițiile în care într-adevăr cele 3 uși exterior comandate de partea vătămată T. au fost montate la același imobil din str. Donath, aspect confirmat de martorul Gocan L. .
Împrejurarea că verso-ul contractului nr. 23 a fost aplicată o semnătură în alb a părții vătămate T. A. C. - aspect care ar fi putut implica o premeditare a învinuitului în prejudicierea părții vătămate - este confirmată doar de către partea vătămată R. Ana, aflată în relații de prietenie cu partea vătămată T. A., și interesată în cauză, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă a semnat factura nr. 23 din_ pe care se consemna explicit
"manoperă montaj tâmplărie termopan";.
În ceea ce privește primirea de către învinuit a sumei de 3400 lei respectiv a sumei de 1500 lei de la partea vătămată R. Ana, aprecierile organelor de urmărire penală asupra probatoriului administrat pe acest aspect apar ca fiind pertinente și se coroborează parțial și cu constatările Gărzii Financiare - Secția C.
, act cu relevanță și sub aspectul infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 al.1 lit.s din Legea nr. 241/2005.
Față de cele de mai sus, constatând că plângerea formulată conform art. 2781C.p.p. de către petentă este nefondată, soluția de netrimitere în judecată fiind legală și temeinică, instanța de judecată va dispune respingerea acesteia.
În temeiul art. 192 al. 2 C.pr.pen. va oblige petentele la plata sumei de câte 100 lei fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Prin Decizia nr 492/2006 Curtea a retinut ca prerogativa instantei de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata, a cuantumului onorariului avocatial convenit este cu atata mai necesara cu cat respectivul onorariu, convertit in cheltuieli de judecata, urmeaza a fi suportat de partea potrivnica, daca aceasta a cazut in pretentii, ceea ce presupune in mod necesar ca acesta sa-i fie opozabil.Or, opozabilitatea sa fata de partea potrivnica, tert in raport de conventia de prestare a serviciilor avocatiale, este consecinta insusirii sale de catre instanta prin hotararea judecatoreasca prin al carei efect creanta dobandeste caracter cert, lichid si exigibil.
In acest context, tinand seama de gradul de complexitate a cauzei, numărul termenelor de judecată și munca efectiv prestată de apărătorul ales care nu s-a prezentat la vreun termen de judecată însă a depus concluzii scrise, instanta apreciaza ca obligarea petentelor la plata unui onorariu in cuantum de 1488 lei apare ca fiind excesiv, astfel ca va dispune diminuarea acestuia la suma de 600 lei.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 193 C.pr.pen. va oblige petentele la plata sumei de câte 300 lei fiecare cheltuieli judiciare în favoarea învinuitului B. D. reprezentând onorariu parțial avocat ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 278 ind. 1 al.8 lit.a C.pr.pen. respinge ca nefondată plângerea formulată de către petentele T. A.
C. cu domiciliul în loc. C. - N., b-dul N. T., nr. 147,
ap.30, jud. C. și R. ANA cu domiciliul în loc.C. - N., str.T.
, nr.5, ap.42, jud. C. împotriva Ordonanței cu nr.554/p/2010 din data de_ a Parchetului de pe lângă Tribunalul C., pe care o menține.
În temeiul art. 192 al. 2 C.pr.pen. obligă petentele la plata sumei de câte 100 lei fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În temeiul art. 193 C.pr.pen. obligă petentele la plata sumei de câte 300 lei fiecare cheltuieli judiciare în favoarea învinuitului B. D. reprezentând onorariu parțial avocat ales.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi_ .
PREȘEDINTE GREFIER
R. M. L. B.
Red.2 ex./R.M./D.M.
_
| ← Decizia penală nr. 6/2013. Plângerea împotriva soluţiilor... | Decizia penală nr. 1219/2013. Plângerea împotriva soluţiilor... → |
|---|
