CSJ. Decizia nr. 2455/2003. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2455/2003

Dosar nr. 1056/2003

Şedinţa publică din 23 mai 2003

Asupra recursului de faţă.

Examinând actele dosarului constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 6 din 7 ianuarie 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei, formulată de condamnatul P.I.

În motivarea sentinţei, tribunalul a reţinut că familia condamnatului nu se află într-o situaţie specială care să reclame întreruperea executării pedepsei.

Prin Decizia penală nr. 61/A din 10 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost respins ca nefondat apelul declarat de condamnat împotriva acestei sentinţe.

Curtea de apel a reţinut că situaţia familială a condamnatului este de durată şi preexistentă începerii executării pedepsei de către condamnat, iar acesta nu a făcut dovada existenţei acelor împrejurări speciale care ar determina consecinţe grave. De asemenea, instanţa de apel a reţinut că nu s-a făcut dovada că prin punerea în libertate a condamnatului pe o perioadă maximă de 3 luni, acesta ar putea ameliora situaţia precară din punct de vedere material a familiei sale.

Împotriva acestei decizii, condamnatul a declarat recurs, pe care nu l-a motivat în scris, iar în şedinţa de astăzi, 23 mai 2003, a declarat că lasă soluţionarea recursului la aprecierea Curţii.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă poate fi întreruptă în cazurile şi în condiţiile prevăzute în art. 453, la cererea persoanelor arătate în alin. (2) al aceluiaşi articol.

Potrivit art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., caz invocat de condamnat, executarea pedepsei închisorii, respectiv întreruperea executării, poate fi dispusă când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea unde lucrează.

Or, aşa cum reţin în mod legal instanţele, ancheta socială efectuată în cauză nu a pus în evidenţă existenţa unor împrejurări speciale din cauza cărora continuarea executării pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat sau familia sa. Situaţia precară a familiei acestuia (formată din părinţi şi o soră minoră) nu ar putea fi rezolvată or ameliorată prin întreruperea executării pedepsei condamnatului pe o perioadă maximă de 3 luni.

Pe de altă parte, în ancheta socială se menţionează că familia condamnatului locuieşte într-un apartament proprietate personală a părinţilor săi, curat întreţinut, iar membrii familiei sunt sănătoşi. Venitul modest al tatălui condamnatului, în sumă de 1.600.000 lei nu reprezintă o împrejurare specială în sensul textului procedural penal menţionat, deoarece situaţia materială a membrilor familiei condamnatului durează de 4 ani (condamnatul fiind arestat din anul 1999), perioadă în care nu s-au ivit împrejurări speciale care să impună întreruperea executării pedepsei.

În consecinţă, Curtea va respinge, ca nefondat recursul declarat de condamnat.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul P.I. împotriva deciziei penale nr. 61/A din 10 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 mai 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2455/2003. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs