ICCJ. Decizia nr. 5005/2003. Penal. Art.209 pct.2 c.pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5005/2003
Dosar nr. 3269/2003
Şedinţa publică din 5 noiembrie 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 54 din 24 februarie 1960, Tribunalul Militar Iaşi i-a condamnat pe inculpaţii:
- G.G., în baza art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior, la 8 ani închisoare corecţională şi 5 ani interdicţie corecţională;
- j.d., în baza art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior, la 7 ani închisoare corecţională şi 5 ani interdicţie corecţională;
- I.V., în baza art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior, la 6 ani închisoare corecţională şi 5 ani interdicţie corecţională.
În baza art. 25 pct. 6 C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea averii personale a fiecăruia dintre inculpaţi.
În drept s-a reţinut că în perioada 1957 - 1959 cei trei inculpaţi au desfăşurat activităţi de propagandă în rândul ţărănimii, îndemnându-i să se opună colectivizării agriculturii.
Asemenea, au comentat ştirile transmise de posturile de radio străine, preconizând schimbarea regimului politic.
Recursurile inculpaţilor au fost respinse prin Decizia penală nr. 468 din 30 martie 1960 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară.
Împotriva acestor hotărâri procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs în anulare, invocând cazul de casare prevăzut de art. 410 alin. (1) partea I pct. 2 teza I C. proc. pen., nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior, în cauză.
Verificând hotărârile atacate pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul în anulare este fondat.
Potrivit art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior, constituia infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale faptul de a face propagandă, agitaţie sau de a întreprinde acţiuni pentru schimbarea ordinii sociale existente în stat sau a formei de guvernământ democratice sau din care ar rezulta un pericol pentru securitatea statului.
Aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor G.C., A.D. şi T.I. ş.a. inculpaţii şi-au exprimat în dese rânduri nemulţumirea faţă de regimul comunist, de care s-au săturat şi care cu certitudine va cădea urmare eminentului război ce va avea loc.
Legat de acţiunile întreprinse de autorităţi pentru înfiinţarea întovărăşirilor în agricultură, aceiaşi inculpaţi i-au îndemnat pe consăteni să nu se înscrie în aceste forme de asociere, prezicând pierderea pământului şi foametea.
Raportând faptele la dispoziţiile art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior, se constată pe de o parte, că acestea nu aveau prin ele însăle aptitudinea de a conduce la schimbarea ordinii sociale sau a formei de guvernământ.
Or, pe de altă parte, că nu au pus nici un moment în pericol securitatea statului.
Afirmaţiile făcute de inculpaţi şi recomandările de a nu se înscrie în întovărăşirile agricole, adresate unor consăteni, sunt reflectarea luptei politice din anii precedenţi dintre partidele politice, fiind stabilit că inculpaţii făcuseră parte din alte partide (P.N.Ţ., Cuzişti) decât cel comunist.
Constatând astfel, că faptele nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii imputate, lipsindu-le latura obiectivă sub aspectul urmărilor cerute de lege, recursul în anulare va fi admis şi se va dispune achitarea inculpaţilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 54 din 24 februarie 1960 a Tribunalului Militar Iaşi şi a deciziei penale nr. 468 din 30 martie 1960 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară, Colegiul de Recurs, privind pe inculpaţii G.G., J.D. şi I.V.
Casează hotărârile atacate.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpaţii G.G., J.D. şi I.V. pentru infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior.
Înlătură pedeapsa complementară a confiscării averii inculpaţilor. Onorariul de avocat în sumă de 600.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpaţilor, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 499/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5006/2003. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
