ICCJ. Decizia nr. 5502/2003. Penal. Contestaţie executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5502/2003
Dosar nr. 4272/2003
Şedinţa publică din 26 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 141 din 12 martie 2003, Tribunalul Galaţi a respins ca nefondată contestaţia la executare formulată de petentul Ş.G., împotriva sentinţei penale nr. 214 din 9 iunie 1998 a Tribunalului Galaţi, prin care inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. e) C. pen.
Hotărârea de condamnare a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 2051/2001 a Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2001.
Pentru a respinge contestaţia, Tribunalul Galaţi a reţinut că petentul s-a sustras de la executarea pedepsei definitive a hotărârii de condamnare şi a plecat în localitatea Nanterre din Franţa.
Faţă de această împrejurare instanţa a procedat potrivit dispoziţiilor din Legea nr. 297/2001 şi a cerut extrădarea condamnatului Ş.G. din Franţa în România, în vederea executării pedepsei de 5 ani închisoare.
În baza cererii de extrădare autorităţile franceze la 18 ianuarie 2002 au dispus arestarea provizorie a condamnatului, astfel că la 14 octombrie 2002 condamnatul Ş.G. a fost transferat efectiv în România, în vederea executării pedepsei.
După încarcerare condamnatul a formulat contestaţie la executare împotriva hotărârii de condamnare prin care acesta susţine că execută o hotărâre nulă, deoarece nu a fost citat legal la proces. Mai susţine că la data încarcerării hotărârea nu era definitivă.
În drept, petentul şi-a întemeiat contestaţia pe dispoziţiile art. 461 alin. (1) lit. a) şi d) C. proc. pen.
Tribunalul a motivat că această contestaţie este nefondată, întrucât în cauză au fost respectate dispoziţiile procedurale în materie de citare, condamnatul a fost citat în proces la adresa indicată de el, iar el a fost încarcerat în baza unui mandat de executare a unei hotărâri de condamnare definitivă.
Prin Decizia penală nr. 409 din 23 iulie 2003, Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefondat apelul declarat de contestatorul Ş.G., întrucât acesta nu a invocat incidenţa vreunui caz prevăzut de lege pentru admiterea contestaţiei, referindu-se doar la aspecte legate de temeinicia hotărârii şi de greşita citare, care nu pot fi controlate în contestaţia la executare.
Împotriva deciziei a declarat recurs condamnatul care stăruie în motivele arătate în contestaţia la fond şi apel.
Recursul nu este fondat.
Condamnatul în susţinerea contestaţiei sale la executare invocă în general neregularităţi cu privire la judecată.
Ori, din examinarea dispoziţiilor art. 461 C. proc. pen., rezultă că executarea unei hotărâri poate fi contestată pentru alte motive decât cele referitoare la judecată, acelea putând fi invocate în căile de atac expres prevăzute de lege.
Singurul motiv invocat de condamnat, care ar avea legătură cu motivele contestaţiei la executare ar fi acela că execută o hotărâre nedefinitivă.
Acesta nu e însă întemeiat.
Hotărârea de condamnare a inculpatului a rămas definitivă la 24 aprilie 2001, prin respingerea recursului declarat de inculpat, iar executarea hotărârii a început la 18 ianuarie 2002, când acesta a fost arestat de autorităţile franceze.
Aşa fiind, nici acest motiv nu este întemeiat astfel că potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul condamnatului, pe care-l va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de condamnatul Ş.G., împotriva deciziei penale nr. 409 din 23 iulie 2003 a Curţii de Apel Galaţi, ca nefondat.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 noiembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 5501/2003. Penal. Contestaţie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 5503/2003. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
