CSJ. Decizia nr. 3293/2003. Penal. Contestaţie la executare. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3293/2003
Dosar nr. 2017/2003
Şedinţa publică din 4 iulie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 6 din 21 ianuarie 1999 a Tribunalul Buzău, inculpatul M.V. a fost condamnat la 20 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 – art. 176 lit. c) şi d) C. pen.
S-a mai dispus contopirea acestei pedepse cu pedeapsa de 20 ani închisoare, stabilită prin art. 3 din Decretul nr. 11/1998 comutată din pedeapsa condamnării la moarte, aplicându-se un spor de 5 ani de închisoare urmând, ca în final, să execute 25 de ani închisoare.
Condamnatul şi-a întemeiat contestaţia pe dispoziţiile art. 461 lit. a), b), c) şi d) C. proc. pen., contestând în fapt sporul de 5 ani închisoare, aplicat prin sentinţa penală nr. 6 din 21 ianuarie 1999, pronunţată de Tribunalul Buzău în dosarul nr. 501/1997.
Prin sentinţa penală nr. 28 din 7 februarie 2003, Tribunalul Vrancea a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de condamnat, reţinând că în cauză nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 4611 C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul, susţinând că în mod greşit i s-a aplicat sporul de 5 ani închisoare.
Prin Decizia penală nr. 183/ A din 27 martie 2003, Curtea de Apel Galaţi a respins, ca nefondat, apelul condamnatului.
Împotriva acestei decizii, s-a formulat recurs prin care condamnatul a reiterat acelaşi motiv ca în apel, greşita aplicare a sporului de pedeapsă, arătând că a executat peste 15 ani închisoare şi nu mai poate suporta regimul de detenţie.
Recursul este nefondat.
Analizând prevederile art. 461 C. proc. pen., cazurile în care se poate face contestaţie la executare sunt arătate limitativ în acest text de lege.
Verificând motivele invocate de contestator se constată că, în mod corect instanţele au reţinut că, acestea nu se regăsesc în cazurile prevăzute de art. 461 C. proc. pen. şi nu privesc o situaţie ivită în cursul executării ci o problemă de fond, care nu poate fi analizată decât pe calea unui recurs în anulare în condiţiile stabilite de legiuitor.
Analizând şi din oficiu cauza, se constată că, nu sunt motive de casare şi ca atare Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat, recursul declarat de condamnat.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.V. împotriva deciziei penale nr. 183/ A din 27 martie 2003 a Curţii de Apel Galaţi.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.00 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 iulie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 32/2003. Penal. Revizuire. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3294/2003. Penal. întrerupere executare... → |
---|