Sentința penală nr. 51/2013. Plângerea împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
SENTINȚA PENALĂ NR.51/2013
Ședința publică din 29 aprilie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: M. Ș., judecător GREFIER: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. reprezentat prin PROCUROR - DORU DOBOCAN
S-a luat spre examinare cauza penală privind petentul G. G. A., având ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 aprilie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Prin plângerea formulată de către petentul G. G. A. s-a solicitat instanței modificarea parțială a Ordonanței din 16 octombrie 2012 emisă de procurorii DIICOT-SERVICIUL TERITORIAL C. în sensul schimbării temeiului de drept invocat în soluție, respectiv din cel prevăzut de art 11 pct 1 lit a raportat la art 10 lit d Cod procedură penală, în cel prevăzut de art 10 alin 1 lit b Cod procedură penală.
Dosarul penal nr. 278 D/P/2010 a fost format ca urmare a disjungerii cauzei din dosarul penal nr. 20 D/P/2009. In dosarul 20 D/P/2009, procurorul, în urma efectuării urmăririi penale, a exercitat acțiunea penală și a dispus trimiterea în judecată a subsemnatului în calitate de inculpat. Instanța de fond a Curții de Apel C. a sesizat Curtea de Justiție, prin Decizia din 13 mai 2011, solicitând pronunțarea unei hotărâri preliminare privind natura pieței unde s-au efectuat tranzacțiile pentru care am fost cercetat. Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare a privit interpretarea articolului 4 alineatul (1) punctul 14 și a articolului 47 din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 referitor la sfera de incidență a noțiunii de "piață reglementată" asupra R.A.S.D.A.Q. Prin hotărârea emisă în cauza C - 248/11, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că articolul 4 alineatul (1) punctul
14 din actul normativ european "trebuie interpretat în sensul că o piață de instrumente financiare care nu îndeplinește cerințele prevăzute în titlul III din această directivă nu intră în noțiunea "piață reglementată", astfel cum este definită de dispoziția menționată, chiar dacă operatorul său a fuzionat cu
operatorul unei astfel de piețe reglementată." Pe cale de consecință, în situația în care acțiunile unui emitent sunt tranzacționate pe piața R.A.S.D.A.Q. prin intermediul suportului electronic pus la dispoziție de Bursa de Valori B. S.A., operațiunile efectuate cu aceste acțiuni nu sunt supuse regimului juridic aplicabil unei piețe reglementate, în lipsa îndeplinirii condițiilor enumerate la punctul 43 din hotărârea respectivă.
Având în vedere aceste considerente, instanța Curții de Apel C. a dispus achitarea subsemnatului.
Ordonanța atacată prin prezenta plângere aduce o vătămare gravă intereselor mele legitime, atât prin temeiul de drept invocat, cât si prin motivele invocate de procurori
In dosarul nr 278 D/P/2010, actele dispuse și cele efectuate au produs efecte și față de petent, cu toate că nu s-au efectuat acte de urmărire penală împotriva mea, ci doar acte de cercetare. în cadrul Ordonanței pe care o atacăm, motivele procurorilor produc o gravă vătămare intereselor mele, întrucât reprezentanții organului de urmărire penală al DIICOT-C. nu au respectat dezlegarea dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu privire la problema cu care a fost învestită, respectiv natura precisă a Pieței.
Vătămarea rezultă din interpretarea care contravine normelor incidente în prezenta cauză, astfel cum au fost acestea interpretate de CEJ în dosarul mai sus amintit.
În conținutul Ordonanței, procurorii, în mod eronat, au refuzat să respecte hotărârea CEJ prin emiterea unei teorii contrare. La temelia argumentației prin care refuză o hotărâre legală emisă de instanța supremă a Uniunii Europene prin care este realizată interpretarea dreptului Uniunii Europene, procurorii DIICOT așează un articol publicat în revista Curierul Judiciar. E adevărat că există o contradicție între cuprinsul Hotărârii Curții de Justiție și acest articol, însă, interpretarea oferită de instanța supremă a Uniunii Europene, cu privire la reglementările europene, este obligatorie atât pentru toate instanțele, autoritățile și organele de urmărire penală române, cât și pentru toate autoritățile de pe teritoriul celorlalte state ale Uniunii Europene.
Principiul general este că hotărârea CEJ interpretează dreptul astfel cum trebuia înțeles de la momentul intrării sale în vigoare și prin urmare, acesta urmează a se aplica raporturilor juridice anterioare momentului pronunțării hotărârii preliminare.
În calitatea sa de interpret al tratatelor, CEJ decide asupra aplicării prevederilor comunitare. CEJ stabilește că, deși o hotărâre este adresată, în principal, instanței care a cerut-o inițial, ea este obligatorie și pentru celelalte organe judiciare care se confruntă cu problema respectivă.
Conform art. 1 al. (2) C.proc.pen., procesul penal trebuie să contribuie Ia apărarea ordinii de drept și principiul legalității trebuie respectat pe tot parcursul urmăririi penale. în acest caz, ordinea de drept cuprinde și dispozițiile din hotărârea preliminară citată mai sus.
În dosarul penal nr. 278 D/P/2010, în privința tranzacțiilor cercetate, având în vedere hotărârea instanței europene, absența caracterului infracțional al operațiunilor încheiate pe Piața Rasdaq cu titluri Mecon SA Brașov este întemeiată pe inexistența unei prevederi penale incriminatorii. Cu alte cuvinte, fapta cercetată nu este prevăzută de legea penală. Pe cale de consecință, temeiul de drept corect în baza căruia procurorii trebuie să-și motiveze soluția este cel de la art 10 alin. 1) lit (b) C.procpen.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr.44/20088, admițând Recursul în interesul legii declarat de procurorul general, a statuat admisibilitatea unei plângeri formulate în temeiul art. 2781împotriva unei soluții
2
de netrimitere în judecată, de către persoana față de care s-a dispus această soluție, în cazul în care se solicită schimbarea temeiului de drept al soluției dispuse prin rezoluție sau ordonanță.
Se apreciază că aceleași rațiuni subzistă și în cazul prezentei plângeri, înlăturarea unei motivări care îmi prejudiciază interesele din cuprinsul unei ordonanțe prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale fiind singura soluție legală care poate fi dispusă.
Această plângere a fost înregistrată inițial pe rolul Tribunalului C. la data de 3 ianuarie 2013 .
Prin sentința penală nr. 61 din 26 februarie 2013 a fost admisă excepția necompetenței materiale invocată de apărătorul ales al petentului, și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a plângerii în favoarea Curții de Apel C. având în vedere dispozițiile art 281pct 1 lit b Cod procedură penală.
Astfel investită cu soluționarea prezentei plângeri la primul termen de judecată cu procedura îndeplinită reprezentantul M. ui P. a invocat din oficiu excepția tardivității plângerii formulate având în vedre că a fost încălcat termenul de 20 zile prevăzut de art 2781 Cod procedură penală.
Analizând excepția invocată, Curtea constată că acesta este întemeiată, urmând a o admite pentru următoarele motive:
Potrivit dispozițiilor art 278 alin 3 Cod procedură penală, în cazul rezoluției de neîncepere a urmăriri penale sau a ordonanței ori după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetarea urmăririi penale, plângerea se face în 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanță sau rezoluția persoanelor interesate.
Vom observa astfel că ordonanța din 16 octombrie 2012 conform scriptelor existente la fila 17 din dosar a fost comunicată petentului la data de 19 octombrie 2012.
Scriptul existent la fila 18 prezentând o ștampilă din data de 22 octombrie 2012 neprezentând nici un element de identificare care să lege cu prezenta cauză, spre deosebire de scriptul existent la fila 17, nu va fi luat în considerare de către instanță.
În aceste condiții, constatăm că ordonanța a fost comunicată petentului la data de 19 octombrie 2010 iar depunerea plângerii la procurorul ierarhic superior în data de 9 noiembrie 2012.
Constatăm că nu a fost respectat termenul imperativ de 20 de zile prevăzut de lege și ca atare plângerea petentului este tardiv formulată.
Ca atare, va fi admisă excepția invocată de reprezentantul DIICOT- SERVICIUL TERITORIAL C. și va fi respinsă ca tardivă plângerea petentului G.
G. A. conform dispozitivului.
Văzând și dispozițiile art 192 alin 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Respinge ca tardivă plângerea formulata de petentul G. G. A. , cu domiciliul ales in C. N., str. G. E. G., nr. 163 împotriva ordonantei din 16 octombrie 2012 emisa in dosar nr. 278/D/P/2010 al DIICOT - Serviciul Teritorial C. .
În baza art. 192 al.2 Cod proc. penala obligă petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 500 lei.
3
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 aprilie 2013 .
PREȘEDINTE GREFIER
M. Ș. M. B.
Red.M.Ș./M.N.
3 ex./_
Jud.fond.-M. L.
4
| ← Sentința penală nr. 568/2013. Plângerea împotriva... | Decizia penală nr. 2/2013. Plângerea împotriva soluţiilor... → |
|---|
