Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 164/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 164/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 17-02-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A. I.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 164/A/2015

Ședința publică de la 17 Februarie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE S. I. M.

Judecător A. P.

Grefier D. M. H.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. reprezentat prin: I. N. - procuror

Pe rol se află pronunțarea asupra apelului penal declarat de P. de pe lângă Judecătoria Orăștie împotriva sentinței penale nr. 104/4 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Orăștie în dosar nr._

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față,

Prin sentința penală nr. 104/4 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Orăștie în dosar nr._ s-au dispus următoarele:

A fost condamnat inculpatul M. V., fiul lui I. și Lucreția, născut la data de 25 iulie 1951, în localitatea Sântimbru, județul A., cetățean român, studii Școala profesională, muncitor calificat la Primăria municipiului Orăștie, cu antecedente penale, domiciliat în Orăștie, ., la:

-4 luni închisoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană a cărui permis i-a fost anulat prev. și ped. de art.335 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal și art.375 și art.396 alin.10 Cod pr. pen.

În baza art.44 alin.2 Cod penal, art.38 și 39 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal s-a dispus contopirea pedepsei de 4 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința de față cu pedepsele de 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.503/15.09.2011 a Judecătoriei A. I. și pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.627/2011 a Judecătoriei A. I. și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 luni închisoare, la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 6 luni și 20 zile închisoare.

În baza art.91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 ani.

S-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, condamnatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență; să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

S-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile.

I s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.96 și 97 Cod penal.

În baza art.275 Cod pr. pen, inculpatul a fost obligat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr.931/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Orăștie, inculpatul M. V., a fost trimis în judecată, în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere faptă prev. și ped. de art.335 alin.1 Cod penal.

În esență, prin actul de sesizare în sarcina inculpatului s-a reținut că în data de 16.10.2013, în jurul orei 13,50 agenții de poliție din cadrul Poliției Municipiului Orăștie – Biroul Rutier, aflați în serviciul de supraveghere a traficului rutier pe ., au observat autoturismul marca „ Dacia” cu nr. de înmatriculare_, condus de inculpat, cunoscând faptul că acesta are permisul anulat. Organele de poliție au procedat la oprirea autoturismului pe . care a fost legitimat și identificat conducătorul auto în persoana numitului M. V.. Inculpatul nu a putut prezenta lucrătorilor de poliție documentele autoturismului, recunoscând că nu posedă permis de conducere.

Situația de fapt astfel reținută s-a întemeiat pe probatoriul administrat în faza de urmărire penală, și anume: proces verbal de depistare, adresa Serviciului Rutier A. I. nr._/07.11.2013, CD-ul nr.87.828 din 18.04.2014, declarația martorului C. N. V., declarațiile inculpatului (filele 8 -23 dosar UP).

În faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.

Inculpatul, legal citat s-a prezentat în fața instanței și a fost de acord să fie audiat, declarația acestuia fiind cosemnată în scris și depusă la dosar (filele 58,59).

Văzând poziția procesuală a părților care nu au solicitat administrarea vreunei probe, instanța a constatat incidența dispozițiilor art.374 alin. 7 Cod procedură penală, cu privire la probele administrate în faza de urmărire penală, reținând că acestea nu au fost contestate și nu se impune readministrarea acestora, ținând seama și de poziția procesuală a inculpatului care a recunoscut comiterea faptei în faza de urmărire penală și în fața instanței de judecată.

Examinând ansamblul actelor și lucrărilor existente la dosar, instanța a reținut în sarcina inculpatului că, în data de 16 octombrie 2013, în jurul orei 13,15, a condus pe . Orăștie autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare_ , deși avea permisul de conducere anulat.

Fiind oprit de un echipaj al biroului rutier a Poliției municipiului Orăștie, inculpatul, a declarat că nu posedă permis de conducere, iar din verificările ulterioare a rezultat că inculpatului i-a fost anulat dreptul de a conduce autovehicule încă din anul 2011, iar interdicția i-a fost comunicată acestuia printr-o adresă a IPJ A. din data de 17. 10. 2011.

În cursul cercetării judecătorești inculpatul a recunoscut integral săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, solicitând aplicarea procedurii recunoașterii vinovăției.

Având în vedere probatoriul administrat în cursul în cursul urmăririi penale, astfel cum a fost analizat, ținând cont și de poziția procesuală exprimată de inculpat în conformitate cu prevederile art.375 Cod pr pen, s-a constatat existența faptei de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană al cărui permis i-a fost anulat, dar și vinovăția inculpatului în săvârșirea acesteia.

