CSJ. Decizia nr. 4684/2003. Penal

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.4684/2003

Dosar nr. 3271/2003

Şedinţa publică din 22 octombrie 2003

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 515 din 26 mai 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia a II–a penală, în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea 143/2000 a condamnat pe inculpatul C.I. la 5 ani şi 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Conform art. 88 s-a computat prevenţia de la 1 martie 2003 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 s-a confiscat de la inculpat cantitatea de 0,08 gr. heroină rămasă în urma analizelor de laborator şi suma de 1.000.000 lei deţinută de inculpat din vânzarea drogurilor.

S-a reţinut că la 28 februarie 2003, inculpatul C.I. a vândut în locul de la intersecţia străzilor R.G. cu Vârfureni, sector 3 Bucureşti, cantitatea de 0,11 gr. Heroină, drog de mare risc, lui J.M. cu suma de 1.000.000 lei.

La stabilirea pedepsei, instanţa a avut în vedere prevederile art. 16 din legea 143/2000 şi a redus la jumătate pedeapsa inculpatului, având în vedere că acesta a facilitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a altei persoane care a săvârşit infracţiuni legate de droguri.

Prin Decizia penală nr. 387/A/2003 Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondat, apelul inculpatului care a cerut reducerea pedepsei.

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru pedeapsa prea mare, motiv de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Recursul nu este fondat.

Inculpatul a fost condamnat pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea 143/2000 care se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

Cum în cauză s-a făcut aplicarea art. 16 din lege, pedeapsa fiind calculată la 5 ani şi 6 luni, rezultă că inculpatul a primit o pedeapsă situată la limita minimă prevăzută de lege. Prin urmare reducerea şi mai accentuată a pedepsei în lipsa unor împrejurări de natură a atenua răspunderea penală a inculpatului ar fi nelegală.

Aşa fiind, Curtea, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul inculpatului pe care-l va obliga la cheltuieli judiciare către stat şi va computa prevenţia din durata pedepsei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de inculpatul C.I. împotriva deciziei penale nr. 387 din 8 iulie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, ca nefondat.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 1 martie 2003 până la 22 octombrie 2003.

Obligă pe recurent să plătească statului 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 octombrie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 4684/2003. Penal