Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 570/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 570/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 02-06-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A. I.

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 570/A/2015

Ședința publică de la 02 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. G.

Judecător A. G. M.

Grefier D. M.

P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. reprezentat prin

M. C. - procuror

Pe rol apelul declarat de inculpatul B. C. P. împotriva sentințelor penale nr. 107/17.02.2015 pronunțată de judecătoria Sibiu în dosar nr. _ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant B. C.-P., asistat de apărătorul ales, avocat C. V..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Se constată că prin încheierea penală nr. 16/A/2015 pronunțată la data de 02.06.2015 de Curtea de Apel A. I. în dosar nr._/306/2014, în baza art. 43 al. 2 lit. c C.p.p. s-a dispus reunirea dosarului nr._/306/2014 al Curții de Apel la prezentul dosar.

Întrebat fiind inculpatul apelant B. C. P. arată că nu dorește să dea declarații în fața instanței de apel și menține declarațiile date.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat C. V., apărătorul ales pentru inculpatul apelant B. C. P., solicită admiterea apelurilor formulate și desființarea sentințelor penale atacate.

Apreciază că sentința penală nr. 107/17.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr. _, pentru prima faptă săvârșită de inculpat, este netemeinică raportat la interpretarea probelor administrate în cauză atât la solicitarea inculpatului dar și a Parchetului, în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată. Precizează că pe fond apărarea a formulat concluzii de achitare în baza art. 396 pct.5 C.pr.pen., raportat la art.16 lit.b C.pr.pen. deoarece exista posibilitatea ca la depistarea în trafic, alcoolemia inculpatului să fi fost de 0,65‰, așa cum de fapt s-a stabilit prin expertiza medico legală inițială efectuată Institutul Național de Medicină Legală M. Minovici, confirmată de Comisia de pe lângă Institutul Național de Medicină Legală.

Critică hotărârea instanței de fond care a apreciat că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptelor, având în vedere contradicțiile dintre declarațiile inițiale ale inculpatului și cele ulterioare, pe baza cărora s-au întocmit cele două rapoarte de expertiză medico legale și ulterior raportul comisiei de control.

Invocă declarația soției inculpatului dată în tomna anului 2012, care este aproape identică cu declarația dată de inculpat, explicația fiind că aceasta a fost dată în biroul polițistului în prezența polițistului și în prezența celor doi. Arată că după trei ani de la acest eveniment, ca urmare a cercetărilor efectuate de P., martorii au fost reaudiați și era normal ca aceștia să nu-și mai amintească, fiind vorba de un eveniment mare, botezul și apreciază că instanța de fond nu a ținut seama de dispozițiile art. 103 C.pr.pen. și nu a aplicat principiul „in dubio pro reo”

În ceea ce privește faptul că instanța, la pronunțarea hotărârii, a reținut că inculpatul a mai fost cercetat în dosare penale pentru fapte de același gen, arată că inculpatul muncește de la vârsta de 8 ani, cu animalele, are 8 clase și săvârșirea acestor fapte poate fi pusă și pe lipsa de cultură generală. Arată că acesta s-a străduit să-și întemeieze propria gospodărie, turme de animale, are o suprafață mare de pământ pe care trebuie să o muncească și apreciază că trimiterea lui după gratii ar fi un dezastru și pentru acest motiv, solicită achitarea inculpatului în baza art. 396 pct.5 C.pr.pen., raportat la art.16 lit.b C.pr.pen.

În ce privește cea de-a doua faptă, săvârșită în vara anului 2013, după relatarea pe scurt a stării de fapt, având în vedere că acel tronson de drum pe care a fost depistat inculpatul, ora la care s-a petrecut evenimentul, faptul că circulația nu era intensă, apreciază că pericolul social este mult redus. Arată că inculpatul a recunoscut fapta și solicită achitarea inculpatului în baza art. 396 pct.5 C.pr.pen., raportat la art.16 lit.b C.pr.pen. arată că inculpatul a înțeles însemnătatea și gravitatea faptelor comise și solicită ca instanța să-i acorde o ultimă șansă.

Reprezentantul Ministerului Public, solicită admiterea apelurilor declarate de inculpat ca urmare a reunirii cauzelor, desființarea parțială a sentințelor penale atacate și făcând aplicarea art.39 C.pen. să se aplice o singură pedeapsa cu amenda în cuantum de 8800 lei, astfel cum rezultă din cumularea celor două amenzi aplicate.

În ceea ce privește susținerile apărării cu privire la prima faptă apreciază că acestea sunt nefondate și în contradicție cu probele obiective administrate în cauză. Arată că pe lângă rezultatele buletinelor de analiză din care rezultă alcoolemia inculpatului la data comiterii infracțiunii, există procesul verbal de constatare a infracțiunii, fiind audiat un martor care a declarat că inculpatul era cel care se afla la volan și emana miros puternic de alcool, precum și declarațiile inculpatului care a declarat că a băut vin cu apă minerală, a refuzat să semneze procesele verbale și apreciază că nu poate fi apreciată ca și credibilă declarația dată de inculpat la momentul la care a solicitat efectuarea expertizei de calcul retroactiv și apreciază că aceste declarații au fost înlăturate corect de către instanța de fond ținând seama și de buletinul de examinare clinică din care rezultă că inculpatul, la momentul prelevării probelor era necoerent și de asemenea consideră că din probele inculpatului rezultă în mod cert vinovăția inculpatului și instanța de fond în mod corect a pronunțat o soluție de condamnare la amendă penală.

În ce privește cea de-a doua faptă, respectiv conducerea fără permis în condițiile în care acesta i-a fost reținut ca urmare a faptei din 12.11.2012, arată că apărările inculpatului, susținute și la acest termen de judecată, sunt nefondate și apreciază că instanța de fond a făcut referire la toate aspectele ridicate și la faptul că inculpatul a avut cunoștință din primul moment că nu mai avea dreptul să conducă autoturismul având în vedere și corespondența efectuată cu acesta și faptul că în data de 12.11.2012 i s-a eliberat o dovadă, fără drept de circulație.

Concluzionând, având în vedere reunirea cauzelor, apreciază că se impune admiterea apelurilor pentru motivul că este mai favorabil să se dispună o singură amendă care urmează să fie adăugată la pedeapsa de trei ani ce urmează să fie revocată în baza art. 86 ind.1 C.pen. anterior.

Inculpatul apelant B. C. P., având ultimul cuvânt, arată că îi pare rău de ceea ce s-a întâmplat.

Instanța reține cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față:

Constată că prin sentința penală nr. 107/17.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr. _ În temeiul art. 386 Cpp, cu aplicarea art. 5 NCp, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului B. C. P., din infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 336 alin. 1 NCp, raportat la art. 41 alin. 1 NCp și art. 5 NCp, în infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată cu aplicarea art. 37 lit. a Cp 1969 și art. 5 NCp.

În temeiul art. 336 alin. 1 NCp, raportat la art. 61 NCp, cu aplicarea art. 41 alin. 1 NCp și art. 5 NCp a fost condamnat inculpatul B. C. P., fiul lui I. și M., născut la data de 10.06.1978 în R., jud. Sibiu, domiciliat în R., ., jud. Sibiu, cu domiciliul procesual ales la Cabinetul domnului avocat C. V., din A. I., Piața I. M. nr. 22, jud. A., CNP_, cetățean român, posesor al C.I. . nr._, studii 8 clase, agricultor, căsătorit, un copil minor, stagiul militar nesatisfăcut, cu antecedente penale – recidivist, agricultor, trimis în judecată în stare de libertate, la pedeapsa de 250 zile-amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, în stare de recidivă postcondamnatorie.

