CSJ. Decizia nr. 482/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE
SECTIA PENALA
Decizia nr.482/2003
Dosar nr.3304/2002
Sedinţa publică din 31 ianuarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva deciziei penale nr.347 din 19 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti- Secţia I penală, privind pe inculpatul I.V.
S-a prezentat intimatul inculpat, aflat în stare de arest,asistat de avocat A.I. apărător desemnat din oficiu.
Au lipsit: intimata parte civilă M.P., intimata parte responsabilă civilmente I.F. şi Autoritatea Tutelară Primăria Sectorului 6 Bucureşti .
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Procurorul a susţinut oral recursul parchetului, astfel cum a fost formulat în scris şi depus la dosar, solicitând admiterea , casareahotărârilor şi ca efect al înlăturării circumstanţeloratenuante prevăzute de art.74,76 din Codul penal , reţinute greşit în favoarea inculpatului, să se dispună majorareapedepsei aplicate acestuia.
Apărătorul inculpatului apus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, avândîn vedere atitudineasinceră de care a dat dovadă inculpatul pa parcursul desfăşurării procesului penal, recunoscând şi regretând fapta comisă.
Inculpatul, în ultimulcuvânt, a arătat că este de acord cu susţinerile apărătoruluisău şi a mai precizat că în prezent este în curs de cercetare şi pentru săvârşirea altor furturi şi are un nivel de pregătire redus.
CURTEA
Asupra recursului de faţă,
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr.296 din2 aprilie 2002 Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală, în baza art.211 alin.2 lit.d şi e Cod penal, cu aplicarea art.99 şi următoarele precum şi ale art.74 şi 76 şi art.13 Cod penal, a condamnat pe inculpatul I.V. la 2 ani închisoare, din care s-a dedus reţinerea deo zi , din 1 iunie 1999.
Inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente I.F. la 10.000.000 lei despăgubiri către partea civilă M.P. şi la 1.500.000 lei cheltuieli judiciare statului.
În fapt, în noaptea de 31 mai /1 iunie 1999 , în jurul orei 2,00, în timp ce partea vătămată M.P. se întorcea la domiciliu, ajungând în scara blocului, inculpatul i-a smuls din mână portofelul ce conţinea suma de 5.000.000 lei. Ulterior, inculpatul a tras de tricoul părţii vătămate care, astfel bruscată, s-a dezechilibrat şi s-a rostogolit pe scări . Inculpatul a încercat să-i smulgă de pe mână brăţările şi inelele de aur, lovind-o şi călcând-o cu piciorul peste braţ. Nereuşind să-iia bijuteriile de mai sus, inculpatul i-a smulsdouă lănţişoare de la gât.
Urmare agresiunii, partea vătămată a suferit leziuni, pentru a căror vindecare au fost necesare 43 zile îngrijiri medicale.
Impotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti pentru netemeinicie sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei care a fost stabilită la un cuantum prea mic, astfel că solicită înlăturarea circumstanţelor atenuante.
Curtea de Apel Bucureşti –Secţia I Penală prin Decizia penală 347 din 19 iunie 2002, a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti împotriva sentinţei penale 296 din 2 aprilie 2002 pronunţată de TribunalulBucureşti – Secţia a II-a Penală.
S-a constatatcă inculpatul este arestat în altă cauză.
Parchetul nemulţumit şi de această hotărâre, în termenul legal, a declarat recurs, solicitând reaprecierea probatoriului şi apoi să se dispună înlăturarea circumstanţelor atenuante acordate nejustificat şi înconsecinţă să se stabilească pedeapsa ce se cuvine făptuitorului şi careperseverează în comiterea de infracţiuni şi în special, furturi.
Recursul este fondat.
Examinându-se probatoriul administrat şi actele infracţionale comise de inculpat şi care deşi minor, în perioada martie 1999 – decembrie 2001 comite mai multe infracţiuni, printre care şi tâlhăria din 31 mai – 1 iunie 1999, prevăzute de art.211 alin.2 lit.d şi e Cod penal, ce face obiectul dosarului de faţă, Curtea reţine că într-adevăr, acordarea circumstanţelor atenuante este nejustificată. În prezent este arestat şi cercetat în altăcauză pentru diferite furturi.
Apoi în speţă, pe lângă poziţia oscilantă de pe parcursul procesului penal, inculpatul iniţial nerecunoscândparticiparea la săvârşirea faptei, pentru ca ulterior să recunoască, probele dovedesc fără dubiu vinovăţia sa . Se mai constată că este şi o fire extrem de violentă.Astfel, de pe urma agresării victimei , pentru a putea să-i fure portofelul din mână şi cele două lănţişoare din aur, de la gât, aceasta a avut nevoie de 45 zile de îngrijiri medicale,pentru vindecare.
Aşa fiind şi văzând împrejurările concreteîn care s-a comis tâlhăria precum şi toate datele ce caracterizează persoana inculpatului intimat, circumstanţele atenuante au fost recunoscute, fără temei, în favoarea acestuia şi ca drept urmare după admiterea recursului, casarea hotărârilor, vor fi înlăturate dispoziţiile art.74 şi 76 Cod penal.Apoi se va putea stabili pedeapsa corespunzătoare, cerinţelor art.72 Cod penal şi în condiţiile stării de minoritate şi a legii penale mai favorabile, în raport de succesiunea legii penale intervenită de la data comiterii faptei şi până în prezent.
Numai în acest mod, vor putea fi asigurate şi realizate, prevederile art.52 Cod penal, în sensul ca scopul pedepsei să fie şi dereintegrare socială a făptuitorului dar şi de prevenţia generală pentru cei tentaţi în a comite fapte penale.
În consecinţă potrivit art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală recursul declarat de parchet urmează a fi admis, casate hotărârile atacate numai în limita celor analizate , şi rejudecândprin înlăturarea dispoziţiilor art.74 şi 76 Cod penal se va stabili o nouă pedeapsă pentru inculpat.
Se va deduce din pedeapsă timpul reţinerii preventive de 24 ore din prezenta cauză, în baza art.381 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva deciziei penale nr.347 din 19 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti- Secţia I penală, privind pe inculpatul I.V.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr.296 din 2 aprilie 2002 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a penală, numai cu privire la reţinerea în favoarea inculpatului a prevederilor art.74, 76 din Codul penal, texte pe care le înlătură.
Modifică pedeapsa aplicatăinculpatului pentru săvârşireainfracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.2 lit.d, e din Codul penal, cu aplicarea art.99 şi urm. din Codul penal şi art.13 din Codul penal, în sensul că o majorează de la 2 ani închisoare, la 4 ani închisoare.
Deduce din pedeapsa aplicată, reţinerea de 24 ore, din data de 1 iunie 1999 şi constată căinculpatul este arestat în altă cauză.
Onorariul de avocat, în sumă de 300.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 481/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 483/2003. Penal → |
|---|
