ICCJ. Decizia nr. 5697/2003. Penal. întreruperea executării pedepsei. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5697/2003
Dosar nr. 4414/2003
Şedinţa publică din 4 decembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 206 din 22 iulie 2003 Tribunalul Harghita, a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii formulată de condamnatul A.A. şi s-a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-a reţinut că la data de 28 mai 2003 condamnatul A.A. a solicitat întreruperea executării pedepsei ce i-a fost aplicată de Tribunalul Harghita, deoarece casa în care locuia anterior condamnării sale se află într-o avansată stare de degradare şi trebuie să o repare, el nefiind ajutat de nimeni în realizarea acestui demers.
Analizând probatoriul cauzei s-a reţinut că petiţionarul condamnat se află în executarea unei pedepse privative de libertate de 10 ani închisoare, dar că deşi condamnatul şi-a fondat cererea pe dispoziţiile art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., din ancheta socială efectuată la domiciliul său a rezultat că susţinerile acestuia sunt conforme realităţii. S-a reţinut că la domiciliul condamnatului locuieşte tatăl acestuia, care administrează acest imobil, ce este amenajat corespunzător destinaţiei sale. Din probatoriul cauzei nu rezultă existenţa vreunei împrejurări speciale care să conducă instanţa la adoptarea unei soluţii de admitere a cererii promovate de acest condamnat şi pe cale de consecinţă s-a pronunţat soluţia anterior menţionată.
Această hotărâre judecătorească în termen legal a fost atacată cu apel de condamnatul A.A., care a înţeles să solicite, ca în urma admiterii acestei căi de atac şi a rejudecării cererii sale, să se dispună pentru o perioadă de 3 luni de zile, întreruperea executării pedepsei.
În motivarea acestei căi de atac s-a arătat că în mod nelegal i s-a respins cererea promovată, deoarece tatăl său în acest anotimp are nevoie de ajutor la muncile câmpului.
Prin sentinţa penală nr. 149 din 12 septembrie 2003 Curtea de Apel Tg. Mureş a respins ca nefondat apelul condamnatului, hotărârea ce a fost recurată în termen legal menţionându-se motivele formulate în cererea introductivă.
Recursul declarat este nefondat.
Examinând hotărârile atacate în raport de critica formulată, Curtea apreciază că motivul de casare invocat este nejustificat.
În mod corect cererea a fost respinsă întrucât în raportul de anchetă socială efectuat la domiciliul său, a rezultat că susţinerile acestuia nu corespund realităţii.
Astfel fiind, recursul urmează a fi respins ca nefondat în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., condamnatul va suporta cheltuielile judiciare către stat, în care se include şi onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul A.A., împotriva deciziei penale nr. 149 din 12 septembrie 2003 a Curţii de Apel Târgu Mureş.
Obligă pe recurent să plătească statului 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 decembrie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 5695/2003. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5698/2003. Penal. Contestaţie la executare.... → |
---|