Sentința penală nr. 203/2013. Plângerea împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

SENTINȚA PENALĂ NR.203/D/2013

Ședința publică din 23 Mai 2013 Instanța compusă din: PREȘEDINTE: L. -A. C.

Grefier: D. -P. O.

Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe petentul T. I., cauza având ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.).

La apelul nominal făcut se constată lipsa părților.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: D. MĂCIUCĂ PROD. .

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că mersul dezbaterilor și poziția procesuală a părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L :

Prin plângerea înregistrată la Tribunalul Cluj la data de_, sub număr unic de dosar_, petentul T. I. a solicitat instanței de judecată desființarea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală emisă la data de_ în dosarul de urmărire penală nr. 248/P/2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj și rezoluției procurorului ierarhic superior nr. 119/II/2/2013 emisă la data de_, cu consecința începerii urmăririi penale față de intimatul T. I., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 174, 175 lit. i Cod Penal, deoarece făptuitorul nu s-a aflat în legitimă apărare, nefiind îndeplinite condițiile atacului și a apărării, și a schimbării temeiului de scoatere

de sub urmărire penală a petentului T. I., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 al. 2 Cod Penal, din art. 10 lit. b1Cod Procedură Penală, în art. 10 lit. e Cod Procedură Penală, deoarece T. I. se afla în legitimă apărare. În subsidiar s-a solici00tat în privința petentului T. I. înlocuirea sancțiunii amenzii administrative cu cea a avertismentului.

În motivarea plângerii se arată că nu erau prezente condițiile legitimei apărări pentru a se reține de această manieră, întrucât atacul nu era iminent, iar pe de altă parte atacul nu a pus în pericol persoana împotriva căruia s-a îndreptat, deoarece a fost exercitat cu un baston din dotarea forțelor de ordine, care nu este de natură a produce grave prejudicii pentru sănătatea și integritatea corporală a celor loviți cu asemenea instrumente. Pe de altă parte s-a mai arătat că acțiunea de apărare a intimatului T. I. nu era proporțională cu atacul petentului, și pe de

altă parte nu era nici necesară, în condițiile în care atacul petentului nu era unul injust, el fiind cel care s-a aflat în legitimă apărare.

Din actele dosarului, instanța reține următoarele:

Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj emisă în dosar de urmărire penală nr. 248/P/2011, la data de_, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. l74, art. 175 alin. 1 lit. i C.pen., a intimatului T. I., în același timp dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală pentru fapta lovire prev. de art. l80 alin. 2 C.pen. a petentului T. I. .

S-a reținut că la data de_, lucrătorii Serviciului de Investigații Criminale al I.P.J. C. au fost sesizați despre faptul că în satul M., jud. C. a avut loc un scandal între numiții T. I. și T. I., în cursul căruia primul l-a înjunghiat cu un briceag pe cel de-al doilea, care a fost internat la Spitalul Clinic Județean de Urgență C. cu diagnosticul: "plagă prin înțepare-tăiere torace posterior, cu hemopneumotorace";.

Având în vedere concluziile preliminare emise de Institutul de Medicină Legală C. -Napoca la_, potrivit cărora numitul T. I. prezintă leziuni corporale traumatice produse prin lovire cu un corp înțepător-tăietor, posibil cuțit ori briceag, care necesită 14-16 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații și au pus în primejdie viața victimei, s-a apreciat că este vorba de comiterea în cauză a unei infracțiuni contra vieții, fapt pentru care echipa complexă de cercetare s-a deplasat în localitatea M. pentru efectuarea constatărilor la locul faptei. Acțiunea de constatare s-a efectuat pe timp de noapte cu participarea intimatului T. I. găsit la sediul Postului de Poliție Comunală

M. -Răcătău, care a indicat ca loc al producerii evenimentului o zonă a drumului comunal din satul M. în dreptul imobilului cu numărul 372 aparținând familiei Safta I., unde rezulta că se efectuau lucrări de întreținere a drumului, fiind găsite staționate acolo un buldo-excavator cu lamă cu cupă și o autobasculantă. Pe acea porțiune a drumului, înaintea celor două utilaje staționate, intimatul a indicat locul unde potrivit susținerilor sale l-a văzut pe petentul T. I. oprind autoturismul Dacia Papuc, întrucât îi era obstrucționată deplasarea mai departe pe stradă de buldo-excavatorul ce efectua operațiuni de curățare a șanțului de pe partea stângă a drumului, iar înaintea acestuia se afla oprită autobasculanta în care niște muncitori încărcau resturile curățate din șanț.

Conform susținerilor intimatului T. I., în acea zi în jurul orelor 1630- 1700el se reîntorcea acasă pe jos de la un teren unde efectuase lucrări agricole, având în mână plasa în care își dusese de mâncare, iar în momentul când a ajuns să se intersecteze cu autoturismul condus de T. I., acesta a oprit și i-a făcut semn să meargă la el la portiera unde se afla la volan, iar după mai multe discuții

contradictorii cu el acesta a coborât din autoturism cu un baston de cauciuc în mână, cu care a început să-l lovească peste cap. În acest context susține că întrucât T. I. a continuat să-i aplice lovituri, a scos briceagul din plasa ce o avea în mână și l-a lovit și el de 2-3 ori cu briceagul spre subțioara brațului cu care îi aplica lovituri cu bastonul, până când acesta s-a oprit și a început să fugă pe drum în jos, după care el și-a ridicat de jos pălăria și plasa și a coborât spre curtea familiei Safta să meargă la el la locuință, întâlnindu-se pe traseu de lângă

bucătăria de vară cu Safta Viorica și tatăl acesteia, Safta I., care ar fi putut vedea ceea ce s-a întâmplat. In cursul acțiunii de constatare, a sosit la locul evenimentului unul din fiii petentului T. I. cu autoturismul Dacia Papuc de culoare roșie cu numărul_ la care a făcut referire T. I., ce a fost examinat de către specialistul criminalist, fără a fi găsit în interiorul său pretinsul baston de cauciuc menționat anterior de acesta, fiul victimei prezentând și o pungă cu mai multe obiecte de îmbrăcăminte despre care a afirmat că fusese îmbrăcat cu ele tatăl său în momentul exercitării asupra lui a actelor de agresiune. Cu aceeași ocazie, au fost ridicate de la locuința intimatului T. I. un cuțit de bucătărie și un briceag pliabil cu presele din lemn și lamă metalică cu lungimea de 7 cm, avute conform declarației sale în plasa există asupra sa la întoarcerea acasă de la câmp, precum și bluza purtată de el atunci ce prezenta pe ea pete de culoare brun- roșcată, observându-se totodată urme de aceeași culoare ce păreau a fi de sânge și pe capul acestuia, scurse pe față în partea stângă.

Numita Safta Viorica, fiind audiată cu privire la cele de mai sus, a relatat că în ziua de_, în jurul orei 17:00, când a ieșit din casă în curte, a văzut oprit în stradă un autoturism Dacia Papuc de culoare vișinie, iar lângă el a observat cum vecinul ei T. I. s-a aplecat spre a-și culege de jos pălăria și o plasă, după care a pornit să coboare prin curtea lor spre a merge la el acasă; în același timp observându-l și pe petentul T. I. că a luat-o la fugă pe stradă în jos, spre direcția casei tatălui său. Ea a mai relatat că în drumul său pe la ei prin curte, T. I. a intrat pe la ea prin bucătăria de vară și i-a cerut să-i dea numărul de telefon al șefului postului de poliție din comună, observând că avea urme de sânge în zona capului în partea stângă și auzindu-l afirmând, cu referire la T. I.

, că nu stă să îl omoare și de ce a intrat la el în familie. De asemenea, aceasta a afirmat că a văzut atunci că lucrau pe stradă la drum buldo-excavatorul și o autobasculantă BILIC, ce era oprită în dreptul casei lor pe partea cealaltă a drumului, observând ca persoane ce lucrau pe conducătorii buldo-excavatorului și autobasculantei și un al treilea ce curăța șanțul de dincolo de drum.

În completarea celor susținute verbal cu ocazia cercetării locului faptei, în prima declarație dată în cauză intimatul T. I. a relatat că atunci când la chemarea lui T. I. a ajuns lângă mașina acestuia, nu a mai așteptat să-i spună ce voia, ci i-a cerut el să nu îi mai scoată povești prin sat referitor la familie și să nu se mai amestece în problemele familiei sale, întrucât în perioada decembrie 2010 - februarie 2011 în care a fost plecat la muncă în Portugalia acesta ar fi făcut mai multe afirmații jignitoare la adresa soției sale. Urmare a acestor reproșuri susține că T. I. s-a enervat și a început să-l amenințe, dar el și-a continuat deplasarea spre curtea lui Safta, însă acesta l-a chemat înapoi să discute, iar când a ajuns lângă mașină s-a dat jos și a venit prin spatele autoturismului la el cu un baston de cauciuc de culoare neagră asemănător cu cele de poliție, începând să-l lovească cu el peste cap. El susține că s-a ferit de câteva lovituri retrăgându-se în spate, văzând că T. I. continuă să-l lovească peste cap, a scos din plasă un briceag ce era împlântat în pâinea rămasă și i-a aplicat cu el lovituri în zona pieptului, spre subțioara brațului cu care îl lovea. Imediat după lovirea cu briceagul susține că T. I. a luat-o la fugă spre locuința tatălui său din apropiere, iar el și-a luat de jos pălăria și traista și a plecat spre casă prin

curtea familiei Safta, de unde ulterior a sunat la 112 și a anunțat ce s-a întâmplat și apoi a mers cu o mașină de ocazie la Postul de poliție M. -Răcătău, relatându- i ajutorului șefului de post cele de mai sus.

