ICCJ. Decizia nr. 5525/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5525/2003
Dosar nr. 3274/2003
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 24 din 20 februarie 2003, Tribunalul Caraş-Severin a condamnat, printre alţii, pe inculpaţii:
B.P. la 20 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 174, art. 175 lit. a) şi art. 176 lit. d) C. pen.; 15 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi f) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP); 25 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 174, art. 175 lit. a) şi art. 176 lit. c) şi d) C. pen. şi la 15 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), b), d) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 25 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
B.A. la 20 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 174, art. 175 lit. a) şi art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.; la 15 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) şi f) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), urmând ca, în baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Totodată, a fost menţinută starea de arest a inculpaţilor şi s-a dedus, din pedepsele aplicate, durata arestării preventive a acestora, de la 8 septembrie 1999 pentru inculpatul B.P. şi de la 10 septembrie 1999 pentru inculpatul B.A., până la zi.
Inculpaţii au fost obligaţi la plata în solidar, a despăgubirilor civile, aşa cum rezultă din dispozitivul sentinţei.
S-au reţinut, în esenţă, următoarele:
La data de 27 martie 1999, după o înţelegere prealabilă, între inculpaţii B.A. şi B.P. şi alţi 3 inculpaţi (condamnaţi în aceeaşi cauză) au hotărât să atragă pe victima P.M., cunoscut drept traficant de aur şi valută, în locuinţa inculpatului B.P., unde era pregătit un levier, cu care urmau, să lovească victima, cu scopul de a o tâlhări.
Drept urmare, inculpaţii B.P. şi B.A. i-au propus victimei P.M. încheierea unei afaceri, motiv pentru care a acceptat să-i însoţească la locuinţa inculpatului B.P.
În timp ce inculpatul B.P. a rămas în curtea casei, victima a intrat în locuinţă, moment în care a fost lovită, din spate, în zona capului, cu un levier de către inculpatul B.A. Deşi i-a implorat pe inculpaţi să nu o ucidă, victima a fost imobilizată şi lovită, iar apoi spânzurată de un scaun şi ulterior, deposedată de toate bunurile pe care le avea asupra ei.
La data de 30 iunie 1999, după ce inculpatul M.F. (condamnat în aceeaşi cauză) şi-a procurat un pistol, a hotărât împreună cu inculpatul B.P., să tâlhărească o altă persoană, victima T.L., cunoscută ca traficat de valută.
În acest scop, inculpatul B.P. a contactat victima, propunându-i să se întâlnească pentru o tranzacţie de schimb valutar. După ce a convins victima să-l însoţească într-o localitate din apropierea oraşului, inculpatul B.P. l-a luat şi pe inculpatul M.F. Pe drum, pretextând o defecţiune la motor, inculpatul B.P. a oprit într-o parcare, unde, după ce a supravegheat zona, pentru a nu fi urmăriţi, i-a făcut semn inculpatului M.F., care a împuşcat în tâmplă victima, cauzându-i decesul.
Ulterior, inculpaţii au deposedat victima de bunurile pe care le avea asupra ei şi au ascuns cadavrul.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia penală nr. 244/ A din 25 iunie 2003, a respins ca nefondate apelurile inculpaţilor.
Totodată, a menţinut starea de arest a inculpaţilor şi a dedus, din pedepsele aplicate, durata arestării preventive a acestora, de la 20 februarie 2003, la zi.
Prin recursurile declarate, inculpaţii B.P. şi B.A. au solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate, avându-se în vedere circumstanţele personale ale acestora.
Recursurile inculpaţilor nu sunt fondate.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, instanţa a reţinut, în mod corect, faptele şi vinovăţia inculpaţilor şi le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispoziţiilor legale.
În raport de gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptelor săvârşite, reflectat de modul în care inculpaţii au conceput şi realizat infracţiunile de omor calificat şi tâlhărie (după o înţelegere prealabilă, au ales victima, cunoscut traficant de aur şi valută şi au atras-o în locuinţa inculpatului B.P., pentru a o ucide, şi a o deposeda de bunuri iar ulterior au îngropat cadavrul), precum şi de datele ce caracterizează persoana inculpaţilor, rezultă că instanţele au făcut o justă şi corectă individualizare a pedepselor aplicate, dând eficienţă tuturor criteriilor, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), astfel că nu se impune reducerea acestora.
Nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile inculpaţilor să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea lor la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de inculpaţii B.P. şi B.A., împotriva deciziei nr. 244/ A din 25 iunie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, ca nefondate.
Compută din pedeapsa aplicată inculpaţilor, durata arestării preventive pentru B.P. de la 8 septembrie 1999, la zi şi pentru inculpatul B.A. de la 10 septembrie 1999, la zi.
Obligă pe recurentul inculpat B.P., să plătească statului 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă pe recurentul inculpat B.A., să plătească statului 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5503/2003. Penal. Plângere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5526/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs → |
|---|
