CSJ. Decizia nr. 4685/2003. Penal. Art.298 alin.1 c.pen. Recurs în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4685/2003
Dosar nr. 2823/2003
Şedinţa publică din 22 octombrie 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 2441 din 14 octombrie 2002 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, inculpatul M.L. a fost condamnat la un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt. prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen. şi la 3 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 192 alin. (1) C. pen., cu aplicarea, pentru ambele infracţiuni a art. 37 lit. b) şi art. 74 şi art. 76 C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 24 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare din care s-a dedus reţinerea de 1 zi (30 ianuarie 2002).
Totodată instanţa a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză, că partea vătămată K.A. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat şi i-a obligat la 800.000 lei cheltuieli judiciare statului.
S-a reţinut că în ziua de 30 ianuarie 2002, inculpatul a pătruns în curtea locuinţei părţii vătămate K.A. şi a sustras dintr-un garaj bunuri în valoarea de 500.000 lei.
Prejudiciul a fost acoperit prin restituirea bunurilor sustrase.
Prin Decizia penală nr. 1999 din 29 noiembrie 2002, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a luat act de retragerea apelului declarat de inculpat.
Împotriva sentinţei penale menţinute, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat recurs în anulare în baza art. 410 alin. (1) partea I pct. 7 C. proc. pen., considerând că greşit s-a reţinut aplicarea stării de recidivă prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), întrucât pentru pedeapsa aplicată a intervenit reabilitarea de drept.
Recursul în anulare este fondat.
Din copia de pe cazierul judiciar al inculpatului, rezultă că acesta, prin sentinţa penală nr. 3148 din 11 decembrie 1996 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, definitivă prin neapelare, a fost condamnat la un an închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 şi art. 209 lit. e) şi g) C. pen., fiind arestat la 10 iulie 1997 şi liberat condiţionat la 24 decembrie 1997 rămânând un rest neexecutat de 197 zile.
Potrivit art. 134 C. pen., reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a mai săvârşit vreo infracţiune, iar potrivit art. 136 alin. (1) din acelaşi cod, termenul de reabilitare se socoteşte de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale.
Cum durata executări pedepsei s-a împlinit la 9 iulie 2001, rezultă că la data comiterii infracţiunilor din cauză (30 ianuarie 2002) inculpatul era reabilitat de drept astfel că potrivit art. 38 alin. (2) C. pen., la stabilirea stării de recidivă nu trebuie să se ţină seama de condamnarea pentru care a intervenit reabilitarea sau în privinţa căreia s-a împlinit termenul de reabilitare.
Prin urmare, întrucât nelegal s-a reţinut aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), urmează a se admite recursul în anulare, a se casa sentinţa penală atacată şi a se înlătura aplicarea prevederilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), pentru cele două infracţiuni pentru care inculpatul a fost condamnat.
Totodată, se va constata că pedepsele de un an închisoare aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen. şi de 3 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 192 alin. (1) C. pen., sunt graţiate în întregime, condiţionat în baza art. 1 din Legea 543 din 4 octombrie 2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, împotriva sentinţei penale nr. 2441 din 14 octombrie 2002 a Judecătoriei sector 5 Bucureşti, privind pe inculpatul M.L.
Casează sentinţa atacată numai cu privire la încadrarea juridică dată faptei.
Înlătură dispoziţiile art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică din art. 208 alin. (1) şi art. 192 alin. (1) C. pen., ambele cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), în art. 208 alin. (1) şi art. 192 alin. (1) C. pen.
Descontopeşte pedeapsa principală în pedepsele componente.
Constată, că potrivit art. 1 din Legea nr. 543 din 4 octombrie 2002, graţiate în întregime şi condiţionat pedepsele de un an închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 lit. e) şi g) C. pen., şi respectiv 3 luni închisoare, pentru infracţiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (1) C. pen.
Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 octombrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 4684/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 4686/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... → |
---|