ICCJ. Decizia nr. 5150/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5150/2003
Dosar nr. 3617 /2003
Şedinţa publică din 12 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 227 din 2 iunie 2003, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul acelei instanţe nr. 12.861/2002 a fost condamnat inculpatul I.I.O. la 12 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 şi art. 176 lit. b) şi d) C. pen. şi la 2 pedepse de câte 10 ani închisoare fiecare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 2 lit. b şi alin. (2)1 lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele cu închisoare în cea mai gravă de 12 ani închisoare, sporită cu 4 ani, pedeapsa rezultantă fiind de 16 ani închisoare, la care s-a adăugat conform art. 35 alin. (1) C. pen., pedeapsa complimentară de 6 ani, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen., a fost menţinută starea de arest conform art. 350 C. proc. pen. şi s-a computat detenţia din durata pedepsei de la 10 august 2002.
Conform art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea parului, corp delict şi în baza art. 118 lit. d) C. pen., confiscarea specială a sumei de 1.000.000 lei obligând inculpatul la plata acestei sume la bugetul de stat.
Conform art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare în sumă de 50.108.496 lei ale părţii E.B. şi de 56.809.463 lei pentru partea vătămată K.I.H. către Spitalul Clinic nr. 3 Iaşi.
A mai fost obligat în temeiul art. 191 C. proc. pen. şi la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 8.000.000 lei.
Pentru a pronunţa această soluţie s-a reţinut în fapt de prima instanţă, că la 6 aprilie 2002 prin punctul de frontieră Episcopia Bihorului au intrat în România cetăţenii germani E.B. şi K.I.H., care a doua zi au staţionat pe raza comunei Sascut, instalându-şi corturile pe un teren mirişte la punctul numit „Velniţa”.
Inculpatul i-a observat şi după ce victimele au adormit, le-a ucis câinele de pază, apoi i-a atacat pe rând, cu scopul de a le jefui bunurile.
A lovit pe rând victimele cu parul în cap şi le-a sustras un aparat de fotografiat, un patent, 8 dischete şi o pompă de cauciucuri, cauzându-le leziuni grave, care au fost de natură a le pune viaţa în pericol şi pentru care au necesitat 40 – 45 zile îngrijiri medicale.
Victimele au fost transportate de urgenţă la Spitalul Clinic nr. 3 Iaşi unde au fost spitalizate, efectuându-li-se tratamentele şi intervenţiile chirurgicale necesare pentru a le salva viaţa.
Împotriva acestei hotărâri inculpatul I.I.O. a declarat apel, solicitând ca prin reţinerea unor circumstanţe atenuante reducerea pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 283 din 15 iulie 2003 a Curţii de Apel Bacău, a respins apelul inculpatului, hotărâre ce a fost recurată în termen legal menţinându-se motivele formulate în cererea introductivă.
Recursul declarat de inculpatul I.I.O. este nefondat.
Din analiza actelor dosarului şi a hotărârilor anterioare pronunţate, rezultă că instanţele au stabilit corect starea de fapt şi vinovăţia inculpatului, fiind administrate toate probele necesare şi utile cauzei în vederea unei juste încadrări juridice, a infracţiunilor săvârşite.
În raport de cuantumul pedepsei aplicate, Curtea apreciază că acesta a fost just individualizat, avându-se în vedere gravitatea faptelor săvârşite, de împrejurările comiterii, scopul urmărit şi urmările deosebit de grave produse asupra celor două victime, precum şi conduita inculpatului care este un element tânăr şi fără antecedente penale. Reducerea pedepsei aplicate ar goli de conţinut dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), privind criteriile generale de individualizare şi ale art. 52 C. pen., scopul pedepsei prevăzut de acestadin urmă de a constitui un mijloc de constrângere şi reeducare devenind nerealizabil.
Pentru aceste motive şi constatând că din oficiu nu subzistă alte motive de casare, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
Timpul arestării preventive se va deduce din durata pedepsei aplicate de la data de 10 august 2002 la zi.
Recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul I.I.O. împotriva deciziei penale nr. 283 din 15 iulie 2003 a Curţii de Apel Bacău, ca nefondat.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 10 august 2002 la 12 noiembrie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 515/2003. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5081/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
