CSJ. Decizia nr. 651/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
Secţia Penală
Decizia nr.651/2003
Dosar nr.534/2003
Şedinţa publică din 7 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul C.C. împotriva încheierii de şedinţă din 16 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Piteşti.
S-a prezentatinculpatul C.C. asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat B.A.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Instanţa a pus în discuţia părţilor admisibilitatea recursului.
Apărătorul inculpatului a lăsat laaprecierea instanţei admiterea recursului.
Procurorul a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, consideră recursul admisibil.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 16 ianuarie 2003 dată în dosarul nr.199/2003, Curtea de Apel Piteşti a dispus, printre altele, prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului C.C.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut în esenţă că, subzistă dispoziţiile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive de către organele de urmărire penală, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea poblică.
Împotriva acestei hotărâri, inculpatul a declarat recurs, solicitând punerea sa în libertate.
Recursul este inadmisibil.
În Codul de procedură penală este reglementată prelungirea arestării preventive a inculpatului numai pentru situaţia în care această măsură a fost luată în cursul urmăririi penale, iar dosarul nu a fost înaintat spre rejudecare instanţei.
Această lege nu cuprinde nici o dispoziţie care să prevadă expres competenţa instanţei de a prelungi arestarea inculpatului în timpul judecăţii în primă instanţă sau în căileordinare de atac şi procedura de prelungire a acestei măsuri preventive.
În aceste condiţii, pot fi atacate cu recurs potrivit art.158 alin.7 C.proc.pen. numai încheierile prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării preventive pronunţate în cauzele aflate în curs de urmărire penală.
În cauzele aflate în curs de judecată, încheierile de prelungire a măsurii arestării preventive nu sunt supuse recursului întrucât legea, reglementând prelungirea arestării preventive în această fază a procesului penal, nu prevede nici posibilitatea atacării cu recurs a eventualelor hotărâri prin care instanţele ar dispune prelungirea măsurii arestării preventive.
În regimul Codului de procedură penală aflat în vigoare, instanţa de judecată sesizată cu judecarea unei cauze în care inculpatul a fost arestat preventiv, este obligatoriu, potrivit art.300 din acest cod, să verifice legalitatea arestării odată cu verificarea legalităţii actului de sesizare. În cazul constatării că actul de sesizare a fost regulat întocmit şi că măsura arestării preventive a fost legal luată faţă de inculpat, arestarea preventivă rămâne valabilă, în conformitate cu dispoziţiile art.149 alin.3 C.proc.pen. până la soluţionarea definitivă a cauzei, dacă nu intervine ulterior revocarea ei.
Deci, neexistând o dispoziţie explicită în legea de procedură penală aflată în vigoare care să oblige instanţa de a examina la fiecare 30 zile legalitatea arestării preventive a inculpatului după îndeplinirea obligaţiei prevăzute în art.300 C.proc.pen., recursul declarat împotriva unei încheieri de prelungire a arestării preventive în cursul judecăţii este inadmisibil.
Conform art.192 alin.2 C.proc.pen. recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil,recursul declarat de recurentul C.C.împotriva încheierii de şedinţă din 16 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Piteşti.
Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 7 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 650/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | CSJ. Decizia nr. 658/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
