Sentința penală nr. 4/2013. Plângerea împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
SENTINȚA PENALĂ NR.4/2013
Ședința publică din 22 ianuarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE | : L. | H. |
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare cauza penală având ca obiect plângerea formulată de petenta C. V., împotriva ordonanței procurorului nr.1025/II/2/2012 din_ a Procurorului General adjunct de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. .
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa petentei C. V. și a intimaților P. A. G., T. V. M. și N. T. M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosarul cauzei s-au depus concluzii scrise de către intimata P. A. G. prin care a răspuns motivelor invocate în plângere.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a plângerii.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerrea plângerii ca nefondată. Arată că procurorul de caz a efectuat tot ceea ce s-a dispus în hotărârea judecătorească dar nu au existat alte elemente care să susțină versiunea petentei și care să confirme acuzele ce se aduc făptuitorilor, motiv pentru care s-a dispus netrimiterea în judecată a acestora. Cu obligarea petentei la plata cheltuielilor judiciare către stat.
C U R T E A:
Deliberând retine că prin plângerea adresată acestei instanțe la data de_ petenta C. V. a solicitat pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună desființarea Rezoluției nr. 371/P/2011 din 1 noiembrie 2012 și a Rezoluției nr. 1025/II/2/2012 din 4 decembrie 2012, ambele ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. în vederea reluării urmăririi penale împotriva făptuitorilor POP A., T. V. si N. T. M. în vederea completării actelor de urmărire penală si trimiterii acestora în judecată.
În motivarea plângerii petenta a arătat, în esență, că în cauză există probe indubitabile de unde rezultă că făptuitorii arătati au comis infractiunile imputate, însă probele administrate au fost tratate superficial, nu au fost coroborate. Totodată se impune a se efectua si confruntarea martorilor audiați, precum si confruntarea dintre petentă si făptuitori în vederea elucidării aspectelor contradictorii ale probatiunii si lămurirea cauzei sub toate aspectele.
Procedând la soluționarea plângerii pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Petiționara C. V. s-a adresat initial Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
solicitând efectuarea urmăririi penale si trimiterea în judecată a făptuitorilor:
P. A., notar public, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev.de art.246 C.pen., rap.la art.2481 C.pen., înșelăciune
prev.de art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen., fals intelectual prev.de art.289 alin.1 C.pen. și uz de fals, prev.de art.291 C.pen., cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.;
T. V., preot, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev.de art.26 C.pen., raportat la art.246 C.pen., rap.la art.2481 C.pen., înșelăciune prev.de art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen., instigare la fals intelectual prev.de art.25 C.pen. rap.la art.289 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., uz de fals prev.de art.291 C.pen. și abuz de încredere prev.de art.213 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.33 lit.a C.pen. și
N. T. M., medic, pentru săvârșirea complicității la înșelăciune prev.de art.26 C.pen., rap.la art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen., fals intelectual prev.de art.289 alin.1 C.pen. și complicitate la infracțiunea de uz de fals prev.de art.26 C.pen., raportat la art.291 C.pen.cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.
În fapt, petenta a reclamat că făptuitorii T. V. M. si P. A. G. (ultima în calitatea de notar) au indus-o în eroare cu prilejul încheierii antecontractului nr. 4999 din data de_ intitulat "Promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare" vizând apartamentul din C. N., str. Petuniei nr. 5, ap. 5, județul C. si a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1045/_ (ambele redactate si semnate la biroul notarului mentionat) deoarece nu reflectă voința sa reală și nici conținutul înțelegerilor avute anterior cu T. V. M. . În concret, petenta afirma că desi înțelegerea încheiată cu T.
V. M. consta în faptul că dreptul de proprietate al noului apartament să fie trecut exclusiv pe numele petentei, întrucât locuința urma a fi cumpărată din banii acesteia, iar apoi să fie încheiat un alt act juridic cu T. V. M., prin care petenta să consimtă ca apartamentul să intre în proprietatea acestuia, numai la data decesului persoanei vătămate, iar în schimb făptuitorul să-i asigure o întreținere completă pe timpul vieții, profitând de starea sa de sănătate (cunoscută de făptuitor prin prezentarea actelor medicale si de către făptuitoare prin simpla informare) si necunoasterea termenilor juridici si neexplicitarea acestora, în continutul actelor mentionate s-a stipulat că persoana vătămată avea calitatea de cumpărătoare a dreptului de uzufruct viager, iar T.