În ce îl privește pe petentul T. I., în prima declarație ce i-a fost luată la Clinica Chirurgie Toracică unde fusese internat, el a relatat că în data de_ s-a dus cu mașina de acasă la domiciliul tatălui său de la numărul 363 din satul

M., iar după-masa în jurul orei 16:30 în timp ce îl aștepta cu autoturismul pe unul din cei doi fii ai săi, a apărut pe drum T. I., care l-a înjurat și i-a adresat cuvinte obscene pentru faptul că s-a băgat în familia sa, în sensul că ar fi trăit cu nevasta sa, amenințându-l că îl taie și pe el și pe fiii săi. Apoi susține că T. I. a trecut de pe partea stângă pe partea dreaptă a mașinii și a scos un cuțit, fapt pentru care el a sărit jos pentru ca acesta să nu dea peste el în autoturism, însă l-a ajuns în spatele mașinii și l-a înțepat în zona spatelui de două ori, în urma căreia a fugit până la gardul lui Ianc I. și acolo a sunat-o la telefon pe soția sa, pierzându-și apoi cunoștința; iar apoi la sosirea acolo a soției, care pentru a-l trezi L-a stropit cu apă pe față și l-a pălmuit, a fost transportat cu o mașină jos în comună pentru a întâlni ambulanța care l-a dus la spital în C. -Napoca. El a negat că înainte de înțeparea sa cu cuțitul l-ar fi lovit cu un baston de cauciuc peste cap pe T. I. și deci că faptele s-au petrecut cum a susținut acesta, solicitând să fie tras la răspundere penală pentru actele de agresiune exercitate asupra sa.

Pentru stabilirea existenței și modului de producere a leziunilor invocate de intimatul T. I., a fost dispusă și în privința lui efectuarea unei constatări medico-legale. Prin raportul de constatare medico-legală nr. 3083/II/a/_ al

I.M.L. C. -Napoca, s-a învederat la examenul obiectiv medico-legal existența pe regiunea fronto-parietală stângă a unei plăgi contuze de 4 cm sângerândă, nesuturată și occipital median tumefacție de 3/2 cm, concluzionându-se că numitul T. I. prezintă leziuni corporale ce s-au putut produce prin lovire cu corp dur, care au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale.

În ce privește leziunile prezentate de petentul T. I., prin raportul de constatare medico-legală nr. 3082/II/a/_ au fost detaliate aspectele concluziilor preliminare, reținându-se că din Biletul de externare F.O. nr. 2415/2011 a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie C. -Napoca, Secția Chirurgie Toracică, rezultă că susnumitul a fost internat în perioada_ -_ cu diagnosticul: "Traumatism toracic deschis. Plăgi toracice prin înțepare - o plagă toracică nepenetrantă (regiunea scapulară) și o plagă penetrantă regiunea axilară posterioare stângă spațiul intercostal 5. Emfizem subcutanat. Hemopneumotorace stânga ...";. Pe baza constatărilor făcute s-a concluzionat că petentul T. I. prezintă leziuni corporale traumatice care s-au putut produce prin lovire cu un corp înțepător-tăietor, posibil cuțit, leziunile au necesitat 14-16 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, leziunile suferite au pus în primejdie viața victimei, iar leziunea de la nivelul regiunii scapulare stângi s-a putut produce prin lovire după o direcție dinspre posterior spre anterior, iar cea de la nivelul regiunii axilare posterioare stângi prin lovire după o direcție latero-mediană. S-a mai arătat că poziția victimă-agresor ar putut fi agresorul în spatele victimei, fără a putea exclude în totalitate posibilitatea poziției față în față, ambii în ortostatism,

fiind necesară coroborarea cu datele din anchetă. S-a mai concluzionat că leziunile pot data din_ ";.

În baza datelor de mai sus, prin rezoluția din_ s-a început urmărirea penală împotriva intimatului T. I. pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art.174, art.175 alin.1 lit.i C.pen., reținându- i-se în fapt că la data de_, în cadrul unui conflict avut pe stradă în localitatea M. cu persoana vătămată T. I., i-a aplicat mai multe lovituri cu un cuțit în zona toracelui stâng, provocându-i conform concluziilor preliminare ale I.M.L. C. -Napoca leziuni corporale traumatice ce au necesitat 14- 16 zile de îngrijiri medicale și care au pus în primejdie viața victimei.

Totodată, având în vedere că prin declarația olografa dată intimatul T. I. a solicitat la rândul său tragerea la răspundere penală a lui T. I. pentru leziunile corporale ce i le-a provocat, prin rezoluția din_ s-a dispus începerea urmăririi penale și față de acesta din urmă pentru comiterea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin.2 C.pen., reținându-i-se în fapt că în cadrul aceluiași conflict avut cu cel dintâi în localitatea M. i-a aplicat lovituri cu un corp dur peste cap, provocându-i leziuni corporale ce au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale.

