CSJ. Decizia nr. 2099/2003. Penal. Art.209 pct.2 c.pen. ant. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2099/2003
Dosar nr. 837/2003
Şedinţa publică din 7 mai 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 140 din 29 martie 1960 a Tribunalului Militar Bucureşti a fost condamnat inculpatul P.P. la 7 ani închisoare corecţională şi 4 ani interdicţie corecţională pentru infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen., anterior.
Conform art. 25 pct. 6 din acelaşi cod, s-a dispus confiscarea averii inculpatului.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 1956-1959, în mai multe rânduri, inculpatul a făcut afirmaţii cu caracter denigrator la adresa regimului politic, preconizând schimbarea acestuia.
Tribunalul Militar de Regiune Militară prin Decizia penală nr. 1014 din 14 mai 1960 a respins recursul declarat de inculpat.
Împotriva acestor hotărâri, în baza art. 409 şi art. 410 alin. (1) partea I pct. 2 teza I C. proc. pen., s-a declarat recurs în anulare, susţinându-se că, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de uneltire contra ordinii sociale şi că astfel soluţia de condamnare este greşită.
Recursul în anulare este întemeiat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen., anterior, constituia infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale şi se pedepsea cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interdicţie corecţionlă, fapta de a face propagandă, agitaţie sau de a întreprinde acţiuni pentru schimbarea ordinii sociale existente în stat sau a formei de guvernământ democratice sau din care ar rezulta un pericol pentru securitatea statului.
Din examinarea acestui text legal, se constată că acţiunile ce constituie latura materială a infracţiunii de uneltire contra ordinii sociale trebuiau să aibă aptitudinea de a pune în pericol ordinea socială, forma de guvernământ ori securitatea statului.
Probele administrate au confirmat că inculpatul şi-a exprimat în mai multe rânduri nemulţumirea faţă de regimul politic, elogiind economia şi sistemul capitalist precum şi evenimentele petrecute în anul 1956 în Ungaria.
Astfel, faţă de martorii P.Şt., E.S., M.N., C.I. şi O.P., inculpatul simpatizant al Partidului Naţional Liberal şi fost primar, în câteva ocazii a criticat regimul comunist, preconizând schimbarea lui, a elogiat evenimentele din Ungaria, a îndemnat diverse persoane să se opună colectivizării agriculturii şi a comentat ştirile transmise de posturile de radio străine.
Or, toate aceste acţiuni, prin conţinutul lor concret nu erau apte să determine schimbarea ordinii sociale, a formei de guvernământ ori să pericliteze securitatea statului şi în aceste împrejurări instanţele militare erau obligate să dispună achitarea inculpatului pentru neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii imputate.
Întrucât nu au procedat astfel şi, au hotărât în mod nelegal condamnarea inculpatului, soluţiile pronunţate sunt greşite.
Fiind întrunite cerinţele art. 410 alin. (1) partea I pct. 2 teza I C. proc. pen., Curtea în baza art. 4141alin. (1), raportat la art. 38515pct. 2 lit. b) din acelaşi cod, urmează a admite recursul în anulare, a casa ambele hotărâri şi a dispune achitarea inculpatului P.P., în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen., anterior.
Totodată, se va dispune înlăturarea pedepsei complementare a confiscării averii inculpatului.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie plătit din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 140 din 29 martie 1960 a Tribunalului Militar Bucureşti şi deciziei penale nr. 1014 din 14 mai 1960 a Tribunalului Militar de Regiune Militară Bucureşti, Colegiul de recurs, privind pe inculpatul P.P.
Casează hotărârile atacate.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpatul P.P. pentru infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen., anterior.
Înlătură pedeapsa complementară a confiscării averii inculpatului.
Onorariul de avocat în sumă de 300.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2098/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 210/2003. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
