CSJ. Decizia nr. 1525/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1525/2003
Dosar nr. 171/2003
Şedinţa publică din 26 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Călăraşi, prin sentinţa penală nr. 113 din 3 octombrie 2002, îl condamnă pe inculpatul G.G. la 20 de ani de închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 71 din acelaşi cod.
Inculpatul este menţinut în stare de arest, iar din durata pedepsei i se deduce detenţia preventivă, de la 20 decembrie 2001, până la zi.
Prin aceeaşi sentinţă, inculpatul este obligat să plătească:
a) 6.726.519 lei Spitalului Clinic de Urgenţă Sf. Pantelimon, pentru îngrijirile acordate victimei;
b) câte 300.000 lei, lunar, contribuţie de întreţinere a minorilor E.M. şi G.D.G., fiii victimei, de la data decesului acesteia (19 decembrie 2001) până la majorat;
c) 6.000.000 lei cheltuieli judiciare, statului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că, în ziua de 14 decembrie 2001, inculpatul a consumat băuturi alcoolice, apoi şi-a ameninţat soţia şi a alungat-o din casă.
D.V.G., fiul inculpatului, i-a cerut acestuia să se liniştească.
Inculpatul şi-a lovit fiul, care s-a împiedicat de pragul uşii şi a căzut în şezut, moment în care inculpatul l-a lovit, în mod repetat, în cap, cu o daltă.
Speriată, M.G., mama victimei, a cerut ajutorul vecinilor I. şi C.B., care au intervenit, dezarmându-l pe inculpat, dar a fost prea târziu.
Victima a fost internată în spital, unde a decedat, datorită dilacerării meningo-cerebrale, urmare a traumatismului cranian, cu fractură de boltă, produsă prin lovire, repetată, cu un corp dur alungit.
Inculpatul a declarat apel, cerând reducerea pedepsei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 775 din 3 decembrie 2002, admite apelul, desfiinţează, în parte, sentinţa şi reduce, de la 20 de ani, la 15 ani de închisoare, pedeapsa, privativă de libertate, aplicată inculpatului.
Celelalte dispoziţii ale sentinţei sunt menţinute.
Instanţa de apel motivează că inculpatul este învârstă, nu a mai fost condamnat şi regretă fapta.
Prin recursul de faţă, inculpatul critică Decizia, motivând că el a fost provocat de victimă.
Critica nu este întemeiată.
Nu sunt temeiuri că inculpatul ar fi săvârşit infracţiunea sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea victimei.
Nu sunt motive nici pentru redozarea pedepsei.
Fapta inculpatului este gravă.
Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare.
Aşa fiind, în baza art. 38515pct. 1 C. proc. pen., recursul va fi respins, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.G. împotriva deciziei penale nr. 775 din 3 decembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 20 decembrie 2001, la 26 martie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1524/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174 c.pen.... | CSJ. Decizia nr. 1526/2003. Penal → |
|---|
