ICCJ. Decizia nr. 5977/2003. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5977/2003
Dosar nr. 4804/2003
Şedinţa publică din 17 decembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 232 din 13 august 2003, Tribunalul Ialomiţa a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul D.M., în temeiul dispoziţiilor art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen.
S-a reţinut că petiţionarul D.M. se află în executarea unei pedepse de 9 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie şi viol aplicată prin sentinţa penală nr. 3 din 17 ianuarie 2002 a Tribunalului Călăraşi.
Condamnatul şi-a motivat cererea de întrerupere a executării pedepsei arătând că suferă de afecţiuni fizice care îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa, starea sănătăţii sale fiind incompatibilă cu regimul de detenţie.
Instanţa de fond a dispus efectuarea unei expertize medico-legale la nivelul Serviciului de medicină legală din cadrul Spitalului judeţean Slobozia pe baza căreia a stabilit că afecţiunile de care suferă condamnatul (tulburări anxioase la o personalitate dizarmonică) pot fi tratate în reţeaua medicală a D.G.P.
Apelul declarat de condamnat a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul D.M., solicitând admiterea cererii sale şi întreruperea executării pedepsei pe motive medicale.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta nu este întemeiat.
Starea sănătăţii condamnatului D.M. a fost examinată din punct de vedere medico-legal, iar expertiza efectuată în cauză a concluzionat că afecţiunile de care suferă petiţionarul nu îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa în continuare.
În aceste împrejurări, Curtea constată că nu sunt întrunite cerinţele art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen. şi urmează să respingă recursul ca nefondat.
Recurentul condamnat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de condamnatul D.M. împotriva deciziei penale nr. 586 din 6 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, ca nefondat.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 decembrie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 5976/2003. Penal. întrerupere executare... | ICCJ. Decizia nr. 5985/2003. Penal. Reabilitare. Recurs → |
---|