CSJ. Decizia nr. 3086/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3086/2003
Dosar nr. 1037/2003
Şedinţa publică din 26 iunie 2003
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 737 din 24 martie 1999, Judecătoria Oradea a condamnat, printre alţii, pe inculpatul P.T. la un an şi 6 luni închisoare, pentru instigare la infracţiunea de şantaj, prevăzută de art. 25, raportat la art. 194 alin. (1) C. pen.
S-a reţinut că la data de 28 noiembrie 1997, inculpatul P.T. i-a instigat pe P.V. şi S.F. (condamnat în cauză pentru infracţiunea de şantaj), precum şi pe învinuiţii L.A., B.F. şi S.G. (cercetaţi separat pentru aceiaşi infracţiune) să exercite acte de violenţă şi ameninţări asupra lui S.I. şi a familiei sale, determinând-o pe partea vătămată să restituie cantitatea de 200 tone preparate din prune sau 310.000 mărci germane, activităţi în urma căreia „recuperatorii” au primit suma de 40.000 mărci germane.
Tribunalul Bihor, prin Decizia nr. 835/ A din 10 septembrie 1999, admiţând apelul declarat de inculpat, a dispus achitarea acestuia, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., pentru instigare la infracţiunea de şantaj, prevăzută de art. 25, raportat la art. 194 alin. (1) C. pen.
Instanţa de apel a motivat, în esenţă, că partea vătămată datora inculpatului o sumă de bani, acesta din urmă acţionând pentru recuperarea ei fără să urmărească obţinerea unui folos injust prin instigarea altor persoane la acte de ameninţare, sau de violenţă în scopul arătat.
Prin Decizia penală nr. 96/ R din 10 februarie 2000, Curtea de Apel Oradea a respins recursul declarat de procuror, cu motivarea că din probele administrate nu rezultă vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, în sensul că inculpatul a angajat pe ceilalţi coinculpaţi să recupereze datoria pe care partea vătămată o avea faţă de el, fără a le indica şi metodele prin care ei urmau să-şi realizeze obligaţia asumată.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia penală, prin Decizia penală nr. 1992 din 12 aprilie 2002, admiţând recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, a casat deciziile pronunţate de instanţele de apel şi recurs, menţinând situaţia de condamnare, pronunţată de instanţa de fond.
Împotriva acestei din urmă decizii, condamnatul a formulat contestaţie în anulare, susţinând că la termenul când a fost soluţionat recursul în anulare, procedura de citare cu acesta nu a fost legal îndeplinită fiind privat astfel de dreptul de apărare.
Constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 391 C. proc. pen., Curtea Supremă de Justiţie, secţia penală, prin încheierea din 21 aprilie 2003, a dispus admiterea în principiu a contestaţiei în anulare, formulată în cauză, respingând cererea de suspendare a executării sentinţei de condamnare nr. 373 din 24 martie 1999 a Judecătoriei Oradea.
Potrivit art. 386 lit. a) C. proc. pen., se poate face contestaţie în anulare împotriva hotărârilor penale definitive, când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.
Cum din datele dosarului rezultă că la 12 aprilie 2002, când a avut loc judecarea recursului în anulare condamnatul nu mai locuia la adresele indicate în rechizitoriu şi în hotărârea instanţei de fond, respectiv în Budapesta, străzile Hayra şi Mayra, unde a fost citat, că în str. Duzsa Telep din localitatea Kecske 6060 Ungaria (a se vedea în acest sens copia actului de identitate anexată la dosar) în cauză fiind îndeplinite deci condiţiile cerute de textul de lege menţionat, contestaţia în anulare formulată de P.T., urmează a fi admisă şi a se fixa termen pentru rejudecarea recursului în anulare, cu citarea părţilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestaţia în anulare formulată de condamnatul P.T., desfiinţează Decizia nr. 1992 din 12 aprilie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală.
Fixează termen pentru rejudecarea recursului în anulare la data de 9 octombrie 2003 cu citarea părţilor.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3085/2003. Penal. Contestatie la executare.... | CSJ. Decizia nr. 3088/2003. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
