CSJ. Decizia nr. 5542/2003. Penal. Reabilitare. Recurs

Decizii penale CSJ 2003

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.5542/2003

Dosar nr. 4265/2003

Şedinţa publică din 27 noiembrie 2003

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 411 din 22 aprilie 2003, Tribunalul Bucureşti, admiţând cererea formulată de condamnatul B.A.C., a dispus reabilitarea judecătorească a acestuia, pentru pedeapsa de 21 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 122 din 28 octombrie 1992 a aceleiaşi instanţe, definitivă prin Decizia penală nr. 1765 din 12 august 1993 a Curţii Supreme de Justiţie.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că termenul de reabilitare prevăzut de art. 133 şi art. 135 C. pen., a fost îndeplinit pentru pedeapsa de 10 ani şi 6 luni închisoare, aplicată condamnatului, aşa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 1563 din 12 august 1993 a Curţii Supreme de Justiţie.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 492 din 2 septembrie 2003, a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a desfiinţat sentinţa pronunţată de prima instanţă şi rejudecând cauza a respins, ca nefondată cererea de reabilitare formulată de condamnatul B.A.C.

În considerentele deciziei se menţionează că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a legii, dispoziţiile art. 135 alin. (1) lit. c) C. pen., referindu-se la pedeapsa aplicată, dispoziţiile legii de graţiere neavând efect asupra termenelor de reabilitare.

Împotriva menţionatei decizii, condamnatul B.A.C. a declarat recurs, solicitând casarea ei, în temeiul art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., întrucât dispoziţiile legale referitoare la reabilitarea judecătorească au fost interpretate greşit de către instanţa de apel.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 135 alin. (1) lit. c) C. pen., în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, condamnatul poate fi reabilitat de instanţa de judecată, după trecerea unui termen de 7 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţată.

În cazul în care pedeapsa aplicată condamnatului a fost redusă printr-un act de graţiere (în speţă Decretul nr. 11/1988), termenele de reabilitare prevăzute de art. 135 C. pen., se determină în raport cu pedeapsa stabilită de instanţă, iar nu cu restul de pedeapsă ce a rămas de executat ca efect al graţierii.

De altfel, potrivit art. 120 alin. (1) C. pen., graţierea pedepsei are ca efect înlăturarea în total sau în parte a executării pedepsei, textul de lege menţionat nefăcând trimitere la alte efecte, precum cele referitoare la reabilitare.

În consecinţă, recursul declarat de condamnatul B.A.C., nefiind întemeiat, urmează a fi respins, ca atare, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de inculpatul B.A.C., împotriva deciziei nr. 492 din 2 septembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, ca nefondat.

Obligă pe recurent, să plătească statului 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 noiembrie 2003.

← ICCJ. Decizia nr. 5538/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs  ICCJ. Decizia nr. 5543/2003. Penal. Art.178 alin.2 c.pen. Recurs... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 5542/2003. Penal. Reabilitare. Recurs