CSJ. Decizia nr. 481/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
Secţia Penală
Decizia nr.481/2003
Dosar nr.2695/2002
Şedinţa publică din 31 ianuarie 200.
S-au luat în examinarerecursurile declarate de numiţii G.G., V.N. şi de inculpatul B.D. împotriva deciziei penale nr.205 din 15 mai 2002 a Curţii de Apel Ploieşti.
S-au prezentat: recurentul inculpatul B.D., aflat în stare de arest, asistat de avocat S.A., apărător desemnat din oficiu, inculpatul G.L.F., asistat de avocat S.A., apărător desemnat din oficiu, inculpatul V.Gh. aflat în stare de arest, asistat de avocat A.D.,şi recurentul G.G.
Curtea, din oficiu, a adus în discuţia părţilor problema admisibilităţii recursurilor declarate de numiţii G.G. şi V.N. pentru fiii lor majori, inculpaţii G.L.F. şi V.Gh.
Apărătorii inculpaţilor, având pe rând cuvântul, au arătat că lasă la aprecierea instanţei problema admisibilităţii în cauză a recursurilor declarate pentru inculpaţii G.L.F. şi V.Gh.
Procurorul a solicitat respingerea, ca inadmisibile, a recursurilor declarate de numiţii G.G. şi V.N.
Apărătorul inculpatului B.D. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor şi reducerea pedepsei aplicate inculpatului.
Procurorul a pus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpatul B.D.
Inculpatul B.D., în ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu susţinerile apărătorului său.
Inculpaţii G.L.F. şi V.Gh., pe rând, în ultimul cuvânt, au arătat că lasă soluţia la aprecierea instanţei.
CURTEA
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.196 din 20 iunie 2001 a Tribunalului Prahovas-a dispus condamnarea , printre alţii , ainculpaţilor :
- B.D. la 13 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a,bC.pen., pentru săvârşirea infracţiunii de furt califiacat, prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a,g alin.3 lit.a şi alin. ultim C.pen., cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.combinat cu OGnr. 10/2001.
A fost condamnat acelaşi inculpat la pedepsele de : 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 C.pen., combinat cu OG nr.10/2001, 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, prevăzută de art. 217 alin.3 C.pen., combinat cu OG 10/2001 şi 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire, prevăzută de art. 221C.pen. , combinat cu OG nr. 10/2001.
În baza art. 33 lit.a, art.34 lit.b C.pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 13 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a,bC.pen.
S-a făcut aplicarea art.71,64 C.pen.
Conform art. 350 C.proc. pen. a fost menţinută starea de arest a inculpatului şi potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 8 ianuarie la zi.
- G.L.F. la 5 ani închisoarepentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a,g alin.3 lit.a C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. şi art. 37 lit.a C.pen., combinat cu OG nr.10 /2001, faptă din perioada august-decembrie 2000.
In baza art. 10 din Legea nr. 137/1997 s-a revocat beneficiul graţierii pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 2913 din 26 noiembrie1997 a Judecătoriei Ploieşti, iar redstul de pedeapsă de 14 luni şi 3 zile închisoare rămas neexecutat, se va executa alături de pedeapsa aplicată în cauzaă, dispunându-se ca inculpatul să execute 5 ani 14 luni şi 3 zile închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64C.pen.
Conform art. 350C.proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi potrivitart. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive de la 15 ianuarie 2001 la zi.
- V.Gh. la 13 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b,cC.pen. pe o perioadă de 5 ani pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de furt calificat , prevăzută de art. 26 raportatla art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a,g,alin 3 lit.a şi alin. ultim C.pen., cu aplicarea art. 41 alin 2 şi art. 37 lit. a C.pen., combinat cu OG nr. 10/2001, faptă din august-decembrie 2000.
Acelaşi inculpat a mai fost condamnat la 13 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b şi eC.pen. pe o perioadă de 5 ani pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin.1-209 alin.1 lit. a,g alin.3 lit. a şi alin. ultimC.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi art. 37 lit. a C.pen., combinat cu OG10/2001.
În baza art. 33 lit şi art. 34 lit. bC.pen. s-a aplicat inculpatului pedeasa cea mai grea, de 13 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b şi eC.pen.
In baza art. 83C.pen. şi art. 10 din Legea nr. 137/199.
s-a revocat beneficiul graţierii pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 918 din 7 mai 1998 a Judecătoriei Buftea, care a dispus să fie executată alături de pedeapsa aplicată în cauză, în final inculpatul urmândsă execute 15 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b, eC.pen.
S-a făcut aplicarea art. 71,64C.pen.
Conform art. 350 C.proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 21 februarie 2001 la zi.
S-a admis în parte acţiunea civilă promovată de S.C. „P”.
Au fost obligaţi inculpatul V.Gh. solidar cu coinculpatul B.D., la plata despăgubirilor civile, în sumă de 3.470.516.000 lei către partea civilă S.C. „P”.
Au fost obligaţi inculpatul G.L.F. solidar cu coinculpaţii V.V. şi P.T.N., la platadespăgubirilor civile în sumă de 335.000.000 lei , către partea civilă S.C.”P”.
În baza art. 118 lit. bC.pen. s-a confiscat de la inculpatul B.D. dispozitivele şi instrumentelefolosite la perfoararea conductelor magistrale.
In baza art. 255 alin. 4 , raportat la art. 254 alin 3 C.pen. a fost confiscată da la inculpatul B.D. suma de 15.000.000lei, oferită de inculpat ofiţerului de poliţie.
Suma de 500.000.000 lei beneficiu din infracţiuneacomisă de inculpatul B.D. s-a dispussă fie plătită deacesta , către partea civilă SC „P”, pentru recuperarea prejudiciului.
Bunurile sechestrate conform Ordonanţei din 11 ianuarie 2001 emisă de I.J.P.Prahova şi a procesului-verbal încheiat la data de 12 ianuarie 2001, s-a dispus să fie valorificate în vederea recuperării prejudiciului produs părţii civile S.C. „P”.
Suma de 25.000.000 lei reprezentând beneficiul obţinut din comiterea infracţiunii comisă de inculpatul G.L.F., s-a dispus să fie plătit de acesta , către partea civilă S.C. „P”.
Suma de 10.000.000 lei reprezentândbeneficiul din infracţiunea comisă de inculpatul V.V.s-a dispus să fie plătit deacesta către partea civilă S.C. „P”.
A fost obligat fiecare inculpat la câte 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
În luna august 2000, inculpatul B.D. şi-a început activitatea infracţională, împreună cu prietenii săi, S.B. şi C., prin perforarea conductelor magistrale aparţinând S.C. „P ”existente pe raza localităţii Buriaşi, sustrăgând apoi pe timp de noapte, în decurs de o săptămână circa 9.000 litri de motorină şi benzină, folosind un atelaj hipo aparţinând lui „Cotoman”, în care se aflau butoaie din tablă cu capacitatea de 200 litri.
După ce s-adespărţit de cei doi, inculpatul B.D. a cunoscut-o pe numita S.A. şi împreună cu aceasta, folosind un autoturism achiziţionat între timp, pe timp de noapte, din instalaţiile deja montate pe conducte, a sustras în decurs de 15 zile, 7.500 litri de motorină şi benzină.
În cursul lunii septembrie, inculpatul s-a despărţit de S.A., împrietenindu-se cu inculpatul V.Gh. şi fratele acestuia, împreună cu care a hotărît să se ocupe în continuare, de acelaşitip de activitate, respectiv, sustragerea de produse petroliere din conductele magistrale aparţinînd „P”.
În acest scop, inculpatul V.Gh. a achiziţionat diferite piese, din care, inculpatul B.D.a construit instalaţii de perforare şi racordare la conducte.
