CSJ. Decizia nr. 4686/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4686/2003
Dosar nr. 305/2003
Şedinţa publică din 22 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, prin rechizitoriul din 19 martie 2002, a trimis în judecată pe inculpatul M.F., pentru:
a) tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen.;
b) ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prevăzută de art. 321 alin. (2) din cod;
distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1) din acelaşi cod.
Actul de învinuire reţine că, la 3 februarie 2001, inculpatul a lovit, de două ori, cu barda, în direcţia capului lui R.D., cu care se afla în conflict.
Partea vătămată a ferit capul, iar martorul S.M. a barat, a doua lovitură, cu braţul.
Concomitent inculpatul a lovit, cu băţul, pe R.D., iar prin gesturi şi cuvinte obscene a tulburat, grav, ordinea şi liniştea publică.
De asemenea, inculpatul a distrus bunuri de 3.200.000 lei, din barul S.C. D.C.P. SRL, unde se afla partea vătămată.
Tribunalul Giurgiu, prin sentinţa penală nr. 124 din 14 septembrie 2001, a schimbat încadrarea juridică a faptelor, condamnând pe inculpat, la:
un an de închisoare, pentru infracţiunea de ameninţări, prevăzută de art. 193 alin. (1) C. pen.;
2 ani de închisoare, pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., cele două pedepse au fost contopite în cea mai grea.
Conform art. 11 pct. 2 lit. b) şi art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., procesul penal pornit pentru cele două infracţiuni de distrugere, prevăzute de art. 217 C. pen., a fost încetat, ca urmare a retragerii plângerii părţilor vătămate R.D. şi D.I.
Executarea pedepsei de 2 ani de închisoare, a fost suspendată, condiţionat, conform art. 81 şi art. 82 C. pen.
Detenţia preventivă a inculpatului a fost dedusă, de la 25 iunie 2001 până la 14 septembrie 2001.
Inculpatul a fost pus în libertate.
Parchetul de pe lângă acelaşi tribunal a declarat apel, susţinând că în mod greşit instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei de tentativă de omor calificat în aceea de ameninţare.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 113 din 12 martie 2002, a admis apelul parchetului, a desfiinţat în parte sentinţa şi a condamnat pe inculpat la:
3 ani de închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen. şi la
3 luni de închisoare, pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., cele două pedepse au fost contopite în cea mai grea, de 3 ani de închisoare, cu aplicarea art. 71 din acelaşi cod.
Aplicarea art. 81 şi art. 82 C. pen., a fost înlăturată.
Celelalte dispoziţiile ale sentinţei au fost menţinute.
Prin recursul de faţă, inculpatul critică Decizia, susţinând că în mod greşit instanţa de apel l-a condamnat pentru tentativă de omor, deşi fapta lui era o simplă ameninţare, cum corect, reţinuse prima instanţă.
Recursul este întemeiat, dar pentru un alt motiv decât cel invocat de inculpat.
Instanţa de apel a reţinut corect situaţia de fapt, pe care a calificat-o corespunzător.
Este cert stabilit că, în urma unei altercaţii cu partea vătămată, inculpatul a încercat, de două ori, să o lovească, în cap, cu barda.
Prima lovitură a fost evitată de victimă.
A doua lovitură a fost barată de martorul S.M. În urma acestui „baraj", martorul a fost lovit, cu lama bardei, pe faţa palmară, cum constată medicul legist.
Numai în aceste condiţii, inculpatul a putut fi dezarmat, după cum rezultă, fără dubiu, din declaraţiile date de partea vătămată, martorii S.M., C.M. şi S.G. Tentativa de omor este clar stabilită.
Pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice este, însă, graţiată, prin efectul aplicării Legii nr. 543/2002.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., recursul va fi admis, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul M.F. împotriva deciziei penale nr. 113 din 12 martie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Casează hotărârea atacată numai cu privire la omisiunea graţierii pedepsei de 3 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
Constată că potrivit art. 1 din Legea nr. 543/2002, pedeapsa este graţiată în întregime şi condiţionat.
Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Inculpatul M.F. va executa pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
Face aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4685/2003. Penal. Art.298 alin.1 c.pen. Recurs... | CSJ. Decizia nr. 4687/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174 c.pen.... → |
|---|