V. M. avea calitatea de cumpărător al nudei proprietăți, corelativ cu asumarea obligației de a asigura persoanei vătămate C. V. o întreținere completă, pe tot timpul vieții, doar în caz de nevoie, constând în toate cele necesare traiului, precum și suportarea cheltuielilor de înmormântare la data decesului. Practic, petenta pretinde că
T. V. M. ar fi dobândit fraudulos, pe banii săi, dar fără acordul și știința sa, nuda proprietate asupra locuinței, deși partea vătămată a achitat integral prețul de 51.000 euro, ea dobândind doar dreptul de a locui în apartament, pe durata vieții. Totodată, la pct. III din contract, se arată că T. V. M. se obligă să-i acorde întreținerea completă, doar în caz de nevoie, nu constant, aceasta fiind o altă diferență față de înțelegerile dintre părți, conform precizărilor persoanei vătămate.
A mai arătat petenta că la momentul semnării contractului în fața notarului public a fost prezentată adeverința medicală nr. 2659/_, eliberată de medicul N. T.
M. din conținutul căreia rezulta că persoana vătămată nu prezintă tulburări psihotice la data examinării, este conștientă și aptă de a încheia acte notariale, act cu privire la care afirmă că este complet fals deoarece ea nu a fost deloc prezentă în cabinetul medicului psihiatru la data presupusei examinări,_ si nici nu îl cunoștea la acea dată pe medicul N. T. M. .
În final, petenta a cerut tragerea la răspundere a numitului T. V. M. și pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere prev. de art. 213 Cod penal, constând în aceea că, după începerea lucrărilor de renovare la apartamentul din C. N.
, str. Petuniei nr. 5, ap. 5, fără să mai rețină exact luna și data, T. V. M. i-ar fi luat mai multe bunuri, inițial cu acordul său, transportându-le în mai multe ocazii la casa acestuia din V., afirmând că le va păstra până la finalizarea renovărilor, dar că a dispus pe nedrept de o serie din aceste bunuri ( bibliotecă și o mașină de spălat vase ar fi fost date de T. V. M. unui alt preot, fără acordul petentei, în schimbul unor
lemne de foc), iar cu privire la altele refuză să le restituie, în pofida solicitărilor repetate ale ei (un pat, obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte).
Valoarea acestor bunuri a fost apreciată de persoana vătămată la 5.000 de euro, cu care s-a constituit parte civilă față T. V. M. .
Prin rezoluția din 27 decembrie 2011 dată în dosar nr. 371/P/2011 procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii P. A., T. V. și N. T. M., cu privire la toate infractiunile reclamate apreciind că nu există dovezi care să ateste că s-ar fi produs înșelarea petentei de către făptuitori si că activitatea acestora nu are relevanță penală, că lipsa discernământului petentei C. V. la data semnării actelor din luna august 2009 nu poate fi rezolvată decât pe calea unei acțiuni civile, prin care să solicite anularea actelor juridice pretins viciate.
Împotriva rezoluției procurorului din 27 decembrie 2011, petenta a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C., iar prin rezoluția din 19 ianuarie 2012 dată în dosar nr. 41/II/2/2012 procurorul ierarhic superior a respins-o ca neîntemeiată arătând că din analizarea dosarului nu rezultă că făptuitorii ar fi comis faptele imputate si că dacă partea vătămată consideră că a fost în eroare cu privire la obiectul contractului încheiat cu preotul T. V. M., poate formula o acțiune civilă pentru rezoluțiunea contractului de întreținere. Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale petenta C. V. a formulat plângere întemeiată pe dispozitiile art. 278/1 C.proc.pen., plângere care a fost admisă prin sentinta penală nr. 51/2012 pronuntată în dosarul nr._ a Curtii de Apel C., desființându-se în întregime rezolutia atacată și trimiterea cauzei procurorului competent de la același parchet în vederea continuării cercetărilor și a eventualei începeri a urmăririi penale față de făptuitorii mentionati.
