ICCJ. Decizia nr. 57/2003. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 57
Dosar nr. 4988/2003
Şedinţa publică din 7 ianuarie 200.
S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul revizuient O.I. împotriva deciziei penale nr.595/A din 10 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
S-a prezentat recurentul condamnat revizuient, în stare de arest, asistat de avocat B.N., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul recurentului revizuient, expunând oral motivele înscrise în cererea declarativă, a lăsat soluţia ce se va pronunţa la aprecierea instanţei.
Procurorul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul condamnat revizuient a cerut admiterea recursului şi reducerea pedepsei.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.858 din 16 septembrie 2003 Tribunalul Bucureşti, a respins ca inadmisibilă cererea condamnatului O.I., prin care a solicitat revizuirea sentinţei penale nr.219/2002 a aceluiaşi tribunal.
Instanţa a reţinut că prin sentinţa penală nr.219 din 19 martie 2002 Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe O.I. la 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.20 raportat la art.174, 175 lit.f Cod penal şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art.64 lit.a,b Cod penal.
Condamnatul şi-a motivat cererea de revizuire prin aceea că multe fapte şi împrejurări nu au fost cunoscute de către instanţă la soluţionarea cauzei, iar cu ocazia judecării a solicitat admiterea cererii întrucât pedeapsa este prea mare.
În motivarea hotărârii de respingere a cererii, instanţa a arătat că, pe de o parte, condamnatul nu a indicat care sunt faptele şi împrejurările noi la care se referă, iar pe de altă parte, individualizarea pedepsei nu poate fi analizată pe această cale extraordinară de atac.
Apelul condamnatului a fost respins ca nefondat prin Decizia penală nr.595 din 10 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti.
Împotriva acestei decizii condamnatul O.I.a declarat recurs, solicitând, oral, reducerea pedepsei.
Verificând hotărârea atacată, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Calea extraordinară de atac a revizuirii nu poate fi promovată decât pentru cazurile expres şi limitativ arătate de art.394 alin.1 lit.a-e Cod procedură penală.
Cum, printre aceste cazuri, nu este menţionat şi cel privind greşita individualizare a pedepsei, invocat şi susţinut de revizuient, se constată că Decizia instanţei de apel de respingere a apelului, este legală şi temeinică.
Pe cale de consecinţă, recursul revizuientului va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient O.I. împotriva deciziei penale nr.595/A din 10 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti –Secţia I penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 7 ianuarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 591/2003. Penal. Art.183 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5693/2003. Penal. Art.184 alin.3. Recurs în... → |
|---|
