CSJ. Decizia nr. 2417/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2417/2003
Dosar nr. 3272/2002
Şedinţa publică din 22 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 390 din 7 mai 2002, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a trimis cererea condamnatei Z.Y.D., la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că prin cererea înregistrată la 23 ianuarie 2001, condamnata a solicitat revizuirea sentinţei nr. 133 din 24 iulie 1997, a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, fără a se efectua în prealabil procedura, prevăzută de art. 399 C. proc. pen.
Împotriva sentinţei sus-menţionată condamnata a declarat apel, care a fost respins ca nefondat, prin Decizia nr. 404/ A pronunţată la 26 iunie 2002, de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. 1646/2002.
Împotriva acestei decizii ea a declarat recurs, fără a preciza care sunt motivele, pentru care solicită desfiinţarea hotărârii atacate.
În cererea formulată, recurenta a susţinut că nu se face vinovată de fapta, pentru care a fost condamnată şi a solicitat o reexaminare a probelor aflate la dosarul cauzei. De asemenea, a învederat că a învăţat limba română şi că poate explica amănunţit faptele ce au fost analizate în hotărârile a căror revizuire a solicitat-o, sentinţă prin care a fost condamnată la detenţiune pe viaţă, pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzută de art. 174, art. 175 lit. a) şi art. 176 lit. b) C. pen.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 397 C. proc. pen., cererea de revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe lângă instanţa care a judecat cauza în primă instanţă, respectiv Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. În cauză, condamnata a adresat cererea de revizuire direct instanţei de judecată, aceasta nefiind competentă să o soluţioneze.
Faţă de aceste considerente corect a dispus prima instanţă, trimiterea cererii condamnatei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în vederea efectuării cercetărilor prevăzute de art. 399 C. proc. pen.
Având în vedere motivele prezentate mai sus, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
Cheltuielile efectuate de stat cu ocazia soluţionării cauzei, în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei, vor fi restituiţi de către inculpată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de condamnata Z.Y.D., împotriva deciziei nr. 404 din 26 iunie 2002, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, ca nefondat.
Obligă pe recurentă să plătească statului 650.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 150.000 lei, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2414/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2418/2003. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