În temeiul art. 61 alin. 2 NCp s-a stabilit un cuantum de 30 lei pentru o zi-amendă, urmând ca inculpatul să plătească o amendă penală de 7.500 lei.

În temeiul art. 63 NCp s-a atras atenția inculpatului asupra faptului că dacă se sustrage cu rea-credință de la executarea amenzii, în tot sau în parte, instanța înlocuiește numărul zilelor amendă neexecutate cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.

În temeiul art. 16 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod penal raportat la art. 96 alin. 4 și alin. 5 NCp s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 498/24.09.2008 a Judecătoriei Sibiu, definitivă prin respingerea apelului la data de 13.01.2009 prin decizia penală nr. 277/2008 a Tribunalului Sibiu, pedeapsă pe care a fost repusă în individualitatea ei, alături de pedepsele accesorii.

În temeiul art. 96 alin. 4 și alin. 5 NCp raportat la art. 43 alin. 1 NCp s-a dispus executarea în întregime a pedepsei de 3 ani închisoare alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 3 ani închisoare și 7.500 lei amendă penală.

În temeiul art. 16 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod penal, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 Cp 1969 și s-au interzis inculpatului ca pedepse accesorii, pe durata executării pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cp 1969, și anume:

- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;

- dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat;

- dreptul de a conduce autovehicule (drepturi interzise inițial prin sentința penală nr. 498/24.09.2008 a Judecătoriei Sibiu, definitivă prin respingerea apelului la data de 13.01.2009 prin decizia penală nr. 277/2008 a Tribunalului Sibiu).

În temeiul art. 272 Cpp, art. 274 alin. 1 Cpp obligă inculpatul la plata sumei de 1.160 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În considerente instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 6617/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu înregistrat pe rolul instanței sub numărul_ s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului B. C. P. pentru săvârșirea infracțiunii de „conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge” prevăzută de art. 336 alin. 1 din Cp cu aplicarea art. 5 NCp și art. 41 alin. 1 NCp.

În actul de sesizare a fost reținută următoarea situație de fapt:

Inculpatul în data de 12.11.2012 a condus un autovehicul pe drumuri publice, având o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv 2,20 gr/l alcool pur în sânge și 2.10 gr/l alcool pur în sânge, conform buletinului de analiza toxicologică alcoolemie nr. IX /a/1530.

Situația de fapt expusă în rechizitoriu se bazează pe următoarele mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală: procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante f. 7 dup; rezultatul alcooltest f. 10 dup; proces verbal de prelevare f. 11 dup; buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. IX/a/1530 f. 13 dup; declarațiile martorilor T. R., B. Chivuța f. 28-32 dup; raport de expertiză medico legală calculul retroactiv al alcoolemiei nr. 1325/IX/a/53/11.03.2013 f. 18; Raport de expertiză medico legală nr. 100/I/2013 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei aparținând INML „M. Minovici” București f. 26 dup; adresa nr. 3035/X/216 din 14.04.2014 aparținând IML Cluj N. f. 21 dup; declarații martori: B. Chivuța, C. Anișoara I., C. P. f. 31 dup; declarațiile suspectului/inculpatului f. 43- 54 dup.

Inculpatul s-a prezentat în fața instanței de judecată și a precizat că nu dorește să fie judecat conform procedurii simplificate de recunoaștere a învinuirii, și înțelege să uziteze de dreptul la tăcere, în fața instanței, precizând că nu dorește să mai dea declarație în fața instanței, întrucât își menține declarația din cursul urmăririi penale, dată în fața procurorului, în prezența apărătorului său ales (la termenul de judecată din 06.10.2014), procedându-se astfel la judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun și la efectuarea cercetării judecătorești.

În cursul judecății s-au depus la dosarul cauzei și s-au administrat: fișa abateri rutiere (f. 17 di), cazier (f. 18 di), sentința penală nr. 498/24.09.2008 a Judecătoriei Sibiu definitivă la data de 13.01.2009 prin decizia penală nr. 277/2008 a Tribunalului Sibiu (f. 20-23 di), declarație de martor Tara M. R. Christian (f. 34-35 di), factură C. achitare contravaloare expertiză 660 lei (f. 47 di), avizul Comisiei Superioare Medico Legale din cadrul INML „M. Minovici” nr. E_ (f. 51 di), note de ședință ale domnului avocat (f. 66-67 di), practica judiciară (f. 70-76 di).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că:

În fapt, la data de 12.11.2012 în jurul orei 01:00 organele de poliție din cadrul Postului de Poliție R. aflându-se în exercițiul atribuțiilor de serviciu au oprit pe . R. un autoturism marca Volkswagen Passat, având nr. de înmatriculare_ care circula din direcția „Curmătură” spre localitatea R..

La volanul autoturismului a fost identificat inculpatul B. C. P. care emana un puternic miros de alcool, motiv pentru care a fost testat cu aparatul alcooltest marca Drager, rezultatul fiind de 0,89 mg/l alcool pur în aerul expirat, aspect petrecut la ora 01:28.

F. de acesta situație, inculpatului i s-a cerut să se deplaseze la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu în vederea recoltării de probe biologice. Ca atare, s-au recoltat două probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. IX/a/1530 din data de 14.11.2012, inculpatul prezenta la prima probă, recoltată la ora 02.10, o alcoolemie de 2,20 gr/l alcool pur în sânge, iar la ce-a de-a doua probă, recoltată la ora 03.10 o alcoolemie de 2,00 gr/l alcool pur în sânge (f. 13 dup).

În cuprinsul buletinului de examinare clinică (f. 12 dup) al inculpatului, s-a consemnat că acesta a consumat „vin”, într-o cantitate de 1 mililitru, în intervalul orar 15⁰⁰-23⁰⁰, concomitent cu mâncare, că nu a luat medicamente, că prezintă o vorbire dizartrică, cu un comportament dezordonat, neorientat în spațiu și în timp, cu atenția neconcentrată, judecata incoerentă, concluzionându-se că inculpatul „este sub influența alcoolului”.

Imediat după evenimentul rutier, la data de 12.11.2012 inculpatul a dat o prima declarație în calitate de făptuitor în fața organului de poliție (f. 54 dup), ocazie cu care a recunoscut că în seara zilei de 11.11.2012 a fost la o petrecere unde a consumat vin cu apă minerală, iar apoi din cauza faptului că soției sale i s-a făcut rău s-a urcat la volanul autoturismului său, conducându-l pe o distanță de aproximativ 200 m fiind oprit ulterior în trafic de agenții de poliție.

În cuprinsul procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f. 7-8 dup), pe care inculpatul a refuzat să îl semneze, s-a consemnat faptul că acesta a declarat că a consumat la o petrecere vin cu apă minerală și fiind obligat să-și conducă soția bolnavă acasă a condus autoturismul, iar la câteva minute a fost oprit de un echipaj de poliție, fiind testat cu aparatul etilotest rezultatul fiind de 0.89 mg/l alcool în aerul expirat.

S-a mai consemnat și faptul că soția inculpatului B. Chivuța a declarat cu ocazia opririi în trafic, că a avut o criză renală fiind bolnavă cronic de rinichi, l-a rugat pe soțul ei să o ducă acasă deși acesta era sub influența băuturilor alcoolice.

Procesul verbal s-a încheiat în prezența martorului asistent Tara M. R. Christian (f. 34-35 di), care audiat fiind și în fața instanței de judecată a susținut că a fost oprit în trafic în 2012 în Șteaza pentru a fi martor, nu și-a mai amintit alcoolemia rezultată, dar și-a menținut declarația de la fila 28 dup, întrucât corespunde adevărului.

