CSJ. Decizia nr. 4678/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4678/2003
Dosar nr. 3008/2003
Şedinţa publică din 22 octombrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin sentinţa penală nr. 298 din 27 martie 2003, a condamnat pe inculpaţii M.P. şi T.M. la câte 7 ani de închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen.
Inculpaţii au fost menţinuţi în stare de arest, iar din durata pedepsei li s-a dedus detenţia preventivă.
Ei au fost obligaţi la câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Instanţa a reţinut, în esenţă, că în seara zilei de 19 iunie 2002, împreună, inculpaţii l-au acostat, în staţia de tramvai nr. 15 din zona Trafic Greu, pe numitul Z.M., de la care, prin violenţă, au sustras suma de 552.000 lei.
Inculpaţii au declarat apel, cerând reducerea pedepsei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 269 din 15 mai 2003, a respins, ca nefondate, apelurile.
Prin recursurile de faţă, inculpaţii critică Decizia, M.P. reiterând cererea din apel, iar T.M. susţinând că nu a luat parte la sustragere.
Critica nu este întemeiată.
Prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, pe care a calificat-o corespunzător şi a dozat just pedepsele aplicate.
Procesul verbal de constatare a infracţiunii arată, fără echivoc, că inculpaţii au fost prinşi de poliţie, imediat după comiterea faptei.
Partea vătămată i-a recunoscut, fără ezitare, pe inculpaţi ca fiind cei ce i-au sustras, prin violenţă, banii.
Încă de la primele declaraţii, inculpatul M.P. a recunoscut că s-a aflat lângă partea vătămată, pe care „a atins-o cu umărul", moment în care victima le-a cerut celor doi făptuitori să-i restituie banii sustraşi.
Banii victimei, exact suma de 552.000 lei, au fost găsiţi la inculpatul M.P.
Şi inculpatul T.M. a recunoscut că, împreună cu M.P., a fost lângă victimă.
Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată va fi menţinută, prin respingerea recursurilor, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de inculpaţii M.P. şi T.M. împotriva deciziei penale nr. 269 din 15 mai 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, ca nefondate.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, perioada arestării preventive de la 20 iunie 2002 până la 22 octombrie 2003.
Obligă pe recurenţi să plătească statului câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 octombrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 4676/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4680/2003. Penal. Art.211 c.pen. Recurs → |
---|