CSJ. Decizia nr. 2284/2003. Penal. înterupere executare pedeapsa. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2284/2003
Dosar nr. 297/2003
Şedinţa publică din 15 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 387 din 7 octombrie 2002, Tribunalul Brăila a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul I.C.D.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr. 3385/2002, condamnatul I.C.D. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 52/1992 a Tribunalului Arad, în condiţiile art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen.
Din actele şi lucrările dosarului, instanţa a constatat că prin sentinţa penală nr. 52/1999, pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 183/1999, sentinţa rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 652/2001 a Curţii Supreme de Justiţie, petentul a fost condamnat la 7 ani închisoare, pedeapsă în a cărei executare se află.
Prin cererea formulată, condamnatul a solicitat întreruperea executării acestei pedepse, motivat de faptul că este bolnav, suferind de mai multe afecţiuni care îl pun în imposibilitatea de a executa pedeapsa.
În sprijinul cererii sale, condamnatul a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale, care să stabilească bolile de care suferă şi dacă acestea pot fi tratate în reţeaua penitenciarelor, la efectuarea acestei expertize urmând a se avea în vedere şi actele medicale depuse de condamnat.
Raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză a concluzionat că petentul prezintă discartroză lombară cu frust, fisură anală, hemoroizi interni, gastro-duodenită cronică şi colecistită cronică nelitiazică, precum şi dermită eczematiformă, boli pentru care necesită regim igienico-dietetic şi tratament medicamentos sub supraveghere medicală, boli care pot fi tratate în reţeaua medicală a penitenciarelor.
Faţă de concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, condamnatul a formulat obiecţiuni, ce au fost admise de instanţă şi au fost înaintate Laboratorului judeţean de Medicină Legală pentru a răspunde acestor obiecţiuni în care petentul acuză că ar suferi şi de alte boli care nu au fost avute în vedere de Comisia de expertiză.
Prin adresa nr. 437 din 20 septembrie 2002, aflată la dosar, Laboratorul jud. de Medicină Legală Brăila, menţionează că expertiza medico-legală efectuată nu a constatat că petentul suferă de melanom sau hepatită şi consideră că această expertiză efectuată în cauză a răspuns implicit dacă petentul suportă regimul de detenţie.
Mai mult decât atât, prin acest supliment, Laboratorul jud. de Medicină Legală Brăila a făcut precizarea că petentul se află în evidenţa şi supravegherea serviciului medical al Penitenciarului Brăila şi beneficiază de tratament conservator, iar la nevoie pentru administrarea unui eventual tratament chirurgical va fi internat într-o unitate spitalicească din reţeaua Ministerului Justiţiei.
Instanţa având în vedere cele de mai sus, a constatat că petentul nu a făcut dovada că ar suferi de o boală care să-l pună în imposibilitate de a executa pedeapsa, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 453 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 455 C. proc. pen., motiv pentru care a respins cererea ca nefondată.
Împotriva acestei sentinţe în termen legal a declarat apel condamnatul I.C.D. criticând-o sub aspectul greşitei respingeri a cererii sale pentru întreruperea executării pedepsei, întrucât bolile de care suferă îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Prin Decizia penală nr. 638/ A din 27 noiembrie 2002, Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefondat apelul declarat de condamnat, apreciind că hotărârea pronunţată de prima instanţă este legală şi temeinică.
Împotriva acestei decizii, ca şi a soluţiei primei instanţe, în termen legal, a declarat recurs condamnatul I.C.D., solicitând în esenţă admiterea acestuia, casarea hotărârilor pronunţate, iar pe fond, întreruperea executării pedepsei, pentru motivele invocate.
Recursul declarat este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa.
Din raportarea acestor prevederi legale la speţa concretă, se reţine că, într-adevăr, condamnatul suferă de o serie de afecţiuni, dar care, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală, existent la dosar pot fi tratate în reţeaua sanitară a Direcţiei Generale a Penitenciarelor şi nu îl pun pe acesta în imposibilitatea executării pedepsei, astfel că, în mod legal, instanţele au respins cererea formulată.
Aşa fiind, examinându-se şi din oficiu cauza, în temeiul dispoziţiilor art. 3859 penultimul aliniat C. proc. pen. şi cum nu se constată existenţa vreunui caz care să impună casarea hotărârii recurate, urmează, ca în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie, să respingă recursul declarat, ca nefondat, cu obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) din acelaşi cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul I.C.D. împotriva deciziei penale nr. 638/ A din 27 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi.
Obligă condamnatul la plata sumei de 650.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 150.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 mai 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2282/2003. Penal. Contestatie la executare.... | CSJ. Decizia nr. 2285/2003. Penal. întrerupere executare... → |
---|