De la acelaşi inculpat V.Gh., inculpatul B.D. a primit cu titlu de împrumut, în scopul de a-l folosi pentru sustragerea de produse petroliere , un autoturism Daciapapuc, în care se aflau în permnenţă 5-6 butoaie, de câte 200 litri .
În perioada septembrie-decembrie 2000, după montarea instalaţiilor artizanale confecţionate pe conducte, inculpatul B.D. a sustras pentru el şi pentru fraţii ,,C.”, circa 170.000 litri produs petrolier, în timp ce aceştia din urmă asigurau paza locului săvârşirii infracţiunilor, comportându-se ca adevăraţi proprietari ai acestora, în zona lor ,orice acţiune de sustragere din parteaaltor persoane, fiind interzisă, fără încuviinţarea acestora.
A mai reţinut instanţa că, încercând să obţină profituri mai mari şi în scopul de a se separa în viitor de fraţii ,,C”, inculpatul B.D. a atras în echipa sa pe inculpaţii G.L.F. şi C.V. care, la rânul lor închiriaseră un autoturism Dacia 1304 papuc , de la V.Gh., în scopul sustragerii de produse petroliere şi în care se găseau în permanenţă 6 butoaie de tablă de câte 200 litri.
Pe măsură ce realizau câştiguriimpotante de la fiecare inculpat, încerca la rândul său să-şi constituie propria echipă de lucru.
In acest sens, inculpatul C.V.s-a desprins de inculpaţii B.D.şi G.L.F., acesta din urmă achiziţionându-şila rândul său propriul autoturism pentru sustragerea de produse petroliere şi atrăgând în echipă pe inculpaţii V.V. ş iP.T.N., acestuia fiindu-i oferităbenzină pentru a o folosi în interes personal.
Potrivit înţelegerilor dintre noile grupuri create şi ,,proprietarii” instalaţiilor montate pe conducte, respectiv fraţii „C”, cei care sustrăgeau produse petroliere plăteau jumătate din banii câştigaţi , inculpatului V.Gh.
Conform propriilor declaraţii, inculpatul B.D. a realizat din activitatea infracţională descrisă, un venit de circa 500.000.000 lei , din care şi-a achiziţionat bunuri personale de valoare, iar inculpatul G.L.F. , un câştig de circa 335.000.000 lei, folosit de asemenea pentru procurarea unor bunuri importante.
Prima instanţă a mai reţinut că, în urma intervenţiilor echipelor de cercetare penală, a acţiunilor specifice de identificare şi prindere a autorilor spargerilor, inculpatul G.L.F. a abndonat autoturismulachiziţionat de la numitul G.I., după ce în prealabil, aruncasebutoaiele din tablă, iar inculpatul B.D. , în timpul percheziţiei efectuată la domiciliul său, în aceleaşi împrejurări, a oferit suma de 15.000.000 lei căpitanului de poliţie G.C., din cadrul I.J.P.Prahova, pentru ca acesta să nu consemneze că la locuinţa inculpaţilorau fost găsite instalaţiile artizanale, uneltele specifice şi butoaiele din tablă , folosite la transportul produselor petroliere sustrase.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apelinculpaţiiB.D., G.L.F., V.V., P.T.N. si V.Gh., solicitand reducerea pedepselor aplicate si reducerea cuantumului despăgubirilor civile la plata carora au fost obligaticătre partea civilă.
Prin Decizia penală nr. 202 din 15 mai 2002 Curtea de Apel Ploieşti a admis apelurile inculpaţilor V.V. şi P.T.N.
A fost desfiintată în parte hotărârea atacată, pe latură civilă.
Au fost reduse despăgubirile civile la care a fost obligat inculpatul V.V., solidar cu inculpatul G.L.F. şi P.T.N., către partea civilă, la suma de 168.000.000 lei (perioada 07-25.12.2000).
Au fost reduse despăgubirile la care inculpatul P.T.N. a fost obligat, în solidar cu inculpaţii G.L.F. şi V.V., în sumă de 67.000.000 (perioada15-27. 12.2000) .
Au fost menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
Au fost respinse , ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii B.D., G.L.F. şi G.G.
A fost computată prevenţia inculpaţilor la zi .
Au fost obligaţi inculpaţii G.L.F. şi V.Gh. la plata sumei de câte 500.000 lei către stat, iarinculpatul B.D. la 1.000.000. lei cu acelaşi titlu, din care suma de 450.000 lei onorariulavocatului din oficiu.
Impotriva acestei hotărâri au declarat recurs numiţii G.G. şi V.N., părinţii inculpaţilor G.L.F. şi V.Gh., fără să le motiveze şi inculpatul B.D.
În recursul său, inculaptul B.D. a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor şi reducerea pedepsei aplicate.
Recursurile declarate de numiţii G.G. şi V.N. sunt inadmisibile.
Dispoziţiile art. 3852 raportat la art. 362C.proc.penprevăd în mod expres şi limitativpersoanele care pot face recurs, dintre care nu fac parte şi părinţii inculpaţilor majori.
Cum în cauză , pentru inculpaţii majori G.L.F. şi V.Gh. au declarat recurs părinţii acestora, acestea sunt inadmisibile.
De asemenea,verificând actele şi lucrările dosarului se consată că inculpaţii G.L.F. şi V.Gh. nu au nici o declaraţie de recurs.
Examinând recursul declarat de inculpatul B.D. în raport de motivul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 14C.proc.pen. se constată că nu este fondat şi urmează să fie respins.
Astfel, la stabilirea şi aplicarea pedepselor inculpatului, instanţele de fond şi cea de apel au ţinut seama de toate criteriile prevăzute de art. 72C.pen., respectiv de gradul deosebit de ridicat al pericolului social al faptelor comise, modalitatea şi împrejurările comiterii lor, dar şi de datele ce caracterizează persoana inculpatului.
Din copia fişei decazier judiciar a inculpatului (fila 14 dosar de urmărire penală), rezultă că acestaa mai comis fapte penale, dovedind perseverenţă infracţională, a recunoscut şi regretat faptele comise, astfel că pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare este în măsură să asigure reeducarea inculpatului în vederea reinserţiei sale în societate şi prevenţia generală, conform scopului prevăzut de art. 52C.pen.
Aşa fiind, se constată că pedeapsa aplicată inculpatului B.D. a fost just individualizată şi nu există temeiuri pentru reducerea ei, urmând ca recursul declarat de acesta să fie respins , ca nefondat.
Pentru aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. bC. proc. pen. urmează ca recursul declarat de inculpatul B.D. să fie respins , ca nefondat.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 8 ianuarie 2001 la 31 ianuarie 2003 .
In temeiul art. 192C.proc.pen. urmează ca recurentul inculpat sa fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În baza art. 385/15 pct.1 lit.aC.proc.pen. urmează ca recursurile declarate de numiţii G.G.şi V.N. să fie respinse ca inadmisibile.
Se va constata că inculapţii G.L.F. şi V.Gh. nu au declarat recurs.
Vor fi obligaţi recurenţii G.G. şi V.N. la plata sumei de câte 50.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de numiţii G.G. şi V.N. împotriva deciziei penale nr.205 din15 mai 2002 a Curţii de Apel Ploieşti.
Constată că inculpaţii G.L.F. şi V.Gh. nu au declarat recurs împotriva deciziei sus-menţionate.
Obligă pe recurenţi la plata sumei de câte 50.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.D.împotriva deciziei penale nr.205 din 15 mai 2002 a Curţii de Apel Ploieşti.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi al arestîrii preventive de la 8 ianuarie 2001 la 31 ianuarie 2003.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 ianuarie2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 48/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 482/2003. Penal → |
|---|
