ICCJ. Decizia nr. 5148/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5148/2003
Dosar nr.3434/2003
Şedinţa publică din 12 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din actele dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Vaslui, prin sentinţa penală nr. 43 din 12 februarie 2003, a condamnat pe inculpatul U.V. la 15 ani de închisoare şi 5 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 71 din acelaşi cod.
Inculpatul a fost menţinut arestat, iar din durata pedepsei i s-a dedus detenţia preventivă.
El a fost obligat la 10.500.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Instanţa a reţinut, în esenţă, că, la data de 10 iulie 2002, inculpatul a avut o altercaţie cu vecinul său G.C. (65 ani), pe care l-a ucis, aplicându-i numeroase lovituri de pumni şi de picioare, care i-au produs un traumatism cranio – cerebral, cu hematom subdural acut şi numeroase alte fracturi.
Inculpatul a declarat apel, cerând redozarea pedepsei, deoarece a fost provocat de victimă, nu a intenţionat să-i suprime viaţa şi regretă fapta.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr. 231 din 19 iunie 2003, a respins, ca nefondat, apelul, a dedus, în continuare, detenţia preventivă, a inculpatului şi l-a obligat la 500.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Instanţa de apel a avut în vedere declaraţiile martorilor D.M., R.G. şi Z.V., care au arătat, constant, că victima, bătrân şi bolnav, nu l-a provocat pe inculpat şi că acesta din urmă i-a aplicat numeroase şi intense lovituri, în ciuda rugăminţilor celui agresat de a fi cruţat. „Motivul” agresiunii a fost un pripon, pe care inculpatul nu-l găsea.
Prin recursul de faţă, inculpatul critică Decizia, cerând reducerea pedepsei.
Critica nu este întemeiată.
Prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, pe care a calificat-o corespunzător şi a dozat just pedeapsa aplicată inculpatului.
Nu sunt temeiuri că această pedeapsă să fie redusă.
Fapta inculpatului este gravă.
Lui i s-a aplicat pedeapsa minimă prevăzută de art. 175 C. pen.
Din oficiu, nu se constată motive de casare care să fie luate în considerare.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată va fi menţinută, prin respingerea recursului, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul U.V. împotriva deciziei penale nr. 231 din 19 iunie 2003 a Curţii de Apel Iaşi, ca nefondat.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 11 iulie 2002, la 12 noiembrie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 514/2003. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5149/2003. Penal → |
|---|