La aceeași dată de 12.11.2012 organul de poliție a luat o declarație olografă și soției inculpatului, martora B. Chivuța (f. 31 dup) care a recunoscut că în seara zilei de 11.11.2012 se afla împreuna cu soțul ei la o petrecere. La un moment dat aceasta nu s-a simțit bine, luând astfel hotărârea de a pleca acasă.

Martora a afirmat că în aceea seara, deși soțul ei consumase băuturi alcoolice (vin cu apă minerală) i-a solicitat acestuia să o ducă acasă, fiind o situație excepțională, inculpatul urcându-se astfel la volanul autoturismului marca VW Passat, ulterior fiind depistat de organele de politie, doar cei doi se aflau în mașină, iar viața nu i-a fost pusă în pericol, întrucât soțul ei are experiență de peste 15 ani ca șofer.

În data de 28.01.2013 inculpatul B. C. P. este audiat din nou în prezența apărătorului ales C. V. (f. 50-51 dup), la trei luni de la data faptei, ocazie cu care a revenit asupra declarației inițiale din 12.11.2012, pe care a modificat-o în sensul că a declarat că în data de 11.11.2012 în jurul orelor 14.00 a fost împreună cu soția sa și încă niște prieteni la un botez unde pană la orele 20,00 nu a mâncat și nu a consumat băuturi alcoolice, întrucât soția sa nu se simțea prea bine.

Ulterior în jurul orei 0,30 inculpatul a aflat ca soția sa se simte mai bine, astfel că a consumat cantitatea de aproximativ 300 ml de palincă de casă, mâncând și o porție de salată de boeuf, un grătar de porc cu cartofi si câteva fursecuri.

Toate aceste alimente le-a consumat în intervalul de timp 0:30-0:55.

Tot din declarația inculpatului a mai rezultat că apoi în jurul orei 0:55 a plecat de la petrecere urcându-se la volanul autoturismului său împreună cu soția, martora B. Chivuța în dreapta, iar în spate se aflau martorii C. P. și C. I..

De asemenea, în data de 28.01.2013 cu ocazia audierii, inculpatul a luat la cunoștință de valorile alcoolemiei solicitând totodată efectuarea unui raport de expertiză medico legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei.

Această declarație din cursul urmăririi penale, inculpatul și-a păstrat-o pe tot parcursul cercetărilor, inclusiv în fața instanței de judecată (f. 43, 46-47 dup).

La data de 31.01.2013 prin ordonanța organului de cercetare penală s-a dispus în cauză efectuarea la Institutul de Medicină Legală Cluj-N. a unui raport de expertiză medico legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei, în ordonanță precizându-se aportul de alimente și de alcool consumat de suspect doar din declarația dată de acesta în data de 28.01.2013 în prezența apărătorului ales, fără însă să se țină cont de faptul că inculpatul a declarat la momentul săvârșirii infracțiunii că de fapt a consumat vin cu apă minerală.

Raportul de expertiză medico legală nr. 1325/IX/d/53 din data de 11.03.2013 (f. 18-19 dup), a concluzionat că ținând cont de valorile alcoolemiilor stabilite la analiză și de consumul de băuturi alcoolice declarat, de faza toxicocinetică raportată la intervalul de timp existent între evenimentul rutier și prima recoltare s-a stabilit ca la ora evenimentului rutier 01:00, inculpatul B. C. P. putea avea o alcoolemie mai mare de 0,80 g0/00, cu o valoarea teoretică cuprinsă în intervalul 0,91-1,25 g/0/00 (funcție de starea reală de plenitudine a stomacului).

În apărare, inculpatul a solicitat prin declarația dată la data de 15.09.2013 efectuarea unei contraexpertize la Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici” din București având aceleași obiective.

Conform Raportului de expertiză medico legală nr. 100/i/2013 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei A_ din data de 29.07.2013 (f. 26-27 dup) s-a apreciat că în data de 12.11.2012 la ora 01:00 inculpatul B. C. P. ar fi avut o alcoolemie teoretică în creștere de cca. 0,65g0/00.

Având în vedere că cele două expertize au fost efectuate ținând cont doar de consumul declarat de inculpat cu ocazia audierii sale din data de 28.01.2013 (aproximativ 300 ml de pălincă de casă, mâncând și o porție de salată de beouf, un grătar de porc cu cartofi și câteva fursecuri, în intervalul orar 0:30-0:55), fără a se tine cont de declarația acestuia dată în calitate de făptuitor în data de 12.11.2012, precum și de cea a martorei B. Chivuța, de buletinul de examinare clinică în care se consemnează că inculpatul a consumat vin în intervalul orar 15.00-23.00 și este sub influenta băuturilor alcoolice, cu toată descrierea detaliată de mai sus, s-a revenit în cursul urmăririi penale de către organul de cercetare penală cu o nouă adresă la Institutul de Medicina Legală Cluj N. în vederea efectuării unui alt raport de expertiză medico legală pentru varianta de consum de vin declarată inițial de inculpat.

Din adresa nr. 3035/X/216 din data de 14.04.2014 aparținând IML Cluj N. (f. 21 dup) a rezultat că: „se păstrează concluziile raportului de expertiză medico legală, calculul retroactiv al alcoolemiei nr. 1325/IX/d/53 din 11.03.2013: calculul retroactiv efectuat pe baza valorilor alcoolemiilor stabilite la analiză ținând cont atât de consumul de băuturi alcoolice declarat cât și de faza toxicocinetică, raportată la intervalul de timp existent între evenimentul rutier și prima recoltare, stabilește că la ora evenimentului rutier 01:00 inculpatul B. C. P. putea avea o alcoolemie mai mare decât 0,80g/l alcool pur în sânge cu o valoare teoretică cuprinsă în intervalul 0,95-1,25 g0/00”.

Având în vedere cele două expertize medico legale efectuate la Cluj N. și la București „M. Minovici”, în cursul judecății s-a dispus sesizarea Comisiei Superioare Medico Legale din cadrul Institutului Național de medicină Legală „M. Minovici” București pentru a se exprima cu privire la avizarea uneia dintre cele două expertize.

Prin avizul Comisiei Superioare Medico Legale din cadrul INML „M. Minovici” nr. E_ (f. 51 di) s-a arătat că „aprobă Raportului de expertiză medico legală nr. 100/i/2013 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei A_ din data de 29.07.2013 efectuat la Institutul Național de medicină Legală „M. Minovici” București, având în vedere că în expertiza de la IML Cluj-N. s-a considerat în mod greșit momentul alcoolemiei maxime, care nu poate fi mai târziu de ora 02,10 ora primei recoltări, indiferent de declarația persoanei privind circumstanțele consumului de băutură și alimente”.

Cu toate acestea, Comisia Superioară Medico Legală din cadrul INML „M. Minovici” a ținut să reamintească faptul că printre puținii parametri obiectivi în cazul interpretării retroactive a alcoolemiei sunt valorile acesteia stabilite la analiză, ori diferența dintre cele două valori la interval de 1 oră, 0,20gr/l semnifică faptul că la ora primei recoltări alcoolul se afla la valoarea maximă sau în eliminare, această diferență confirmând obiectiv că de la ora 02,10 alcoolul se afla în faza de eliminare.

Concentrația alcoolului în aerul expirat nu face parte din parametrii luați în calcul la efectuarea expertizei, care are în vedere în mod exclusiv valorile concentrației alcoolului în sânge; alcoolemia se stabilește prin analiza de laborator, iar rezultatul are valoare de certitudine.

Inculpatul audiat în data de 03.07.2014 (f. 43 dup), în prezența apărătorului ales, a declarat că deși nu a consumat vin la momentul săvârșirii infracțiunii, a declarat inițial în acest sens considerând că în această manieră declarația îl va ajuta; totodată a susținut că pe bancheta din spate a autoturismului său în acea seară se aflau și martorii C. P. și C. I..

Cei doi martori propuși de către inculpat, au fost audiați în cursul urmăririi penale (în fața instanței de judecată, inculpatul a precizat că nu solicită reaudierea lor), C. P. (f. 37-39 dup) și C. I. (f. 33-35 dup), aceștia doi declarând că au participat cu inculpatul la acea petrecere din 11.11.2012, dar nu își mai aduc aminte ce alimente sau băuturi a consumat inculpatul, totodată au specificat clar faptul că ei nu au fost în autoturism cu inculpatul în acea seară în care acesta a fost oprit de organele de poliție.

Acest ultim aspect se coroborează cu procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f. 7-8 dup) și cu declarația martorei B. Chivuța (f. 31 dup).

Prin urmare, față de toate aceste susțineri și probe examinate mai sus, instanța a apreciat că atitudinea inculpatului este una nesinceră, pe parcursul derulării cercetărilor, întrucât și-a modificat declarația olografă inițială din 12.11.2012, revenind cu alte amănunte privind consumul de alcool și de alimente pe care instanța le consideră făcute doar în scopul de a se sustrage de la aplicarea legii penale, în condițiile în care inculpatul a susținut aspecte neadevărate inclusiv cu privire la persoanele care se aflau în autoturism în acea seara, în speranța de a-și asigura martori mincinoși care să îi confirme susținerile cu privire la cantitatea de mâncare și alcool consumată la restaurant la acel botez.

Ori martorii audiați au specificat clar faptul că ei nu au fost în autoturism cu inculpatul în acea seară în care acesta a fost oprit de organele de poliție, contrar celor susținute de către inculpatul în toate declarațiile pe care acesta le-a dat în prezența apărătorului său ales.

Mai mult, instanța a reținut faptul că deși inițial în cauză a fost audiată în calitate de martor soția inculpatului B. Chivuța (f. 31 dup) și a susținut că acesta a consumat vin cu apă minerală, aceasta în data de 16.04.2014 nu a mai dorit să facă niciun fel de declarații prevalându-se de prevederile art. 117 alin. 1 lit. b Cpp.

Totodată, instanța a constatat că rezultatul calculului retroactiv al alcoolemiei din contraexpertiza realizată la INML „M. Minovici” București și avizul acordat acestei expertize, nu se coroborează cu valorile rezultate în urma prelevării probelor de sânge, acestea fiind de altfel singurele valori certe în vederea stabilirii gradului de intoxicație etilică, cum a susținut inclusiv Comisia Superioară de Medico Legală și nici cu buletinul de examinare clinică al inculpatului la momentul prelevării celor două probe de sânge, motiv pentru care instanța le va înlătura din materialul probator al cauzei.

Pe de altă parte, instanța a fost de părere că există o concordanță logică între valoarea alcoolemiei rezultată din buletinul de analiză toxicologică, respectiv o alcoolemie de 2,20 gr/l alcool pur în sânge, iar la ce-a de-a doua probă, o alcoolemie de 2,00 gr/l alcool pur în sânge (f. 13 dup) și valoarea alcoolemiei prezente în aerul expirat 0.89 mg/l alcool în aerul expirat.

Nu în ultimul rând, cu privire la atitudinea inculpatului, instanța a reținut faptul că aceeași modalitate de apărare, inculpatul a adoptat-o și în dosarul nr._ al Judecătoriei Sibiu, în care s-a pronunțat sentința penală nr. 498/24.09.2008 a Judecătoriei Sibiu definitivă la data de 13.01.2009 prin decizia penală nr. 277/2008 a Tribunalului Sibiu (f. 20-23 di), în care a revenit asupra declarației sale inițiale, solicitând în prezența avocatului ales calculul retroactiv al alcoolemiei, tocmai pentru a se sustrage de la aplicarea legii penale și pentru a induce în eroare instanța de judecată cu privire la valoarea reală a alcoolemiei de la data săvârșirii faptei.

Pentru toate aceste considerente, instanța nu a reținut apărările inculpatului în sensul că din analiza întregului material probator rezultă un dubiu care i-ar profita, potrivit principiului in dubio pro reo, pentru a se dispune achitarea în temeiul art. 17 Cpp și art. 16 lit. b și c Cpp, note de ședință ale domnului avocat (f. 66-67 di) și nici nu se aplică practica judiciară (f. 70-76 di) depusă la dosar, întrucât aceasta privește o cu totul altă situație de fapt.

În concluzie, instanța a fost de părere că valoarea alcoolemiei avută în vedere în prezenta cauză a fost cea rezultată din buletinul de analiză toxicologică, respectiv de 2,20 gr/l alcool pur în sânge și de 2,00 gr/l alcool pur în sânge (f. 13 dup).

În drept, fapta inculpatului B. C. P., care în data de 12.11.2012, în jurul orei 01:00, a condus autoturismul marca Volkswagen Passat, având nr. de înmatriculare_ din direcția „Curmătură” spre localitatea R., având o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv 2,20 gr. ‰ la ora 02¹⁰ și 2,00 gr. ‰ la ora 03¹⁰ conform Buletinului de analiză toxicologică – alcoolemie nr. IX/a/1530 din 14.11.2012 al Serviciului de Medicină Legală Sibiu, constituie atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de „conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge” prevăzută de art. 336 alin. 1 din Cp, cu aplicarea art. 41 alin. 1 și art. 5 din C.p., în stare de recidivă postcondamnatorie.

Fapta inculpatului a fost săvârșită în cursul termenului de încercare de 6 ani stabilit prin sentința penală nr. 498/24.09.2008 a Judecătoriei Sibiu definitivă la data de 13.01.2009 prin decizia penală nr. 277/2008 a Tribunalului Sibiu (f. 20-23 di), cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani, dispusă pentru același tip de infracțiuni rutiere, conducere sub influența alcoolului (3 ani închisoare) și conducere cu permisul anulat (1 ani închisoare), motiv pentru care sunt incidente prevederile art. 41 alin. 1 Cp cu privire la existența stării de recidivă postcondamnatorie.

Instanța sub aspectul legii penale mai favorabile, in concreto a apreciat că este mai favorabil art. 336 NCp, pedeapsa închisorii fiind alternativă cu cea a amenzii și putându-se dispune de către instanță, amânarea aplicării pedepsei, care nu atrage pentru inculpat alte interdicții sau decăderi din drepturi, precum ar fi atras o soluție de condamnare.

Pentru toate aceste considerente, instanța a apreciat că legea penală mai favorabilă în această situație juridică de ansamblu, aplicată în mod global, potrivit Deciziei Curții Constituționale, este Noul Cod penal.

La individualizarea pedepsei stabilită inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe - art. 336 alin. 1 NCp cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cp și art. 5 Cp, instanța a avut în vedere principiul aplicării legii penale mai favorabile, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 NCp.

Inculpatul a dovedit persistență în manifestarea unui comportament prin care aduce atingere relațiilor sociale referitoare la circulația pe drumurile publice, inclusiv după condamnarea definitivă pentru alte două fapte anterioare, în care inculpatul a beneficiat de clemența legii și i-a fost atrasă atenția asupra conduitei sale, ori inculpatul nu a ținut cont de sentința penală anterioară și a perseverat în săvârșirea infracțiunilor de natură rutieră, fapt care demonstrează o ignorare totală a legii privind circulația pe drumurile publice și o sfidare, totodată, a normelor de conduită socială și morală.