Instanța a constatat că ulterior datei săvârșirii faptelor și până la judecarea prezentei cauze a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, Legea nr. 286/2009 privind Codul penal și Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările ulterioare.

S-a verificat incidența dispozițiilor art.5 din noul Cod penal, referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, cât și a tratamentului juridic sancționator aplicabil, rezultat din legile aflate în conflict.

Criteriile în baza cărora se stabilește legea penală mai favorabilă și care au fost apreciate în concreto sunt: conținutul infracțiunii, instituțiile autonome în raport de incriminare și sancțiune, decurgând din incriminare, respectiv art.37 lit.a Cod penal anterior, art.83 Cod penal anterior.

Referitor la condițiile de incriminare a faptei sub legea penală veche și sub legea penală nouă, s-a constatat că art.86 alin.2 din OUG nr. 195/2002 republicată, incrimina conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are dreptul de a conduce, iar pedeapsa prevăzută de același text de lege era închisoarea de la 6 luni la trei ani sau amendă.

În noul Cod penal infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are permisul de conducere anulat este incriminată de art.335 alin.2 Cod penal și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

Comparând conținutul art.86 alin.2 din OUG nr. 195/2002, cu conținutul actual, în vigoare de la data de 01.02.2014, s-a constatat că fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are permisul de conducere anulat se regăsește incriminată cu același conținut în art.335 alin.2 Cod penal.

Referitor la tratamentul sancționator s-a constatat că atât sub legea veche, cât și sub legea nouă, limitele speciale de pedeapsă sunt închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

Deși, raportat la această infracțiune s-a constatat că nu există un conflict de legi sub aspectul incriminării, în cauză s-a apreciat că se impune reținerea dispozițiilor noului Cod penal, întrucât sub aspectul pedepselor complementare și accesorii prevederile legale sunt mai favorabile inculpatului.

S-a reținut că legea penală mai favorabilă inculpatului –având în vedere Decizia nr.265/06.05. 2014 a Curții Constituționale–prin perspectiva modului de executare a pedepsei ce se va aplica, este legea penală nouă.

Instanța a constatat că prin sentința penală nr.503/2011 Judecătoria A.-I. l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 4 luni închisoare, dispunând suspendarea executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 4 luni, iar prin sentința penală nr. 627/2011 aceiași instanță l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 4 luni închisoare, dispunând suspendarea executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 4 luni, ambele pedepse fiind definitive.

S-a reținut că fapta care face obiectul prezentei cauze a fost săvârșită de inculpat în termenele de încercare a pedepselor aplicate prin sentințele mai sus menționate.

Conform art. 44 Cod penal, există pluralitate intermediară de infracțiuni când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare și până la data la care pedeapsa este executată sau considerată executată, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune și nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă.În caz de pluralitate intermediară, pedeapsa pentru noua infracțiune și pedeapsa anterioară se contopesc, potrivit dispozițiilor de la concursul de infracțiuni.

Conform art.41 Cod penal actual există recidivă când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an și până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune cu intenție sau cu intenție depășită pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare.

Instanța a reținut în concluzie că în conformitate cu legea penală nouă inculpatul nu se află în stare de recidivă, pedepsele la care a fost condamnat anterior fiind mai mici de un an. În aceste condiții s-a apreciat că este mai favorabilă inculpatului legea penală nouă, în cauză existând o pluralitate intermediară.

Așa fiind, instanța a dispus condamnarea inculpatului M. V. la 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care are permisul de conducere anulat prev. și ped. de art.335 alin.2 din noul Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal și art.375 și art.396 alin.10 Cod penal.

În baza art.44 alin.2 Cod penal, art.38 și 39 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, s-a dispus contopirea pedepsei de 4 luni închisoare aplicată prin sentința de față cu pedepsele de 4 luni și 4 luni închisoare aplicate inculpatului prin sentințele nr.503 și 627, ambele din 2011 a Judecătoriei A. –I. și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 luni închisoare la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 6 luni și 20 zile închisoare.

Întrucât din actele depuse la dosar rezultă că inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul societății, că are o bună comportare în familie și societate, că starea sănătății acestuia este precară având, conform deciziei medicale nr. 843/2014 Cabinetului de expertiză medicală a capacității de muncă D., gradul de invaliditate III, că pedeapsa aplicată este de sub trei ani închisoare și se apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și fără executarea acesteia, în baza art.91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 ani.

S-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile.

I s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.96 și 97 Cod penal.

În baza art.275 Cod pr. pen, inculpatul a fost obligat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria Orăștie.

S-a invocat de către apelant faptul că în mod nelegal instanța de fond i-a aplicat inculpatului dispozițiile pluralității intermediare, potrivit noului Cod penal, în loc să dispună revocarea suspendării condiționate în baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2002.

Analizând apelul formulat prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie și a motivelor invocate, Curtea de apel reține următoarele:

Inculpatul M. V. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. 1 Cod penal.

Curtea constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și în faza de judecată. Instanța a admis cererea de judecare în baza recunoașterii învinuirii, deși inculpatul a dat o declarație în acest sens după începerea cercetării judecătorești și audierea martorului C. N. V..

Având în vedere că nu s-au formulat critici de către apelant în această privință, instanța de control judiciar, fiind ținută de limitele agravării astfel cum au fost indicate în motivele de apel, nu se va proceda la modificarea hotărârii instanței de fond în sensul înlăturării beneficiului acordat în baza art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și al modificării pedepsei aplicate.

Reevaluând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, Curtea reține că, în data de 16 octombrie 2013, în jurul orei 13,15, inculpatul M. V. a condus pe . Orăștie autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare_ , deși avea permisul de conducere anulat, în urma condamnării definitive pentru infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice.

În privința încadrării juridice a faptei, Curtea constată că instanța de fond a reținut că fapta realizează elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. 1 Cod penal, apreciind legea nouă mai favorabilă inculpatului, raportat la faptul că potrivit acestei legi inculpatul nu este recidivist, ci i se aplică dispozițiile pluralității intermediare potrivit art. 44 Cod penal.

Curtea de apel constată greșită aprecierea instanței de fond, fapta comisă de către inculpatul M. V. putând fi încadrată în dispozițiile legale în vigoare la momentul comiterii ei, respectiv în dispozițiile art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002. Astfel cum a reținut instanța de fond, infracțiunea comisă de inculpat are același conținut în cele două legi succesive și nu există diferențe nici în privința pedepsei prevăzute, atât art. 86 alin.2 din OUG nr. 195/2002, cât și art. 335 alin. 1 Cod penal prevăzând pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani, alternativ cu pedeapsa amenzii.

În ceea ce privește starea de recidivă, trebuie menționat că nici potrivit Codului penal din 1969 inculpatului M. V. nu-i putea fi reținută această stare de agravare, deoarece pedepsele care i-au fost aplicate anterior erau mai mici de 6 luni închisoare, nefiind îndeplinite condițiile primului termen al recidivei. Erau incidente potrivit Codului penal din 1969 dispozițiile pluralității intermediare, însă tratamentul sancționator care se impune a fi efectuat nu este cel prevăzut de art. 40 Cod penal din 1969, ci tratamentul special prevăzut de art. 83 Cod penal din 1969, având în vedere că infracțiunea dedusă judecății în prezentul dosar este comisă în termenul de încercare al suspendării condiționate a două pedepse de câte 4 luni închisoare.

În mod greșit instanța de fond nu a procedat la revocarea suspendării condiționate, cu atât mai mult cu cât dispozițiile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2002 prevăd în mod expres faptul că regimul suspendării condiționate a executării pedepsei, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia este cel prevăzut de Codul penal din 1969.

În baza acestor dispoziții legale, instanța trebuia să dispună revocarea suspendării condiționate a executării celor două pedepse de câte 4 luni închisoare, aplicate inculpatului M. V., după care să procedeze la contopirea acestora potrivit dispozițiilor art. 34 lit. b Cod penal din 1969, deoarece au fost aplicate pentru infracțiuni concurente. Ulterior, potrivit art. 83 Cod penal din 1969 trebuia să se dispună executarea pedepsei rezultante la care să se adauge pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în prezentul dosar. Sub aspectul modalității de executare nu se putea dispune decât executarea în regim privativ de libertate, aspect care rezultă atât din conținutul art. 83 Cod penal, cât și din decizia ÎCCJ nr. 1/2011 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii. Prin această decizie, care continuă să-și producă efectele și după . noului Cod penal, s-a statuat că: „Suspendarea condiționată a executării pedepsei nu poate fi dispusă pentru pedeapsa stabilită în cazul săvârșirii în cursul termenului de încercare a unei infracțiuni intenționate sau praeterintenționate, pedeapsă la care a fost cumulată o altă pedeapsă ca urmare a revocării suspendării condiționate a executării acestei din urmă pedepse, chiar în cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 81 din Codul penal; suspendarea condiționată nu poate fi dispusă nici în ceea ce privește pedeapsa rezultantă, obținută prin aplicarea mecanismului prevăzut de art. 83 alin. 1 din Codul penal.”.