Sentinta a fost motivată, în esentă arătându-se că la dosar nu există suficiente probe pentru lămurirea cauzei si că pentru demonstrarea existenței sau absenței laturii subiective a activității infracționale a celor trei făptuitori, care trebuie să fie anterioară încheierii contractului dintre petentă și T. V. M., este necesar ca procurorul de caz să efectueze în continuare cercetări constând în: audierea martorului Damian Cornel din București pentru dovedirea naturii juridice a raporturilor dintre petentă și făptuitorul
T. V. M. și dacă acesta cunoștea sau nu afecțiunile medicale ale părții vătămate; ascultarea martorei Topârceanu M. cu domiciliul în București, S. B. N., nr.16, bl.23, sc.4, et.II, ap.142, sector 3 pentru demonstrarea raporturilor dintre petentă și făptuitorul T. V. M. ; ascultarea martorului Luca V., ziarist la Radio România C.
, (în prezent mandatarul părții vătămate), care a însoțit-o în permanență pe partea vătămată în deplasările la medicul psihiatru N. T., atât în anul 2009, cât și 2011, precum și la cabinetul notarial cu ocazia întocmirii contractului dintre aceasta și T. V.
M. ; ascultarea martorei Rațiu Liana - secretară la Biroul notarial al notarului P. A.
G. pentru demonstrarea încunoștiințării petentei asupra conținutului contractului încheiat cu T. V. M. ; întocmirea unei corespondențe cu Centrul de Sănătate Mintală cu sediul în C. -N., str.Eremia Grigorescu nr.60 care să comunice o copie de pe toate actele care se găsesc în arhiva acestuia, corespunzător numărului de înregistrare 2659 din_ precizat pe adeverința medicală eliberată de făptuitorul N.
T., respectiv copii din registrul de consultații aferent acelei perioade din anul 2009 care să ateste că numita C. V. la data de_ a fost supusă unui consult nemijlocit psihiatric; întocmirea unui proces verbal de transcriere a conținutului CD-ului depus la dosar f.107 u.p.în vol.I, de către petenta C. V. la data de_ pentru a se dovedi legătura de cauzalitate dintre discuțiile purtate de partea vătămată cu doctorul
N. T. raportat la obiectul prezentei cauze.
După efectuarea actelor premergătoare dispuse de către instantă, prin Rezolutia nr. 371/P/2011 din 1 noiembrie 2012 s-a dispus neînceperea urmăririi penale fată de făptuitorii din cauză cu privire la toate infractiunile reclamate cu motivarea că din actele dosarului, inclusiv cele efectuate după emiterea sentinței penale nr. 51/_, nu
rezultă elemente care să confirme susținerile persoanei vătămate, în ceea ce privește pretinsa săvârșire a unor infracțiuni împotriva sa, respectiv că nu s-a putut stabili că persoana vătămată ar fi fost înșelată de către făptuitori, pentru a semna actele notariale în alte condiții decât cele dorite de către C. V., nu s-a dovedit că notarul public P.
A. G. și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în vreun mod sau că ar fi cunoscut lipsa discernământului petentei si nu s-a probat faptul că adeverința medicală eliberată de către N. T. M. ar avea un caracter fals.
Rezolutia de mai sus a fost atacată de petentă la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. care prin rezoluția din 4 decembrie 2012 dată în dosar nr. 1025/II/2/2012 procurorul ierarhic superior a respins-o ca neîntemeiată, arătând că din analizarea dosarului nu reiese că notarul Pop A. G. si-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu cu ocazia autentificării contractului de vânzare- cumpărare, cu privire la lămuririle date părților, conținutul actului și înscrisurile, adeverințele ce i-au fost prezentate de părți, după cum s-a probat că nu a avut cunoștință de exietnța actelor medico-legale care atestau lipsa discernământului petentei.
Procurorul general afirmă că rezoluția procurorului de caz este legală și temeinică și în ceea ce-l privește pe medicul psihiatru T. N., deoarece acesta a examinat-o efectiv pe pacienta C. V. la_, eliberând în acest sens adeverința medicală ce atesta abilitatea petentei de a încheia acte notariale atașată dosarului la
f.52. Referitor la preotul T. V. M., procurorul general constată că acesta nu a efectuat niciun fel de manoperă frauduloasă pentru inducerea în eroare a părții vătămate, între el și petenta C. V. fiind întocmit un contract de întreținere.
Se apreciază în final, că dacă partea vătămată consideră că a fost în eroare cu privire la obiectul contractului încheiat cu preotul T. V. M., poate formula o acțiune civilă pentru rezoluțiunea contractului de întreținere.
Plângerea formulată de petenta C. V. împotriva rezolutiei procurorului, întemeiată pe dispozitiile art. 278/1 C.proc.pen. este nefondată.
Petenta C. V. a precizat că a locuit până în vara anului 2009 în București, având în proprietate un apartament. La un moment dat, s-a decis să vândă acel apartament și să se mute în C. N., urmând a-și achiziționa o nouă locuință în acest oraș.
În acest sens, petenta arată că în luna iulie 2009 s-a deplasat în C. N., pe str. Eroilor, la Biserica "Schimbarea la Față" unde l-a abordat pe făptuitorul T. V., fiind trimisă la acesta de către episcopul Cornel Damian din București pentru a o ajuta în privința demersurilor concrete, de mutare din București în C. N. și de achiziționare a unui nou apartament.
La data de_, C. V. și-a vândut apartamentul din București, fiind însoțită la notarul public din București de către T. V. M. și un coleg de-al acestuia, martorul Negru Cornel E. n, petenta primind suma de 62.000 de euro ca preț al locuinței înstrăinate.
La data de_, C. V. a semnat, în fața notarului public P. A. G. din C. N., un antecontract vizând apartamentul din C. N., str. Petuniei nr. 5, ap. 5, județul C., intitulat "Promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare". Antecontractul a fost redactat la biroul notarului public, iar semnăturile părților au fost legalizate prin încheierea nr. 4999/_ (xerocopia la voI. 1, f. 46, 47).
În acest antecontract, persoana vătămată avea calitatea de promitentă cumpărătoare a dreptului de uzufruct viager, iar T. V. M. avea calitatea de promitent cumpărător al nudei proprietăți. Prin acest act T. V. M. s-a obligat să cumpere nuda proprietate a apartamentului, pe numele și în favoarea sa, corelativ cu asumarea obligației de a asigura persoanei vătămate C. V. o întreținere completă, pe tot timpul vieții, constând în toate cele necesare traiului, precum și
înmormântarea la data decesului. Petenta s-a obligat să cumpere dreptul de uzufruct viager și să primească întreținerea completă de la T. V. M. . A fost achitat un avans de 500 de euro din banii persoanei vătămate, iar restul prețului de 50.000 euro urma a fi plătit prin virament bancar, în contul mandatarei vânzătorilor de la B.R.D.
La data de_ părțile s-au prezentat din nou la notarul public P. A. G. și au semnat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1045/_ (f. 53,54- voI. 1).
În fața notarului public a fost prezentată adeverința medicală nr. 2659/_, eliberată de medicul N. T. M. (xerocopia la f. 52, voI. 1), din conținutul căreia rezulta că persoana vătămată nu prezintă tulburări psihotice la data examinării, este conștientă și aptă de a încheia acte notariale. Suma de 50.000 euro a fost depusă în cont la B.R.D., la_, iar T. V. M. a completat în nume personal formularul de depunere, deși banii îi primise de la persoana vătămată, care l-a și însoțit la bancă.
Conform art.215 alin. 1 Cp., infracțiunea de înșelăciune consta in "inducerea in eroare a. unei persoane, prin prezentarea ca adevărata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei. fapte adevărate, in scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba"", iar potrivit alin.3 al art.215 Cp.
"inducerea sau menținerea in eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșita, in as a fel încât, fără această eroare, cel înselat nu ar fi încheiat sau executat contractul in condițiile stipulate", constituie inselaciune in convenții.
Astfel spus, celui indus în eroare i se crează o falsa reprezentare a realității, iar pentru aceasta este insa necesar ca făptuitorul sa folosească anumite mijloace de inducere in eroare.
In ceea ce privește infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, în forma calificata, prev.de art.246 Cp. rap.la art.248/1 Cp., aceasta consta in exercitarea abuziva, de catre un funcționar public, a atribuțiilor sale de serviciu, fapta prin care aduce atingere intereselor legale ale unei persoane.
Latura obiectiva a infracțiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor se realizează fie prinlr-o inacțiune (neandeplinirea unui act), fie printr-o acțiune (îndeplinirea defectuoasa a unui act). Termenul "act" este folosit de legiuitor in sensul de operație pe care funcționarul trebuie sa o efectueze in temeiul îndatoririlor sale de serviciu. In acest sens, prin "neandeplinirea unui act" se înțelege omisiunea funcționarului de a efectua operația pe care era ținut sa o efectueze, iar prin
"îndeplinirea in mod defectuos a unui act" se intelege efectuarea unei operații altfel de cum trebuia efectuata.
Din examinarea actelor si lucrărilor dosarului nu rezultă existenta cerintelor prevăzute de lege pentru existenta infractiunilor arătate.
În primul rand, afirmatia petentei potrivit căreia ar fi informat făptuitorii cu privire la starea sănătătii sale psihice nu este probată.
Astfel, martorul Negru Cornel E. n (voi. I, f. 137-139) a arătat că în cursul anului 2009, a fost rugat de către colegul său T. V. M. să-l însoțească la București, respectiv pentru a conduce autoturismul pe drum în cursul deplasării spre București. Făptuitorul T. V. M. i-a povestit că, prin intermediul episcopului Cornel Damian din București, a fost pus în legătură cu o femeie mai în vârstă, pe nume C. V. care, după ce au ajuns în București, i-a fost prezentată martorului. Au însoțit-o la un notar public unde aceasta a semnat un contract prin care și-a înstrăinat apartamentul pe care îl deținea în București. C. V. a încasat prețul locuinței vândute, după care au mers toți trei la o bancă din apropiere, pentru a fi verificate bancnotele primite, iar după verificare, întreaga sumă de bani ar fi rămas asupra petentei, nefiind nici un moment luată de către T. V. M. asupra sa. Desi martorul a fost prezent la toate aceste operatiuni nu s-a făcut vorbire în nici un moment despre existenta situatiei medicale a petentei astfel cum ea a prezentat-o.
La data de_ a fost audiat, prin comisie rogatorie, martorul Damian Cornel, care a precizat că nici el nu a cunoscut eventualele afecțiuni medicale psihiatrice ale numitei C. V. și nu știe dacă T. V. M. avea cunoștință de aceste afecțiuni.
Apoi, martora Topîrceanu M., audiată la data de_ prin comisie rogatorie si cumpărătoare a apartamentului detinut în Bucuresti de petentă, a declarat că petenta
C. V. avea un comportament normal și lucid. Martora a declarat că: "au fost întocmite actele, notarul public (Florea Neculai) ni le-a dat să le citim fiecare și, fiind de acord, le-am semnat. Nu îmi aduc aminte cu precizie, dar, cu această ocazie, numita C.
V. a spus că nu are discernământ și de aceea este prezent și T. V. M., care a citit contractul de vânzare-cumpărare și a fost de acord cu conținutul acestuia… când numita C. V. a spus că are probleme de natură psihică, aceasta nu a prezentat niciun act medical în acest sens".
Precizările acestei martore sunt însă total infirmate atât de martorii arătati mai sus, dar și de către notarul public Florea Neculai, cu sediul profesional în București, str. Calea Văcărești nr. 182, bloc 23, sc. 1, ap. 3, sector 4, care, prin adresa nr. 404/_ a precizat că: "vânzătoarea nu a comunicat celor din biroul notarial și cu atât mai puțin mie, despre existența vreunei afecțiuni psihice a acesteia...cu certitudine, dacă aș fi sesizat lipsa discernământului vânzătoarei, aș fi refuzat autentificarea actului, până la prezentarea unui document medical...".
Cu privire la încheierea antecontractului si contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului din C. N., martora Jugrestan V., audiată la_ (f.128-131, vol. I), și a arătat că, înaintea semnării contractului nr. 1045/_, notarul public i-a explicat foarte mult timp și foarte detaliat, numitei C. V., semnificația tuturor termenilor din contract, inclusiv a termenilor "nudă proprietate" și "uzufruct viager". Totodată, notarul public a citit petentei, în întregime, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1045/2009, explicând fiecare clauză. Mai mult, martora arată că formularea concretă și detaliată a clauzei privind dreptul de uzufruct viager (respectiv toate componentele care intră în conținutul acestui drept) a fost introdusă în contract exact în forma dorită și solicitată de C. V., care a cerut notarului public să fie scrise detaliat toate componentele acestui uzufruct viager (medicamente, alimente, îmbrăcăminte și celelalte). Toate acestea s-au petrecut în prezenta martorei aceasta precizâd că "a văzut cu ochii săi.";
La data de_ a fost audiată martora Rațiu Liana Lucica -secretar notarial la
B.N.P. "P. A. G. " din C. N. . Din declarația martorei rezultă că notarul public a explicat detaliat, tuturor părților, toți termenii contractuali, inclusiv semnificația termenilor juridici "nudă proprietate" și "uzufruct viager". Totodată, clauzele contractuale au fost redactate în conformitate cu voința tuturor părților.
Semnificativă cu privire la scopul urmărit de petentă este si declaratia martorului Martorul Kis Petru (voi. I, f. 142-145). Acesta a arătat că în cursul anului 2009, T. V.
M. l-a rugat să-l ajute în încercarea de a găsi un apartament, în C. N., martorul lucrând în calitate de agent imobiliar.Au găsit apartamentul situat în C. N., str. Petuniei nr. 5, ap.5, s-a deplasat la această locuință împreună cu T. V. M. și C.
V., cei doi au vizionat apartamentul care le-a plăcut. Cu această ocazie, Kis Petru a auzit mal multe discuții purtate între T. V. M. și C. V., cu privire la cumpărarea locuinței, petenta spunând că are intenția de a da apartamentul din C. N. lui T. V. M., în schimbul întreținerii pe care acesta urma să i-o acorde. În ceea ce privește discuțiile purtate în fața notarului public, martorul a arătat că își menține declarația pe care a dat-o în fața unui lucrător de poliție, la data de_, în care a spus adevărul, dar de atunci a mai uitat unele aspecte, neinteresându-l să țină minte toate detaliile celor întâmplate în 2009.
Este de observat că în favoarea petentei au fost stipulate o serie de clauze suplimentare, de natura a o feri de orice situatie în care ar putea fi lipsită de spatiu
locativ si sustinere, cu referire la întabularea pe numele si în favoarea lui C. u V. a dreptului de uzufruct viager, respectiv dreptul de a locui in apartament pe tot timpul vieții, interdicția de înstrăinare si grevare si obligația de întreținere completa pe tot timpul vieții.
Cu privire la existența actelor infracționale de fals intelectual, aceasta infractiune presupune, sub aspectul elementului material, o activitate de falsificare a unui inscris oficial in conținutul sau, adică de alterare a adevărului cu privire la faptele sau împrejurările despre care insrisul este destinat sa faca proba. Aceasta activitate se poate realiza fie prin atestarea unor fapte sau imprejurări necorespunzatoare adevărului (acțiune) fie prin omisiunea de a insera unele date sau împrejurări (inacțiune).
Uzul de fals prev. de art. 291 C.pen. presupune folosirea unui inscris oficial sau sub semnătura privata, cunoscând că este fals, sau încredintarea unui atare înscris, în scopul producerii de consecinte juridice.
Referitor la adeverinta medicală din informațiile comunicate de Centrul de Sănătate Mintală C. N. prin adresa nr. 83/_ rezultă că petenta C. V. figurează înregistrată în registrul unității medicale, la poziția nr. 2659/_, cu diagnosticul "tulburare depresivă", fiind supusă unei consultații,situatia dovedită cu xerocopia rubricii respective din registrul de consultații.
Totodată, s-a procedat la transcrierea discuției înregistrată pe suportul magnetic pus la dispoziție de către C. V., transcrierea fiind efectuată de către lucrătorii
I.P.J. C. și Serviciul de Investigații Criminale, fiind redată în scris prin procesul verbal din_ din conținutul căreia rezultă că petenta a fost examinată de făptuitorul N.
T. M. .
Apoi, desi petenta afirmă că nu a fost supusă vreunei consultatii de catre făptuitorul N., susnumita recunoaste că notarul public a întrebat-o dacă dorește ca la documentație să rămână originalul sau copia adeverinței medicale, petenta fiind de părere ca originalul să rămână la T. V. M., iar copia la dosarul notarial ceea ce demonstrează că petenta stia cu exactitate despre existenta actului medical si continutul acestuia.
Cu privire la contractul autentificat sub nr. 1045/_ a rezultat că notarul public a explicat amănuntit continutul acestuia, termenii si clauzele contractuale, fiind redactat in forma dorita si solicitata de numita C. u V., iar semnarea s-a efectuat după citirea în intregime a contractului de vanzare-cumparare.
Asa fiind, Curtea constată că nu s-a probat sustinerea petentei cu privire la inducerea sa în eroare de către făptuitori, pentru a semna actele notariale în alte condiții decât cele dorite de către aceasta, nici faptul că notarul public P. A. G. și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în vreun mod. Totodată, nu s-a dovedit faptul că adeverința medicală eliberată de către N. T. M. ar avea un caracter nereal, fals atâta timp cât mentiunile din cuprinsul acesteia sunt rezultatul constatărilor medicului rezultate în urma examinării petentei.
Referitor la infractiunea de abuz de încredere Curtea constată că nici aceste sustineri ale petentei nu sunt confirmate. Făptuitorul T. a recunoscut că a intrat în posesia bunurilor reclamate de petentă, dar că a predat unui alt preot masina de spălat vase si biblioteca cu acordul petentei, iar cu privire la restul bunurilor a arătat că nu s-a solicitat restituirea, lucrurile putând fi oricând ridicate. Contrar celor declarate de persoana vătămată, din adresa nr. 521177/_ a I.P.J. C. (vol. I, f. 106), rezultă că în perioada 2009 - 2011, C. V. nu a depus nici o sesizare la Postul de Poliție V.
, iar solicitările adresate Poliției Municipiului C. N. -Secția 5 Poliție nu au vizat probleme legate de persoana făptuitorului T. V. M., astfel cum rezultă din adresa nr. 254510/_ (vol. I, f. 100).
Așa fiind, cum în cauză nu s-a demonstrat că făptuitorii ar fi comis vreuna din infracțiunilor imputate, Curtea concluzionează că temeiul reținut pentru a se dispune
neînceperea urmăririi penale (art. 10, lit. a C.pr.pen. - faptele nu există) este legal si fondat motiv pentru care în baza art. 278/1 al.8 lit.a C.proc.pen. se va respinge plângerea formulată de către petiționara C. V. împotriva Rezoluției nr. 1025/II/2/2012 din 4 decembrie 2012, ambele ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. .
Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. petiționara va fi obligată să achite 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge plângerea formulată de petenta C. V. (cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat din C. N., str. B. N., nr. 23, jud. C. ) impotriva Rezoluției nr. 1025/II/2/2012 din 4 decembrie 2012 a Procurorului General adjunct de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. .
Obligă petenta să achite 150 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 22 ianuarie 2013 .
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. H. L. C.
Red. H.L./H.L.
3 ex./_
| ← Decizia penală nr. 1732/2013. Plângerea împotriva soluţiilor... | Decizia penală nr. 106/2013. Plângerea împotriva soluţiilor... → |
|---|