Mai mult, din cuprinsul fișei de abateri rutiere (f. 17 di) a rezultat că are contravenții la regimul circulației, dar și alte 4 dosare penale anterioare pentru același gen de fapte, dintre care una este tocmai condamnarea anterioară care i-a atras starea de recidivă postcondamnatorie, iar celelalte trei sunt infracțiuni pentru care a fost condamnat cu suspendare condiționată, intervenind reabilitarea de drept a inculpatului, dar toate acestea denotă o persistență a inculpatului în săvârșirea faptelor de natură rutieră, o ignorare totală a legii privind circulația pe drumurile publice și o sfidare, totodată, a normelor de conduită socială și morală;

Astfel că instanța raportat la criteriile mai sus amintite și la analiza efectuată, ținând cont de starea de recidivă care atrage revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare și un cumul aritmetic, s-a orientat spre pedeapsa amenzii, în detrimentul pedepsei cu închisoarea, iar în temeiul art. 336 alin. 1 NCp, raportat la art. 61 NCp, cu aplicarea art. 41 alin. 1 NCp și art. 5 NCp va condamna pe inculpatul B. C. P., la pedeapsa de 250 zile-amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, în stare de recidivă postcondamnatorie.

În temeiul art. 61 alin. 2 NCp instanța a stabilit un cuantum de 30 lei pentru o zi-amendă, urmând ca inculpatul să plătească o amendă penală de 7.500 lei.

Pedeapsa de 7.500 lei amendă penală provine din individualizarea efectuată între limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv închisoare de la 1-5 ani sau amendă: 180 - 300 zile-amendă.

În temeiul art. 16 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod penal, care prevede „Măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține și după . Codului penal, până la împlinirea termenului de încercare stabilit prin hotărârea de condamnare”, raportat la art. 96 alin. 4 și alin. 5 NCp, (întrucât în LPANCP nu se face trimitere la art. 86⁴ Cp 1969 pentru revocarea suspendării sub supraveghere, astfel că instanța s-a orientat spre temeiul juridic din NCp), întrucât infracțiunea prezentă a fost săvârșită în cursul termenului de încercare de 6 ani, instanța a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 498/24.09.2008 a Judecătoriei Sibiu, definitivă prin respingerea apelului la data de 13.01.2009 prin decizia penală nr. 277/2008 a Tribunalului Sibiu, pedeapsă pe care o repune în individualitatea ei, alături de pedepsele accesorii.

În temeiul art. 96 alin. 4 și alin. 5 NCp raportat la art. 43 alin. 1 NCp, instanța a dispus executarea în întregime a pedepsei de 3 ani închisoare alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 3 ani închisoare și 7.500 lei amendă penală.

Prin sentința penală nr. 164/09.03.2015 pronunțată de judecătoria Sibiu în dosar nr._/306/2014, în temeiul art. 386 Cod pr.pen. cu aplicarea art. 3 și art. 5 NCp, a fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului B. C. P., din infracțiunea de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în Romania prev. de art. 86 alin.2 din OUG nr.195/2002 rep.cu aplic. art. 37 alin.1 lit. a Cod pen. din 1969 în infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în Romania prev. de art. 335 alin.2 Cod pen.cu aplic. art. 41 alin. 1 NCp în stare de recidivă postcondamnatorie.

În temeiul art. 335 alin. 2 NCp, raportat la art. 61 NCp, cu aplicarea art. 41 alin. 1 NCp art. 5 NCp și art. 396 alin.10 Cod proc.pen. a fost condamnat inculpatul B. C. P. fiul lui I. și M., născ.la data de 10.06.1978 în ., cetățean român, posesor al C.I. . nr._, studii 8 clase, agricultor, căsătorit, un copil minor, stagiul militar nesatisfăcut domiciliat în ., jud. Sibiu, ,având CNP_, cu antecedente penale la pedeapsa de 4.500 lei amendă penală (150 zile-amendă x 30 lei amendă/zi) pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în Romania prev. de art. 335 alin.2 Cod pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 NCp în stare de recidivă postcondamnatorie.

În temeiul art. 63 NCp s-a atras atenția inculpatului că dacă se sustrage cu rea-credință de la executarea amenzii, în tot sau în parte, instanța înlocuiește numărul zilelor amendă neexecutate cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.

În temeiul art. 16 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod penal raportat la art. 96 alin. 4 și alin. 5 NCp s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 498/24.09.2008 a Judecătoriei Sibiu, pronunțata in dosarul nr._ ,definitivă la data de 22.12.2008, prin decizia penală nr. 277/2008 a Tribunalului Sibiu, pedeapsă pe care repus-o în individualitatea ei, alături de pedepsele accesorii.

În temeiul art. 96 alin. 4 și alin. 5 NCp raportat la art. 43 alin.1 NCp s-a dispus executarea în întregime a pedepsei de 3 ani închisoare alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute în final, pedeapsa de 3 ani închisoare și 4.500 lei amendă penală.

- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;

- dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat;

- dreptul de a conduce autovehicule.

- În temeiul art. 272 Cod pr.pen. art. 274 alin. 1 Cod pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 350 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În considerente instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu nr.3456/P/2013, întocmit la data de 13.11.2014, s-a dispus trimiterea în judecată,in stare de libertate,a inculpatului B. C. P. fiul lui I. și M., născ. la data de 10.06.1978 în ., cetățean român, posesor al C.I. . nr._, studii 8 clase, agricultor, căsătorit, un copil minor, stagiul militar nesatisfăcut domiciliat în com. R., ., jud. Sibiu, având CNP_ pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în Romania, prev. de art. 86 alin.2 din OUG nr.195/2002 rep. cu aplic. art. 37 alin.1 lit. a Cod pen. din 1969 rap. la art. 5 din C.p.,

In actul de sesizare s-a reținut în fapt, că la data de 16.06.2013, în jurul orelor 10:42, lucrătorii de poliție din cadrul Biroului Rutier Sibiu, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe . din mun. Sibiu au procedat la oprirea în trafic a autoturismului marca VW, cu nr. de înmatriculare_, la volanul căruia a fost identificat inculpatul B. C. P..

Cu ocazia verificărilor efectuate, organele de poliție au constatat că inculpatul nu are dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice, întrucât are permisul de conducere „reținut” în baza de date, fiind cercetat pentru săvârșirea faptei de „conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge”, prev. de art. 87 alin. 1din OUG nr.195/2002 republicată, comisă la data de 12.11.2012 pe raza loc. R., jud. Sibiu.

Referitor la cele constatate de organele de poliție, inculpatul a declarat la momentul opririi în trafic că a condus autoturismul în cauză pe drumurile publice din mun. Sibiu întrucât avea o urgență. Totodată, acesta a precizat că nu a fost înștiințat cu privire la dosarul penal înregistrat ca urmare a comiterii faptei în data de 12.11.2012, susținând că nu avea cunoștință despre faptul că nu mai are dreptul să conducă autoturisme pe drumurile publice.

S-a reținut ca din adresa nr._/SR din 10.03.2014 rezultă că la data de 16.06.2013 dreptul de conducere al inculpatului B. C. P. figura „cu restricții-reținut”.

De asemenea, prin adresa nr.874/PSR din 13.11.2012 emisă de IPJ Sibiu-Serviciul Rutier inculpatului i s-a adus la cunoștință că în urma reținerii permisului de conducere în data de 12.11.2012 i s-a eliberat dovadă fără drept de circulație și până la soluționarea definitivă a dosarului penal 6617/P/2012 nu mai are dreptul să conducă autoturisme pe drumurile publice.

S-a reținut totodată ca în acest din urmă dosar, prin rechizitoriul din data de 22.07.2014 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. C. P. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin.1 din C.p., cu aplic. art.5 in C.p. și art.41 alin.1 din C.p. cu aplic. art.5 din C.p.

Cunoașterea de către inculpat a faptului că la data de 16.06.2013 nu avea dreptul că conducă autovehicule pe drumurile publice, precum și a existenței dosarului penal nr. 6617/P/2012 a rezultat și din memoriul formulat de către acesta în data de 11.03.2014 la P. de pe lângă Curtea de Apel A. I..

Din acest memoriu a rezultat că inculpatul avea cunoștință despre stadiul cercetărilor în dosarul penal nr. 6617/P/2012, precizând expres că la data de 16.06.2013 „din motive mai mult decât obiective am condus autoturismul proprietate personală înainte de a primi soluția dosarului (6617/P/2012)” și arătând că faptele cercetate în dosarele penale nr. 6617/P/2012 și nr. 3456/P/2013 există, urmând a suporta rigorile legii în condițiile în care va fi găsit vinovat.

Față de cele arătate anterior, s-a apreciat că în data de 16.06.2013, deși avea cunoștință că nu avea dreptul să conducă autoturisme pe drumurile publice, inculpatul B. C. P. s-a urcat la volanul autoturismului marca VW, cu nr. de înmatriculare_ și l-a condus pe drumurile publice din mun. Sibiu.

S-a reținut totodată ca prin procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit la data de 12.11.2012, din dosarul penal înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Sibiu sub nr. 6617/P/2012, având ca obiect infracțiunea de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, s-a constatat că în data de 12.11.2012, ca urmare a săvârșirii infracțiunii anterior precizate, numitului B. C. P. i-a fost reținut permisul de conducere, eliberându-i-se dovada fără valabilitate . nr._. Cu această ocazie inculpatului i s-a adus la cunoștință, în prezența martorului asistent, că nu mai are dreptul că conducă autovehicule pe drumurile publice până la soluționarea cauzei, deși acesta a refuzat să semneze procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante. Aceleași aspecte au rezultat și din raportul întocmit de lucrătorul de poliție din cadrul Poliției Municipiului Sibiu din 12.11.2012, potrivit căruia inculpatul a refuzat să semneze procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante și dovada înlocuitoare a permisului de conducere.

In faza de urmărire penala s-au administrat următoarele mijloace de probă:

proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare f.9 ;
procesele verbale de constatare a infracțiunilor flagrante f.10,11;
adresa nr._/SR din 10.03.2014 emisă de IPJ Sibiu-Serviciul Rutier f.17;
suport CD cu înregistrarea faptei comise de inculpat f.16;
declarațiile inculpatului B. C. P. f.36,38,40,41;
declarațiile martorilor Hunța I. C. (f.31,33) și B. Chivuța (f.34)
înscrisuri (f.18-30).

La termenul din data de 9.03.2015, inculpatul a recunoscut fapta așa cum a fost reținută în sarcina sa și a solicitat ca judecată să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale(decl. fila 38 dos.), astfel încât instanța a încuviințat ca judecata să aibă loc potrivit procedurii simplificate, prevăzute de art. 375 Cpp.

Analizând actele și lucrările dosarului,probatoriul administrat in faza de urmărire penala si necontestat de inculpat, instanța a reținut următoarele:

La data de 16.06.2013, în jurul orelor 10:42, lucrătorii de poliție din cadrul Biroului Rutier Sibiu, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe . din mun. Sibiu au procedat la oprirea în trafic a autoturismului marca VW, cu nr. de înmatriculare_, la volanul căruia a fost identificat inculpatul B. C. P..

Cu ocazia verificărilor efectuate, organele de poliție au constatat că inculpatul nu are dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice, întrucât are permisul de conducere „reținut” în baza de date, fiind cercetat pentru săvârșirea faptei de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art. 87 alin. 1din OUG nr.195/2002 rep. comisă la data de 12.11.2012 pe raza loc. R., jud. Sibiu.

Inculpatul a declarat la momentul opririi în trafic, că a condus autoturismul în cauză pe drumurile publice din mun. Sibiu întrucât avea o urgență. Totodată, acesta a precizat că nu a fost înștiințat cu privire la dosarul penal înregistrat ca urmare a comiterii faptei în data de 12.11.2012, susținând că nu avea cunoștință despre faptul că nu mai are dreptul să conducă autoturisme pe drumurile publice.

Prin adresa nr._/SR din 10.03.2014, s-a comunicat că la data de 16.06.2013, dreptul de conducere al inculpatului B. C. P. figura „cu restricții-reținut”(fila 17 dos.u.p.).

In fata instanței, inculpatul a recunoscut in totalitate savarsirea infracțiunii reținuta in sarcina sa prin actul de sesizare a instanței.

Prin procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit la data de 16.06.2013(filele 10-11 dos.u.p.) s-a arătat ca fiind oprit in trafic inculpatul care se afla la volanul autoturismului marca VW cu nr. de înmatriculare_, care a fost filmat si înregistrat cu aparatul radar circulând cu o viteza peste limita legala,de 74 km/h,in prezenta martorilor asistenți Hunța I. C. și B. Chivuța,in urma verificărilor in baza de date a deținătorilor de permise,s-a stabilit ca inculpatul este posesor al permisului de conducere categoria B,. 00264508B,starea permisului figurând reținut in vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice in urma abaterii savarsite la data de 12.11.2012,conform art.87 alin.1 din OUG 195/2002 rep.

Prin adresa nr.874/PSR din 13.11.2012 emisă de IPJ Sibiu-Serviciul Rutier(filele 25-26 dos.u.p.) inculpatului i s-a adus la cunoștință că în urma reținerii permisului de conducere în data de 12.11.2012 i s-a eliberat dovadă fără drept de circulație și până la soluționarea definitivă a dosarului penal 6617/P/2012 nu mai are dreptul să conducă autoturisme pe drumurile publice.

Martorii Hunța I. C.(decl. filele 31-33 dos. u.p.) și B. Chivuța(soția inculpatului - decl. fila 34 dos. u.p.) au confirmat prin declarațiile lor, aspectele consemnate de organele de poliție în cuprinsul procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante.

Raportat la probatoriul recunoscut si însușit de inculpat, ținând cont și de poziția procesuală exprimată de acesta în conformitate cu art. 375C.p.p., instanța a constatat că acest probatoriu a dovedit existența infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în Romania prev. de art. 86 alin.2 din OUG nr.195/2002 rep.,dar și vinovăția inculpatului în săvârșirea acesteia.

Având în vedere că instanța s-a orientat în prezenta cauză înspre sancțiunea amenzii penale, raportat la condițiile în care poate fi dispusă, instanța a constatat că legea aplicabilă este legea noua, respectiv disp. art. 335 alin.2 Cod pen. Astfel, în temeiul art. 386 Cpp, cu aplicarea art. 3 și art. 5 NCp, a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului B. C. P., din infracțiunea de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în Romania prev. de art. 86 alin.2 din OUG nr.195/2002 rep.cu aplic. art. 37 alin.1 lit. a Cod pen. din 1969 în infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în Romania prev. de art. 335 alin.2 Cod pen.cu aplic. art. 41 alin. 1 NCp în stare de recidivă postcondamnatorie.

In drept: fapta inculpatului B. C. P. care la data de 16.06.2013, în jurul orelor 10:42, a condus autoturismul marca VW cu nr. de înmatriculare_ pe . din mun. Sibiu, având permisul de conducere reținut din data de 12.11.2012, când i s-a întocmit dosar penal și i s-a eliberat dovadă fără drept de circulație, constituie infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în Romania prev. de art. 335 alin.2 Cod pen.cu aplic. art. 41 alin. 1 NCp în stare de recidivă postcondamnatorie.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare, respectiv: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșită (închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda ) reduse ca efect al aplicării art. 396 alin 10 Cpp cu o treime; gradul de pericol social concret al faptei: care este unul ridicat având în vedere faptul că inculpatul a condus autoturismul marca Volkswagen,cu numărul de înmatriculare_, pe drumurile publice din mun. Sibiu deși cunoștea ca avea permisul de conducere suspendat,intrucat era cercetat in dosarul nr.6617/P/2012 al parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu,pentru infracțiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 rep..;natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului: din analiza fișei de cazier judiciar a inculpatului (fila 22 dos.)rezultă că acesta nu se află la prima confruntare cu legea penală, având condamnări anterioare, prin sentința penala nr. 498/24.09.2008 a Judecătoriei Sibiu, pronunțată in dosarul nr._ ,definitivă la data de 22.12.2008 prin decizia penală nr. 277/2008 a Tribunalului Sibiu,fiind condamnat la o pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 6 ani ;conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal: inculpatul după săvârșirea infracțiunii a recunoscut săvârșirea faptei in cursul judecații,și a arătat că regretă cele întâmplate.

Ținând seama de toate acestea, instanța a stabilit pedeapsa amenzii de 4.500 lei amendă penală (150 zile-amendă x 30 lei amendă/zi).

În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, instanța a constatat că, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art. 83 C. pen., pedeapsa stabilită fiind amenda, inculpatul fiind condamnat anterior, prin sentința penala mai sus menționata, inculpatul savarsind infracțiunea de față in cursul termenului de încercare de 6 ani.

Prin urmare, în temeiul art. 16 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod penal raportat la art. 96 alin. 4 și alin. 5 NCp a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 498/24.09.2008 a Judecătoriei Sibiu, pronunțata in dosarul nr._, definitivă la data de 22.12.2008, prin decizia penală nr. 277/2008 a Tribunalului Sibiu, pedeapsă pe care repus-o în individualitatea ei, alături de pedepsele accesorii.

În temeiul art. 96 alin. 4 și alin. 5 NCp raportat la art. 43 alin.1 NCp a dispus executarea în întregime a pedepsei de 3 ani închisoare alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute în final, pedeapsa de 3 ani închisoare și 4.500 lei amendă penală.

Inculpatul B. C. P. a atacat cu apel ambele sentințe.

Întrucât între cele două cauze există o legătură evidentă, prin încheierea penală nr. 16/A/2015 pronunțată la data de 02.06.2015 de Curtea de Apel A. I. în dosar nr._/306/2014, în baza art. 43 al. 2 lit. c C.p.p. s-a dispus reunirea dosarului nr._/306/2014 al Curții de Apel la prezentul dosar.

Prin apărătorul ales inculpatul apelant a solicitat admiterea ambelor apeluri, desființarea sentințelor penale atacate și rejudecând, achitarea sa pentru săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 107/17.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. _ – conducere cu alcool și, ca urmare achitarea sa și pentru cea de-a doua faptă – cea de conducere cu permisul anulat.

În motivarea criticilor formulate se arată că sentința penală nr. 107/17.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr. _, pentru prima faptă săvârșită de inculpat, este netemeinică raportat la interpretarea probelor administrate în cauză atât la solicitarea inculpatului dar și a Parchetului, în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată.

Precizează că pe fond apărarea a formulat concluzii de achitare în baza art. 396 pct.5 C.pr.pen., raportat la art.16 lit.b C.pr.pen. deoarece exista posibilitatea ca la depistarea în trafic, alcoolemia inculpatului să fi fost de 0,65‰, așa cum de fapt s-a stabilit prin expertiza medico legală inițială efectuată Institutul Național de Medicină Legală M. Minovici, confirmată de Comisia de pe lângă Institutul Național de Medicină Legală.

În ce privește cea de-a doua faptă, săvârșită în vara anului 2013, după relatarea pe scurt a stării de fapt, având în vedere că acel tronson de drum pe care a fost depistat inculpatul, ora la care s-a petrecut evenimentul, faptul că circulația nu era intensă, apreciază că pericolul social este mult redus. Arată că inculpatul a recunoscut fapta și solicită achitarea inculpatului în baza art. 396 pct.5 C.pr.pen., raportat la art.16 lit.b C.pr.pen. Inculpatul a înțeles însemnătatea și gravitatea faptelor comise și solicită ca instanța să-i acorde o ultimă șansă.

Curtea de Apel examinând sentințele penale atacate prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că apelurile declarate de inculpatul B. C. P. sunt fondate și vor fi admis, din următoarele considerente:

Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești instanțele au reținut o corectă stare de fapt în ambele dosare.

Astfel s-a reținut în dosarul în care inculpatul a fost acuzat pentru conducere unui autovehicul având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală că la data de 12.11.2012 în jurul orei 01:00 organele de poliție din cadrul Postului de Poliție R. aflându-se în exercițiul atribuțiilor de serviciu au oprit pe . R. un autoturism marca Volkswagen Passat, având nr. de înmatriculare_ care circula din direcția „Curmătură” spre localitatea R..

Instanța de fond a apreciat că faptele au fost dovedite și s-aprobat că inculpatul a săvârșit fapta chiar dacă acesta a negat-o.

În apel inculpatul și-a menținut poziția adoptată de negare a săvârșirii faptei afirmând că există un dubiu care îi profită, dubiu indus de expertizele medico legale efectuate în cauză.

Curtea constată că dimpotrivă, în cauză nu există dubiu că inculpatul a condus autoturismul având o alcoolemie mult peste limita legală. Singura probă certă, științifică, este rezultatul probelor de sânge recoltate inculpatului după ce a fost depistat iar conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. IX/a/1530 din data de 14.11.2012, inculpatul prezenta la prima probă, recoltată la ora 02.10, o alcoolemie de 2,20 gr/l alcool pur în sânge, iar la ce-a de-a doua probă, recoltată la ora 03.10 o alcoolemie de 2,00 gr/l alcool pur în sânge.

Expertizele medico legale efectuate au fost efectuate conform declarațiilor inculpatului care a declarat un anume consum de băuturi alcoolice și mâncare, într-un anume interval de timp și deci acestea se bazează strict pe afirmațiile inculpatului, afirmații neputând avea caracter de probă precum buletinele de analiză a alcoolemiei.

Mai mult, mediat după evenimentul rutier, la data de 12.11.2012 inculpatul a dat o prima declarație în fața organului de poliție (f. 54 dup), ocazie cu care a recunoscut că în seara zilei de 11.11.2012 a fost la o petrecere unde a consumat vin cu apă minerală, iar apoi din cauza faptului că soției sale i s-a făcut rău s-a urcat la volanul autoturismului său, conducându-l pe o distanță de aproximativ 200 m fiind oprit ulterior în trafic de agenții de poliție.

Toate aceste probe se coroborează cu rezultatele alcoolemiei și deci întăresc convingerea că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptei.

Ulterior, inculpatul a înțeles să-și modifice declarațiile referitoare la consumul de alcool, fără a justifica această schimbare, afirmând și că în mașină s-au mai aflat doi martori. Urmare a acestor noi declarații ale inculpatului s-au efectuat expertizele medico legale de calcul retroactiv al alcoolemiei, ale căror rezultate în mod corect instanța de fond nu le-a dat eficiență deoarece, așa cum s-a arătat se bazează pe declarațiile pro causa ale inculpatului.

În plus au fost audiați și martorii propuși de către inculpat, (în fața instanței de judecată, inculpatul a precizat că nu solicită reaudierea lor), C. P. (f. 37-39 dup) și C. I. (f. 33-35 dup), aceștia declarând că au participat cu inculpatul la acea petrecere din 11.11.2012, dar nu își mai aduc aminte ce alimente sau băuturi a consumat inculpatul, totodată au specificat clar faptul că ei nu au fost în autoturism cu inculpatul în acea seară în care acesta a fost oprit de organele de poliție.

Acest ultim aspect se coroborează cu procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f. 7-8 dup) și cu declarația martorei B. Chivuța (f. 31 dup).

Rezultă cert din coroborarea probelor administrate că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de care este acuzat, toate apărările sale încercând doar să conducă spre un dubiu care să-i profite în sensul de a-l exonera de răspunderea penală.

Se mai constată că inculpatul nu se află la prima confruntare cu legea penală pentru săvârșirea unor fapte la legea circulației și de fiecare dată acesta a recurs la aceleași apărări ceea ce confirmă încă o dată nesinceritatea sa.

Referitor la cea de-a doua acuzație instanța de fond a reținut în cauza care face obiectul celui de-al doilea dosar că la data de 16.06.2013, în jurul orelor 10:42, lucrătorii de poliție din cadrul Biroului Rutier Sibiu, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe . din mun. Sibiu au procedat la oprirea în trafic a autoturismului marca VW, cu nr. de înmatriculare_, la volanul căruia a fost identificat inculpatul B. C. P..

Cu ocazia verificărilor efectuate, organele de poliție au constatat că inculpatul nu are dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice, întrucât are permisul de conducere „reținut” în baza de date, fiind cercetat pentru săvârșirea faptei de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art. 87 alin. 1din OUG nr.195/2002 rep. comisă la data de 12.11.2012 pe raza loc. R., jud. Sibiu.

Prin adresa nr._/SR din 10.03.2014, s-a comunicat că la data de 16.06.2013, dreptul de conducere al inculpatului B. C. P. figura „cu restricții-reținut”(fila 17 dos.u.p.).

În fata instanței de fond inculpatul a recunoscut in totalitate savarsirea infracțiunii reținuta in sarcina sa prin actul de sesizare a instanței.

Încadrările juridice date faptelor sunt legale și în mod corect au stabilit că inculpatului îi sunt mai favorabile dispozițiile noii legi penale.

Apelurile inculpatului sunt însă fondate ca urmare a faptului că cele două fapte săvârșite de către inculpat sunt concurente și, după reunirea dosarelor în calea de atac se impune a se aplica o singură pedeapsă.

Curtea apreciază că instanțele de fond au procedat la o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, ținând seama de toate criteriile generale de individualizare, pedepse ce nu se impun a fi modificate.

Față de cele expuse Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit a C.p.p., va admite apelurile declarate de inculpatul B. C. P. împotriva sentințelor penale nr. 107/17.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr. _ și nr. 164/09.03.2015 pronunțată de judecătoria Sibiu în dosar nr._/306/2014, va desființa sentințele penale atacate ca urmare a reunirii dosarului cu nr._/306/2014 la dosar nr._ în faza de apel și procedând la rejudecarea cauzei:

Va menține dispoziția de condamnare a inculpatului la pedeapsa de 250 zile amendă penală pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 336 alin. 1 C.pen. rap. la art. 61 C.pen., cu aplicarea art. 41 și art. 5 C.pen.

Va menține dispoziția se stabilire a unui cuantum de 30 lei/zi amendă, cuantumul total al amenzii fiind de 7500 lei.

Va menține dispozițiile de condamnare a inculpatului la pedeapsa de 150 zile amendă cu valoarea de 30 lei amendă/zi, valoarea amenzii penale fiind de 4500 lei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 335 alin.2 C.pen. cu aplicarea art. 41 și art. 5 C.pen. și cu aplicarea art. 396 alin.10 C.pr.pen.

Se va constata că cele două condamnări s-au dispus pentru două fapte concurente în condițiile art. 38 alin.1 C.pen.

În temeiul art. 39 alin.1 lit. c C.pen. se vor contopi cele două pedepse prin aplicarea pedepsei mai grele de 7500 lei amendă penală la care se va adauga 1/3 din pedeapsa de 4500 lei amendă penală, respectiv 1500 lei, pedeapsa rezultantă fiind de 9000 lei amendă penală.

Vor fi menținute dispozițiile de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale de trei ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 498/2008 a Judecătoriei Sibiu definitivă prin decizia penală nr. 277/2008 a Tribunalului Sibiu și a pedepselor accesorii.

În temeiul art. 96 alin. 4 și 5 C.pen. rap. la art. 43 alin.1 și 2 C.pen. se va dispune executarea pedepsei principale de trei ani închisoare și a pedepselor accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. lit. a teza a II-a, lit. b și c C.pen. 1969 pe durata prev. de art. 71 C.pen. 1969 alături de pedeapsa rezultantă de 9000 lei amendă penală.

Vor fi menținute restul dispozițiilor sentințelor atacate.

În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuieli judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant în dosar nr._ în sumă de 50 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de inculpatul B. C. P. împotriva sentințelor penale nr. 107/17.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._ și nr. 164/09.03.2015 pronunțată de judecătoria Sibiu în dosar nr. _/306/2014.

Desființează sentințele atacate ca urmare a reunirii dosarului cu nr._/306/2014 la dosar nr._ în faza de apel și procedând la rejudecarea cauzei:

Menține dispoziția de condamnare a inculpatului la pedeapsa de 250 zile amendă penală pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 336 alin. 1 C.pen. rap. la art. 61 C.pen., cu aplicarea art. 41 și art. 5 C.pen.

Menține dispoziția se stabilire a unui cuantum de 30 lei/zi amendă, cuantumul total al amenzii fiind de 7500 lei.

Menține dispozițiile de condamnare a inculpatului la pedeapsa de 150 zile amendă cu valoarea de 30 lei amendă/zi, valoarea amenzii penale fiind de 4500 lei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 335 alin.2 C.pen. cu aplicarea art. 41 și art. 5 C.pen. și cu aplicarea art. 396 alin.10 C.pr.pen.

Constată că cele două condamnări s-au dispus pentru două fapte concurente în condițiile art. 38 alin.1 C.pen.

În temeiul art. 39 alin.1 lit. c C.pen. contopește cele două pedepse prin aplicarea pedepsei mai grele de 7500 lei amendă penală la care se adaugă 1/3 din pedeapsa de 4500 lei amendă penală, respectiv 1500 lei, pedeapsa rezultantă fiind de 9000 lei amendă penală.

Menține dispozițiile de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale de trei ani închisoare aplicare inculpatului prin sentința penală nr. 498/2008 a Judecătoriei Sibiu definitivă prin decizia penală nr. 277/2008 a Tribunalului Sibiu și a pedepselor accesorii.

În temeiul art. 96 alin. 4 și 5 C.pen. rap. la art. 43 alin.1 și 2 C.pen. dispune executarea pedepsei principale de trei ani închisoare și a pedepselor accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. lit. a teza a II-a, lit. b și c C.pen. 1969 pe durata prev. de art. 71 C.pen. 1969 alături de pedeapsa rezultantă de 9000 lei amendă penală.

Menține restul dispozițiilor sentințelor atacate.

În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuieli judiciare din apel rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant în dosar nr._ în sumă de 50 lei va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 02.06.2015.

Președinte, Judecător,

D. G. A. G. M.

Grefier,

D. M.

Red./tehn./DG

2e./25.06.2015

Jud. fond C. E. B.;

L. E. O.

← Abuzul în serviciu. Art.297 NCP. Decizia nr. 568/2015. Curtea...		Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 557/2015. Curtea de Apel ALBA... →

Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 570/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 570/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA