CSJ. Decizia nr. 2772/2003. Penal. Contestatie la executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2772/2003
Dosar nr. 1393/2003
Şedinţa publică din 10 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 606 din 3 decembrie 2002, Tribunalul Constanţa, secţia penală, a respins contestaţia la executare formulată de condamnatul P.A., în executarea pedepsei de 7 ani închisoare. S-a reţinut că prin sentinţa penală nr. 182 din 18 octombrie 1999 a Tribunalului Militar Teritorial, inculpatul P.A. a fost condamnat pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (2) lit. a), e) şi i) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen., constând în aceea că la 28 noiembrie 1998, împreună cu inculpaţii C.M. I. şi O.D. au sustras autoturismul Daewo Cielo, proprietatea numitului P.F.
Sentinţa a rămas definitivă prin Decizia nr. 740 din 31 martie 2000 a secţiei penale de la Curtea Supremă de Justiţie.
Condamnatul a solicitat ca prin aplicarea art. 15 C. pen., să fie redusă pedeapsa deoarece prin O.U. nr. 207/2000 aprobată şi modificată prin Legea nr. 456/2001 au fost modificate dispoziţiile art. 146 C. pen., în sensul că prin „consecinţe deosebit de grave" se înţelege o pagubă materială mai mare de 2 miliarde lei cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145, ori alte persoane juridice sau fizice.
Prima instanţă a motivat că nu este posibil ca pe calea contestaţiei la executare să dispună schimbarea încadrării juridice a unei infracţiuni în privinţa căreia s-a pronunţat o hotărâre de condamnare definitivă.
Apelul declarat de contestator, a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 55 din 28 februarie 2003, pronunţată de secţia penală de la Curtea de Apel Constanţa.
La comunicarea copiei de pe dispozitivul sentinţei în 6 martie 2003, contestatorul a declarat recurs pe care însă nu l-a motivat.
Prin apărător a criticat sentinţa şi Decizia, socotindu-le nelegale şi netemeinice a cerut casarea lor şi reducerea pedepsei, deoarece a intervenit o lege penală mai favorabilă.
Examinând hotărârile atacate, în raport cu motivele invocate, Curtea constată în baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, recursul nefondat, urmând a fi respins.
Condamnatul şi-a motivat cererea pe împrejurarea că după condamnarea sa definitivă a fost adoptată OUG nr. 207/2000 care a modificat la un miliard de lei valoarea pagubelor materiale ce atrage încadrarea juridică în alin. ultim al art. 209 C. pen., paguba produsă prin fapta sa fiind sub această valoare.
Aplicarea dispoziţiilor art. 15 C. proc. pen., poate fi făcută cu îndeplinirea unor condiţii, sancţiunea aplicată să fie mai mică decât maximul special prevăzut de legea nouă, ţinându-se seama de infracţiunea săvârşită, de persoana condamnatului, de conduita acestuia după pronunţarea hotărârii sau în timpul executării pedepsei şi de timpul cât a executat din pedeapsă.
Având în vedere că instanţele au reţinut circumstanţe atenuante şi au aplicat o pedeapsă sub minimul special prevăzut de art. 208 – art. 209 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., iar pe de altă parte fapta săvârşită prezintă un pericol deosebit atât prin modalitatea săvârşirii, cât şi prin valoarea materială ridicată, Curtea apreciază că nu sunt motive de reducere a pedepsei de 7 ani închisoare situată sub jumătatea maximului special prevăzut pentru fapta săvârşită după adoptarea OUG nr. 207/2000.
Hotărârile pronunţate fiind legale şi temeinice, recursul urmează a fi respins în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., ca nefondat.
Recurentul condamnat va fi obligat să plătească cheltuieli de judecată statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul P.A., împotriva deciziei penale nr. 55/ P din 28 februarie 2003 a Curţii de Apel Constanţa.
Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 650.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 150.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2771/2003. Penal. Revizuire. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2773/2003. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