În considerentele deciziei, ÎCCJ și-a însușit cele statuate constant în literatura de specialitate respectiv că revocarea suspendării condiționate intervine, cu titlu de sancțiune, pentru nerespectarea obligației de a nu comite o alta infracțiune in interiorul termenului de încercare, un asemenea comportament demonstrând ca infractorul nu a justificat încrederea ce i s-a acordat si nu s-a reeducat. D. consecință, pedeapsa suspendata devine executabila. Totodată, s-a arătat ca în cazul revocării suspendării condiționate a executării pedepsei, ca urmare a comiterii in termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate, nu se poate dispune suspendarea condiționata a executării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere si nici executarea acesteia la locul de munca, pentru ca toate 3 sunt modalități distincte de individualizare a executării pedepsei, iar o noua individualizare ar aduce atingere autorității de lucru judecat.

Raportat la cele de mai sus, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea de Apel va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Orăștie împotriva sentinței penale nr. 104/4 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Orăștie în dosar nr._, pe care o va desființa în parte sub aspectul încadrării juridice a faptei în dispozițiile noului Cod penal, al omisiunii aplicării dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate inculpatului M. V., al individualizării modalității de executare a pedepsei și rejudecând:

Cu aplicarea art. 5 Cod penal se va încadra fapta de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are permisul de conducere anulat în dispozițiile art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.

Va fi menținută pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată de instanța de fond inculpatului M. V. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are permisul de conducere anulat prevăzută de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, cu mențiunea că sub aspectul duratei pedepsei stabilite de către instanța de fond nu au fost formulate critici de către apelant.

În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, raportat la art. 83 Cod penal din 1969 se va dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr.503/15.09.2011 a Judecătoriei A. I. și a pedepsei de 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.627/ 07.11.2011 a Judecătoriei A. I..

Se va constata că infracțiunile pentru care s-au aplicat cele două pedepse de 4 luni închisoare prin sentințele penale sus-menționate sunt concurente și în baza art. 34 lit. b Cod penal din 1969 se vor contopi pedepsele rezultând pedeapsa cea mai grea de 4 luni închisoare.

Se va dispune executarea în întregime a pedepsei de 4 luni închisoare la care se adaugă pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în prezentul dosar, în final inculpatul M. V. urmând să execute în regim privativ de libertate pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 Cod penal din 1969 i se va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei.

Vor fi menținute în rest dispozițiile sentinței penale apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Orăștie împotriva sentinței penale nr. 104/4 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Orăștie în dosar nr._, pe care o desființează în parte sub aspectul încadrării juridice a faptei în dispozițiile noului Cod penal, al omisiunii aplicării dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate inculpatului M. V., al individualizării modalității de executare a pedepsei și rejudecând:

Cu aplicarea art. 5 Cod penal încadrează fapta de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are permisul de conducere anulat în dispozițiile art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.

Menține pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată de instanța de fond inculpatului M. V. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are permisul de conducere anulat prevăzută de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, raportat la art. 83 Cod penal din 1969 revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr.503/15.09.2011 a Judecătoriei A. I. și a pedepsei de 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.627/ 07.11.2011 a Judecătoriei A. I..

Constată că infracțiunile pentru care s-au aplicat cele două pedepse de 4 luni închisoare prin sentințele penale sus-menționate sunt concurente și în baza art. 34 lit. b Cod penal din 1969 contopește pedepsele rezultând pedeapsa cea mai grea de 4 luni închisoare.

Dispune executarea în întregime a pedepsei de 4 luni închisoare la care se adaugă pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în prezentul dosar, în final inculpatul M. V. urmând să execute în regim privativ de libertate pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 Cod penal din 1969 interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei.

Menține în rest dispozițiile sentinței penale apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 februarie 2015.

Președinte, Judecător,

S. I. M. A. P.

Grefier,

D. M. H.

Red. P.A.

Tehnored. D.M.H.

2 ex/01.03.2015

J. Fond F. N.

← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 163/2015....		Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 194/2015. Curtea de Apel ALBA... →

Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 164/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 164/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA