CSJ. Decizia nr. 4158/2003. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4158/2003
Dosar nr. 2805/2003
Şedinţa publică din 1 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 289 din 25 martie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, a fost respinsă cererea condamnatului V.C. de întrerupere a executării pedepsei de 22 ani şi 6 luni închisoare, aplicată pentru infracţiunea de omor, prin sentinţa penală nr. 41/1996 a Tribunalului Argeş.
Pentru a respinge cererea condamnatului, instanţa a apreciat că familia inculpatului nu se află în situaţia arătată de art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen. Astfel, s-a reţinut potrivit anchetei sociale efectuate, că starea materială precară a părinţilor şi situaţia grea locativă, sunt anterioare condamnării petiţionarului şi că ele nu pot fi remediate în termenul de 3 luni prevăzut de lege.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 290 din 28 mai 2003, a respins apelul declarat de condamnat împotriva sentinţei primei instanţe, considerând nefondate criticile formulate în sensul greşitei respingeri a cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul, care a susţinut că motivele invocate justificau întreruperea executării pedepsei, solicitând casarea ambelor hotărâri şi admiterea cererii sale.
În conformitate cu dispoziţiile art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă, când din cauza unor împrejurări speciale, continuarea executării pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat sau familia sa. În acest caz executarea poate fi amânată cel mult 3 luni şi numai o singură dată.
Din cererea adresată instanţei condamnatul a solicitat întreruperea executării pedepsei, susţinând că părinţii săi au o situaţie economică precară şi că locuinţa familiei prezintă degradări, fiind necesare reparaţii.
Or, din ancheta socială efectuată în cauză a rezultat că starea materială şi precaritatea condiţiilor de locuit sunt anterioare condamnării şi că remedierea acestora nu s-ar putea face în termenul maxim de 3 luni prevăzut de lege.
Aşa fiind, soluţia de respingere a cererii de întrerupere a executării pedepsei a fost corect menţinută de instanţa de apel, împrejurări în care recursul declarat este nefondat, urmând a fi respins potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, se va dispune obligarea condamnatului la cheltuieli judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul V.C. împotriva deciziei penale nr. 290 din 28 mai 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4150/2003. Penal. Art.209 pct.2 c.pen.ant.... | CSJ. Decizia nr. 4168/2003. Penal. Recuzare. Recuzare → |
|---|