La audierea sa cu ocazia punerii sub învinuire, intimatul T. I. și-a menținut susținerile inițiale, respectiv că în cursul discuției contradictorii avute atunci pe stradă cu T. I. ce l-a chemat să meargă la el la mașină, acesta a coborât jos cu un baston de cauciuc luat din portieră și a început să-i aplice lovituri cu el peste cap, el încercând să se ferească la început, dar întrucât acesta a continuat cu loviturile peste cap și peste brațe, pentru a se apăra și a-l speria ca să nu-l mai lovească a scos briceagul din plasa cu mâncare și i-a aplicat la rândul său câteva lovituri cu el, în timp ce acesta încă îl mai lovea. Abia după ce l-a lovit cu cuțitul susține că T. I. a încetat să-l lovească, s-a întors și a fugit în direcția din care venise cu mașina, iar el în timp ce se îndrepta spre curtea familiei Safta să plece acasă și-a dat seama că oamenii ce lucrau la drum au putut vedea ce s-a întâmplat, întorcându-se la șoferul basculantei care însă i-a zis că nu prea a văzut; ca atare, și-a continuat drumul spre casă prin curtea vecinului, căruia i-a cerut voie să se uite în oglinda din bucătărie întrucât îi curgea sânge din cap, după care a mers la locuința sa de unde a sesizat evenimentul la numărul de urgență 112.

Au fost astfel întreprinse demersuri pentru audierea ca martori a celor ce rezultă că au efectuat atunci lucrări de întreținere la drum, fiind identificați în acest sens numiții M. n Moise I. el, conducător auto pe autobasculanta_, Trifon Augustin S. - conducător auto pe mini-excavator și Crăciun Ștefan Mihai, lucrător ce curăța șanțul. Însă în declarațiile date toți trei martorii au relatat că nu au văzut ce s-a întâmplat între cei doi bărbați, deoarece erau atenți și preocupați de lucrările pe care le executau, și doar conducătorul auto-basculantei a afirmat că își amintește că atunci un bărbat de circa 50 de ani cu o plasă de rafie în mână a mers la el la ușa autobasculantei și a bătut în ușă, dar el nu s-a oprit din lucru, observând doar că acesta sângera în zona tâmplei stângi, după care 1-a văzut intrând în curtea casei din apropiere. Același martor a mai relatat cum după circa 10 minute a văzut venind acolo o mașină de teren de culoare neagră, din care a coborât o femeie ce a început să strige și a urcat în fugă spre o casă de la

circa 200 metri din acel loc, unde s-a adunat mai multă lume, după care la scurt timp mașina de teren a plecat spre Răcătău.

În același sens a mai fost audiat și martorul Safta I., care a relatat că la data evenimentului dormea în bucătăria de vară, și la un moment dat a fost trezit de nora sa Safta Viorica ce a intrat în bucătărie, iar la scurt timp 1-a văzut intrând în încăpere și pe vecinul său T. I., care a mers direct la oglindă și s-a uitat la leziunea ce o avea la cap, din care îi curgea sânge pe față, spunând că a fost lovit în cap cu un baston de cauciuc, fără a spune cine 1-a lovit, după care acesta a plecat la el acasă.

În ce îl privește pe T. I., cu ocazia audierii sale ca parte vătămată a detaliat cele spuse în declarația scrisă personal la spital, afirmând că până înainte de conflictul respectiv a fost prieten de familie cu T. I., dar după ce acesta s-a reîntors de la muncă din Portugalia s-a auzit prin sat povestea că el ar fi avut relații cu soția lui, fără însă a-i reproșa nimic în față, rămânând în relații normale. Însă în ziua de_, când fusese transportat de către fiii lui cu autoturismul la locuința tatălui său, la reîntoarcere în timp ce se afla în autoturismul staționat pe stradă în dreptul locuinței familiei Safta, l-a văzut venind pe drum în jos pe T. I.

, care a mers la el la mașină și a început să-i aducă reproșuri că de ce s-a băgat în familia lui, amenințând că îi va face curele și pe el și pe fiii săi; amintindu-i totodată și de faptul că unul din băieții lui fusese ținut anterior în chirie de mama sa în C. -Napoca. După mai multe discuții contradictorii pe această temă circa 10 minute, susține că a văzut la un moment dat cum T. I. a scos briceagul, zicându-i că îl rezolvă pe loc și îndreptându-se spre el, astfel că a sărit repede jos

și s-a îndreptat spre spatele mașinii pe partea stângă. Însă T. I. a fugit pe partea cealaltă și l-a ajuns acolo, unde susține că probabil 1-a lovit și el cu pumnul când se aflau față în față, iar el puțin mai lateral și din această poziție 1-a lovit cu cuțitul în partea stângă spate, de circa trei ori întrucât are trei urme de lovituri, într-o poziție în care el încerca să scape prin fugă de lovituri. După loviturile cu cuțitul susține că a luat-o la fugă pe drum în jos spre locuința tatălui său, alergând și T. I. după el o porțiune de drum, dar apoi a abandonat fuga, iar el a ajuns și a sunat la telefon pe soția și copiii săi, după care a amețit. Față de declarația inițială, el a revenit și a arătat că recunoaște că 1-a lovit la rândul său pe T. I., fără a putea preciza dacă înainte de a-1 lovi acesta pe el cu cuțitul sau după, dar lovitura i-a aplicat-o cu pumnul, negând că l-ar fi lovit cu bastonul sau cu bâtă de baseball cum susține că a auzit că discută el prin sat. El a mai menționat că nu are pretenții civile față de T. I., având în vedere că au fost prieteni și nu trebuia să se ajungă până acolo.

Prin declarația dată la punerea sa sub învinuire, T. I. și-a menținut în esență susținerile din declarațiile anterioare, relatând la fel cum în timp ce aștepta în autoturism pe stradă în dreptul locuinței familiei Safta, l-a văzut coborând pe drum în jos pe T. I., care a mers la el la mașină și i s-a adresat cu cuvintele că de ce a intrat în familia lui, afirmând că îi face pe el și pe fiii săi curele. Apoi susține că 1-a văzut scoțând din traistă sau din buzunar un briceag și că s-a îndreptat să intre peste el în mașină pe partea dreaptă, astfel că pentru a nu fi prins în mașină a ieșit repede afară și s-a dus în partea din spate; însă acesta a mers repede după el acolo, astfel că pentru a se apăra de el să nu îl taie, a găsit o

bucată de lemn pe jos provenită de la lucrările pe care le efectuau muncitorii la drum, cu care a dat înspre el să se apere. Cu toate acestea, susține că T. I. 1-a lovit de mai multe ori cu cuțitul în partea stângă spate, iar întrucât el a început să fugă să nu-1 mai lovească s-a luat după el și a fugit o bucată de drum pe urmele sale, strigând că îi mai dă daca îi trebuie. În cele din urmă susține că a reușit să ajungă lângă locuința tatălui său, de unde i-a sunat pe telefonul celular pe nevastă-sa și fiul cel mare, cărora le-a spus că a fost tăiat de T. I., după care i s-a făcut rău și și-a pierdut cunoștința; fiind ulterior transportat cu autoturismul unui vecin cu numele de T. A. până jos în M. Răcătău, de unde a fost luat de ambulanță și dus la spital.

Soția lui T. I., T. L., a relatat cum în ziua incidentului soțul ei a fost plecat în vizită la tatăl său care era bolnav, iar în jurul orei 17 soțul a contactat-o la telefon, spunându-i că a fost tăiat de către T. I. . Atunci susține că 1-a rugat pe vecinul lor T. A. să o transporte cu mașina până la locul respectiv, unde 1-a găsit pe soțul ei întins pe jos inconștient, cu hainele pline de sânge, iar după ce 1-a trezit stropindu-1 cu apă, acesta i-a spus că T. I. 1-a amenințat că îi face pe el și pe cei doi fii ai săi curele. Ea a mai relatat că familia sa nu s-a aflat în relații conflictuale cu T. I., ci dimpotrivă când acesta s-a întors din Portugalia a apelat telefonic la soțul ei să meargă după el la C. cu autoturismul să-1 aducă cu bagajele acasă, iar ea a vorbit de mai multe ori cu soția acestuia la telefon. În ce privește modul și împrejurările în care a avut loc actul de agresiune asupra soțului ei, aceasta a relatat că T. I. i-a povestit că în timp ce îl aștepta pe fiul lor în mașină, T. I. a mers la el la autoturism și 1-a întrebat că de ce a intrat în familia lui, amenințând că îl face pe el și pe fiii săi curele, după care a scos un cuțit sau un briceag și s-a îndreptat spre el pe la spate și i-a aplicat două lovituri în zona omoplatului stâng, după care T. a coborât la el la locuință.

La propunerea petentului T. I., a mai fost audiat ca martor și numitul Iancu I., din satul M. nr.373, care a relatat că în ziua incidentului era în grajd la animale, când au mers acolo T. I. și tatăl său T. Nicolae, care 1-a rugat să meargă să tragă mașina celui dintâi din stradă de lângă casa lui Safta la el în curte. Cu acea ocazie afirmă că T. I. i-a spus că a fost tăiat cu cuțitul de către

T. I., la scurt timp cel în cauză așezându-se pe sol întrucât îi era rău, după care a venit acolo T. A. cu autoturismul și 1-a transportat pe T. I. și pe soția lui jos în sat la Răcătău la ambulanță. El a mai relatat că atunci când a mers să mute din stradă autoturismul lui T. I., a văzut lucrând la drum o echipă de muncitori, cu un ifron cu cupă și o basculantă marca Bilic.

Având în vedere versiunile diferite prezentate de petent și intimat privind modul și împrejurările concrete în care au exercitat reciproc acte de agresiune unul împotriva celuilalt, respectiv imposibilitatea dovedirii acestor aspecte cu alte mijloace de probă directe, concludente și utile, pe baza consimțământului celor doi s-a dispus testarea lor cu tehnica poligraf, pentru a se stabili dacă și care din ei manifestă comportament simulat în răspunsurile întrebările relevante ale cauzei.

În urma prezentării lor la prima testare, prin raportul de constatare tehnico- științifică nr. 423429/_ al Inspectoratului de Poliție Județean C. Serviciul

Criminalistic, s-a menționat în privința lui T. I. că interpretare diagramelor poligraf a evidențiat că răspunsurile lui la întrebările relevante ale cauzei:

"3- T. I. a declanșat conflictul venind la d-ta cu briceagul în mână ș spunând că «vă face curele pe toți 3»? Răspuns DA

5. D-ta ai început conflictul chemându-1 înapoi pe T. I. și lovindu-1 cu un baston în cap? Răspuns NU

  1. L-ai lovit pe T. I. cu un baston din cauciuc luat din autoturism? Răspuns DA

  2. Ai luat bastonul din cauciuc din mașină pentru că T. I. avea în

mână briceagul? Răspuns DA" au produs într-un mod relativ echilibrat atât note specifice comportamentului simulat, cât și note specifice conduitei sincere, concluzionându-se că diagnosticul este cel de imposibilitatea pronunțării.

S-a menționat în completare, printr-o notă, că este posibil ca reactivitatea psihoemoțională a lui T. I. să fi fost influențată și de faptul că acesta a recunoscut în cadrul interviului pre-test că 1-a lovit pe T. I. cu un baston din cauciuc, fapt nerecunoscut în declarațiile anterioare date în cauză, aspect care i-a produs o stare de agitație psihomotorie. în consecință, s-a recomandat retestarea subiectului.

În ce îl privește pe numitul T. I., s-a menționat că potrivit procedurilor specifice de examinare cu tehnica poligraf, acesta nu poate fi examinat la poligraf datorită problemelor de sănătate mentală pe care le are și a medicației administrate; susnumitul afirmând la interviul pre-test, ca și cu ocazia audierilor în cauză, când a prezentat două bilete de trimitere emise pentru diagnosticul de

"Tulburare depresivă";, că este suferind psihic.

Având în vedere recomandarea făcută în privința lui T. I., precum și faptul că în urma verificărilor făcute a rezultat că T. I. nu a avut nici o internare în perioada 2010-2011 în unități medicale psihiatrice cu diagnosticul invocat, s-a solicitat din nou testarea celor doi de către I.P.J. - Serviciul Criminalistic la aparatul poligraf.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.4502/_ s-a concluzionat că răspunsurile numitului T. I. la două din întrebările relevante ale cauzei:

"5. D-ta ai început conflictul lovindu-1 cu briceagul pe T. I. ? Răspuns

NU...

9. Ai luat briceagul din plasă pentru a te apăra de loviturile lui T. I. ?

Răspuns DA", nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat; iar la întrebările:

"3. Minți când spui că plecai spre casă când T. I. a ieșit cu un baston în mână pentru a te lovi? Răspuns NU ...

8. D-ta ai scos briceagul din plasă înainte ca T. I. să te lovească? Răspuns NU", au fost observate ușoare și inconstante modificări care ar putea fi asociate comportamentului simulat, rezultând astfel că este probabil ca subiectul să fie sincer și la aceste întrebări.

Cât îl privește pe T. I., s-a menționat că a refuzat să fie testat cu tehnica poligraf de această dată.

Cu ocazia reaudierii lor la finalizarea cercetărilor și la prezentarea materialului de urmărire penală, cei doi învinuiți și-au menținut susținerile din declarațiile anterioare.

Din coroborarea acestor date, în ce privește împrejurările și modul concret în care s-au petrecut actele de agresiune între cei doi, s-a apreciat de către procurorul de caz că versiunea cea mai plauzibilă este cea prezentată de intimatul

T. I., respectiv că pe fondul acuzelor pe care i le-a adus lui T. I. acesta a coborât din autoturismul și a început să-1 lovească cu bastonul peste cap de mai multe ori; iar în starea tensionată ce s-a creat, pentru a se apăra și a-1 împiedica să-1 mai lovească T. I. a scos briceagul din plasă și i-a aplicat cu el două lovituri, în urma cărora T. I. a încetat lovirea cu bastonul și a fugit înspre locuința tatălui său.

Astfel intimatul T. I. a comis faptele în starea de legitimă apărare conform art.44 alin.1 și 2 C.pen., fiind deci incident în privința lui cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prev. de art. 10 lit.e C.pr.pen.

În ce îl privește pe petentul T. I., având în vedere urmarea de o gravitate redusă a faptei acestuia și împrejurarea că se află la prima confruntare cu legea penală, recunoscând în final comiterea actelor de agresiune asupra lui T.

I., s-a apreciat că sunt incidente în privința lui prevederile art.181 C.pen.,

întrucât fapta săvârșită de el nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiindu-i suficientă aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.

Împotriva acestei soluții petentul T. I. a promovat plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, care prin rezoluția emisă în dosarul de urmărire penală nr. 119/II/2013 la data de_ a fost respinsă plângerea formulată de petentul T. I. împotriva ordonanței nr. 248/P/2011 din_ a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, ca nefiind întemeiată, reținându-se că în privința modului în care s-au derulat evenimentele nu au putut fi identificați martori oculari, care să fi perceput în mod direct și nemijlocit comiterea faptelor, ci doar martori care au văzut pe T. I. și T. I. înainte și imediat după comiterea faptelor. T. I. a suferit și el leziuni corporale care s-au putut produce prin lovire cu corp dur și au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Pe parcursul urmăririi penale T. I. și-a susținut în mod constant declarațiile cu privire la elementele esențiale ale cauzei, fapt confirmat și de raportul de constatare medico-legală cu privire la comportamentul simulat întocmit în dosar.

T. I. nu a avut o conduită sinceră pe parcursul urmăririi penale, în sensul că a dat declarații inconstante pe parcursul cercetărilor penală, cu privire la elementele esențiale ale cauzei și în special cu privire la împrejurările în care a debutat incidentul. Totodată, cu ocazia unei prime testări cu tehnica poligraf s-a concluzionat că răspunsurile la întrebările relevante au produs în mod relativ echilibrat atât note specifice comportamentului simulat, cât și note specifice conduitei sincere, posibil datorită declarațiilor inconstante, iar în final a refuzat o altă testare poligraf.

Constatând faptul că agresiunea a fost inițiată de către T. I., ce 1-a lovit pe T. I. cu bastonul peste cap de mai multe ori, iar acesta pentru a se apăra și

pentru a-1 împiedica să îl mai lovească, a scos briceagul din plasă, pe care întâmplător îl avea asupra sa și i-a aplicat acestuia lovituri până în momentul în care agresiunea a încetat, procurorul de caz a stabilit că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 44 alin. 1 și 2 C.pen., în mod corect, și deci s-a apreciat de către procurorul ierarhic superior că plângerea este neîntemeiată și a fost respinsă.

Încă de la început s-a putut constata că T. I. a recunoscut fapta comisă și a dat declarații relevante cu privire la împrejurările în care a comis fapta, declarații care s-au coroborat cu celelalte mijloace de probă administrate, confirmate și de raportul de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat în cauză, pe când T. I. a negat la începutul cercetărilor penale împrejurarea esențială referitoare la debutul incidentului, respectiv nu a recunoscut că incidentul a fost declanșat de către el și că el este cel care a început să-l lovească pe T. I. cu bastonul peste cap. Drept urmare se constată că declarațiile acestei părți au fost date "pro cauza"; și nu se coroborează decât parțial cu probele administrate în dosar.

În ceea ce privește susținerile cu privire la neîndeplinirea condițiilor referitoare la atac, respectiv la apărare, se constată că acestea sunt nefundamentate. Așa cum prevede legea, respectiv art. 44 C.pen. legitima apărare apare ca o ripostă pe care o dă o persoană împotriva unui atac care îi pune, în cazul de față, în pericol grav persoana. Se constată astfel că T. I. nu a acționat cu o voință liberă, ci constrâns de necesitatea apărării unei valori sociale fundamentale, respectiv integritatea sa corporală, acționând conform instinctului de apărare.

Astfel cum s-a reținut mai sus, atacul provocat de T. I. a constat într-o comportare violentă, materializată într-o acțiune îndreptată împotriva integrității corporale a lui T. I., obiectivizată printr-o acțiune fizică, respectiv lovirea cu bastonul peste cap, în măsură să pericliteze în substanță valoarea socială ocrotită de lege, respectiv integritatea corporală. Obiectul folosit în agresiune, bastonul, este apt să producă o modificare fizică valorii sociale menționate mai sus. Agresiunea comisă de către T. I. prin care fost periclitată viața lui T. I. s-a îndreptat împotriva atacului acestuia, a fost necesară pentru înlăturarea atacului, încetând în momentul în care a încetat și atacul. Totodată, s-a constatat că apărarea a fost proporțională cu atacul, în condițiile în care T. I. a acționat asupra integrității corporale a lui T. I., fapta comisă de acesta din urmă îndreptându-se tot împotriva integrității corporale a lui T. I. . Se constată astfel că în mod corect s-a reținut în cauză incidența disp. art. 44 alin. 1 și 2 C.pen. în ceea ce privește fapta comisă de către T. I. asupra lui T. I. . Raportat la faptul că agresiunea a fost inițiată de către T. I., în condițiile inexistenței unui atac din partea lui T. I., în mod corect s-a reținut că acesta se face vinovat de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, respectiv lovire, însă raportat la împrejurările în care aceasta a fost comisă, s-a apreciat că aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Asupra celor două soluții emise de procurorul de caz și de cel ierarhic superior, instanța apreciază că acestea sunt corecte și urmează a fi menținute. Așa fiind, astfel cum reiese din declarația intimatului T. I., la momentul la care a

scos briceagul, atacul petentului nu era iminent că era de-a dreptul în plină desfășurare, iar acțiunile agresive ale petentului, din cauza tensiunii momentului nu au putut fi foarte precis cuantificate de către intimat, ceea ce nici nu este cazul a se face, deoarece literatura de specialitate a stabilit că între atac și apărare nu este cazul să se realizeze o proporție matematică. Intimatul T. I. a declarat că, în momentul în care petentul a început să-i aplice lovituri cu bastonul, a simțit, de durere, că "i se cam moaie picioarele";. De altfel fotografiile de la doar ce-l înfățișează pe petent sunt destul de elocvente.

Așa cum am arătat în cele ce preced, în momentul în care intimatul a simțit o durere violentă nu credem că a stat să raționeze că bastonul cu care este lovit nu poate produce moartea sau handicapuri. De altfel, pentru ca o persoană să se afle în legitimă apărare, nu este necesar ca valoarea atacată și care se află în pericol să fie viața, fiind suficient ca această valoare să fie și integritatea fizică și sănătatea celui în cauză.

Apreciem, șa cum am mai arătat că între atac și apărare nu trebuie să existe o proporție matematică, cu atât mai mult cu cât în speța de față apărarea intimatului a încetat în momentul în care a încetat atacul.

S-a mai arătat în plângere că apărarea nu era necesară, deoarece din actele medico-legale rezultă că leziunile suferite de petent sunt situate pe partea posterioară a toracelui acestuia, ceea ce înseamnă că loviturile au fost aplicate în timp ce acesta era cu spatele spre agresor. Credem că datorită diferenței de înălțime dintre petent și intimat, primul fiind mai înalt cu capul decât al doilea, cel mai probabil în timpul apărării intimatul se afla în zona laterală a trunchiului inculpatului, sub brațul ridicat al acestuia, astfel că loviturile au fost aplicate dinspre posterior spre anterior, însă în timp ce intimatul se afla în lateral față de petent.

Mai este necesar să precizăm că atacul petentului nu era just, deși acesta susține contrariul, deoarece el este cel ce a declanșat acțiunile violente, aplicându-i intimatului acele lovituri repetate cu bastonul în cap. acest lucru reiese din poziția constantă manifestată de către intimatul T. I., în timp ce petentul T. I. a susținut inițial că nu l-a lovit deloc pe intimat, apoi că l-a lovit cu pumnul după ce intimatul l-a lovit cu briceagul, apoi că a aruncat spre el cu un lemn în timp ce acesta se pregătea să-l lovească cu cuțitul, ca în cele din urmă să recunoască că i-a aplicat lovituri cu bastonul, însă de abia după ce intimatul îl lovise cu cuțitul. Însă ne întrebăm dacă lucrurile s-au petrecut așa cum încearcă petentul să le descrie, când a mai avut timp petentul să-l lovească pe intimat cu bastonul, dacă acesta fugea, în timp ce era urmărit din spate de către intimat, care îi aplica lovituri cu cuțitul.

Este evident că apărarea petentului are câteva vicii de logică, ceea ce ne conduce la concluzia că acesta nu este sincer.

Câtă vreme apărarea intimatului a avut un caracter just, așa cum am demonstrat în cele reținute mai sus, este evident că nu se poate pune problema legitimei apărări în care ar fi acționat petentul.

Sintetizând toate argumentele de mai sus, tribunalul, în temeiul art. 2781al. 8 lit. a Cod Procedură Penală, va respinge ca nefondată plângerea formulată de

către petentul T. I. și va menține ordonanța de scoatere de sub urmărire

penală emisă la data de_ în dosarul de urmărire penală nr. 248/P/2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj precum și rezoluția procurorului ierarhic superior nr. 119/II/2/2013 emisă la data de_ .

În temeiul art.192 al.2 Cod Procedură Penală va obliga petentul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 50 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

În temeiul art. 2781al. 8 lit. a Cod Procedură Penală, respinge ca nefondată plângerea formulată de către petentul T. I. , domiciliat com. M. Răcătău, sat. M. nr. 363A, jud. C., și menține ordonanța de scoatere de sub urmărire penală emisă la data de_ în dosarul de urmărire penală nr. 248/P/2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj precum și rezoluția procurorului ierarhic superior nr. 119/II/2/2013 emisă la data de_ .

În temeiul art. 192 al.2 Cod Procedură Penală obligă petentul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 50 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 23 mai 2013, în lipsa petentului și a intimatului.

PREȘEDINTE

L. A. C.

GREFIER

DP O.

Red. 2 ex./L.A.C./D.M.

_

← Sentința penală nr. 126/2013. Plângerea împotriva...  Sentința penală nr. 125/2013. Plângerea împotriva... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Sentința penală nr. 203/2013. Plângerea împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată