Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 124/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 124/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 09-02-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 124/A/2015
Ședința publică de la 9 februarie 2015
PREȘEDINTE: A. P.
Judecător: A. D. B.
Grefier: T. C.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. este reprezentat de procuror - I. N.
Pe rol se află soluționarea apelului penal formulat de inculpatul A. N. împotriva sentinței penale nr. 279/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr. _ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul A. N., personal și asistat de avocat S. S., apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul apelant A. N. învederează că nu dorește să dea declarație în cauză, precizând că își menține declarațiile date anterior.
Instanța pune în vedere participanților să precizeze dacă mai au alte cereri de formulat.
Apărătorul ales al inculpatului apelant și reprezentantul Ministerului Public învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat S. S., apărătorul ales al inculpatului apelant A. N. depune la dosar:
- adresa nr._/16.05.2014 emisă de Serviciul rutier al IPJ A.
- comunicatul de presă al Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. nr. 5310/VIII/3/2013;
- extras de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu referire la dosar nr._ ;
- extrase de pe site-ul Tribunalului M. Cluj – N. cu privire la dosarele nr._ ;_
Susține că extrasele depuse la dosar constituie practică judiciară cu referire la amânarea aplicării pedepsei în spețe cu alcoolemie și victime.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și procedând la o nouă judecare a se dispune amânarea aplicării pedepsei .
În susținerea apelului arată că a solicitat la instanța de fond amânarea aplicării pedepsei întrucât sunt întrunite cerințele legale,respectiv:
- inculpatul și-a menținut poziția de recunoaștere ;
- a formulat cerere de încheiere a unui acord de recunoaștere a vinovăției, pentru a-și păstra permisul de conducere.
Mai învederează că pe parcursul urmării penale, i s-a prelungit inculpatului dreptul de circulație și relevă că pedeapsa aplicată inculpatul nu este mare, însă în raport de caracterizările depuse la dosar, de faptul că acesta se află la prima confruntare cu legea penală, fapt ce reiese din fișa de cazier judiciar, de faptul că are 53 de ani, este șofer profesionist și aceasta este singura meserie pe care o știe și din care trăiește, solicita dispunerea amânării aplicării pedepsei.
Precizează că în situația în care inculpatului i se anulează permisul de conducere, nu-l va mai angaja nimeni.
Concluzionând, arată că teoretic inculpatul se încadrează în dispozițiile legale care prevăd amânarea aplicării pedepsei și în acest sens a depus la dosar și practică judiciară.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului astfel cum a fost susținut de apărătorul inculpatului.
Inculpatul A. N., având ultimul cuvânt solicită admiterea apelului și arată că regretă fapta
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față
Prin sentința penală nr. 279/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ s-au dispus următoarele:
În baza disp. art. 396 al. 2 Cod procedură penală raportat la art. 396 al. 10 Cod procedură penală și art. 61 al. 1, 2, 3 și 4 lit c și art. 5 noul Cod penal a fost condamnat inculpatul A. N., fiul lui I. și A., născut la data de 13.06.1962 în V. de Jos, jud A., domiciliat în V. de Jos, .. 1, jud A., CNP_, cetățean român, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii liceale, de profesie mecanic agricol-șofer, angajat la Societatea Agricolă Vințana, la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2000 lei (echivalentul a 200 zile amendă a câte 10 lei/zi) pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. și ped. de art. 336 al. 1 C penal.
I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 Noul Cod penal, respectiv în caz de neexecutare cu rea credință a amenzii în tot sau în parte, numărul zilelor amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.
În baza disp. art. 272, art. 274 al. 1 Cod procedură inculpatul a fost obligat la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza disp. art. 114 al.1 din OUG 195/2002 raportat la disp. art. 203 al. 1 lit. a din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice aprobat prin HG nr. 1391/2006, s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri la data rămânerii sale definitive la Inspectoratul de Poliție al Județului A. – Serviciul Poliției Rutiere în vederea anulării permisului de conducere al inculpatului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 972/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. a fost trimis în judecată inculpatul A. N. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin.1 C. penal.
În actul de sesizare al instanței, în sarcina inculpatului s-a reținut, în esență, că la data de 23.02.2014, în jurul orelor 01.30, a condus autoturismul marca Kia, cu nr. de înmatriculare_, pe . V. de Jos, în timp ce avea o alcoolemie peste limita legală.
Analizând mijloacele de proba administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarațiile inculpatului A. N.; procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 23.02.2014; buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 515/516/IX/306/307 din 27.02.2014, emis de Spitalul Județean A. – Serviciul de Medicină Legală, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 23.02.2014, în jurul orelor 01.30, organele de poliție au oprit pentru control autoturismul marca Kia, cu nr. de înmatriculare_, condus de inculpatul A. N. pe . V. de Jos.
Întrucât conducătorul auto emana miros de băuturi alcoolice, i s-a cerut să sufle în aparatul alcotest, care a indicat o alcoolemie de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Urmarea acestui rezultat, inculpatul a fost condus la Spitalul Județean A. – Secția Primiri Urgențe, în vederea recoltării probelor biologice de sânge.
Din buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 515/516/IX/306/307 din 27.02.2014, emis de Spitalul Județean A. – Serviciul de Medicină Legală, reiese că la data de 23.02.2014, ora 02.20, inculpatul avea o îmbibație alcoolică de 1,25 g/l alcool pur în sânge la prima probă, respectiv 1,10 g/l la a doua probă, recoltată la ora 03.20.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut fapta comisă.
În drept, s-a constatat că fapta inculpatului A. N. care la data de 23.02.2014, în jurul orelor 01.30, a condus autoturismul marca Kia, cu nr. de înmatriculare_, pe . V. de Jos, în timp ce avea o alcoolemie de 1,25 g/l alcool pur în sânge, constituie infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. 1 din C. pen.
S-a constatat căelementul material al infracțiunii este reprezentat de acțiunea inculpatului de a conduce în data de 23.02.2014, în jurul orei 01.30, autoturismul marca Kia, cu numărul de înmatriculare_, pe . ., din județul A., având în sânge la momentul prelevării mostrelor biologice o îmbibație alcoolică peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge.
Urmarea imediată constă în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice și crearea unei stări de pericol, din cauza aflării pe drumurile publice a unor autovehicule conduse de persoane care, aflându-se sub influența alcoolului, nu mai sunt în plenitudinea aptitudinilor fizice și psihice, au o viteză de reacție scăzută și simțuri diminuate, ce le împiedică să răspundă prompt la situațiile periculoase din trafic.
Fiind o infracțiune de pericol, legătura de cauzalitate între faptă și urmarea produsă rezultă din însăși săvârșirea faptei (ex re).
În ceea ce privește locul săvârșirii, condiție esențială a acestei infracțiuni și care îi întregește conținutul constitutiv, instanța a reținut conducerea vehiculului pe . ., din județul A., drum public în accepțiunea prevăzută de art. 6 punctul 14 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (cale de comunicație terestră […] special amenajată pentru traficul rutier, […] deschisă circulației publice).
Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție indirectă în sensul că, deși inculpatul nu a urmărit crearea unei stări de pericol pentru ceilalți participanți la trafic, acesta a acceptat posibilitatea creării unei asemenea stări virtual periculoase, decurgând din împrejurarea că a condus autovehiculul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prevăzută de lege.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta săvârșită de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 74 Noul Cod penal, instanța a avut în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, orientându-se după criteriile indicate expres de textul legal indicat, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă un grad mediu de pericol social, având în vedere împrejurarea că fapta de conducere pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, deși, nu s-a soldat cu un accident rutier în care să fie implicați alți conducători auto sau cu victime omenești, limita legală a alcoolemiei a fost cu mult depășită (respectiv 1,25 g/l alcool pur în sânge ), inculpatul se deplasa pe drumurile publice la o oră la care traficul rutier și pietonal este diminuat, în jurul orelor 01.30, dar reținând totodată și faptul că, consumul de alcool afectează plenitudinea aptitudinilor fizice și psihice ale unei persoane care a consumat alcool determinând să aibă o viteză de reacție scăzută și simțuri diminuate și o împiedică să răspundă prompt la situațiile periculoase din trafic, coroborate cu vizibilitatea redusă din cauza nopții, dar reținând și motivul comiterii faptei, inculpatul susținând, așa cum a declarat în cursul urmăririi penale, că a condus autoturismul întrucât a fost rugat „de o persoană pe care nu o cunosc după nume, dar cunosc faptul că locuiește în V. de Jos, pe . o duc de urgență până la locuința sa, fiind foarte agitată”, deși inculpatul se afla la Căminul Cultural din localitatea V. de Jos, împreună cu soția sa, iar autoturismul era parcat în fața căminului. În acest context, instanța a reținut faptul că, inculpatul nu avea o relație apropiată cu această persoană rămasă neidentificată în așa fel încât să o determine pe aceasta, deși știa că a consumat alcool să se urce în mașină pentru a o transporta pe această persoană. Ba mai mult, inculpatul nici nu a fost interesat să afle motivul pentru care această persoană i-a cerut să o transporte, iar pentru că în local probabil că erau mai multe persoane, se putea apela la orice altă persoană sau se putea apela la un taxi pentru a se evita această situație,
Instanța a avut în vedere și criteriile referitoare la persoana și conduita inculpatului, respectiv: a avut o atitudine de recunoaștere a faptei ceea ce a condus la soluționarea cu celeritate a cauzei, vârsta de 52 de ani, cetățean român, studii liceale, de ocupație mecanic agricol-șofer, angajat la Societatea Agricolă Vințana, necunoscut cu antecedente penale, nefiind în trecut nici măcar sancționat administrativ (fișa de cazier judiciar-f. 67).
De asemenea, instanța a reținut în sarcina inculpatului și cauza legală de reducere a pedepsei prevăzută de art 396 alin. 10 C.pr.pen. (în consecință, limitele de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită de inculpat vor fi reduse cu o treime în cazul pedepsei închisorii și cu o pătrime în cazul pedepsei amenzii).
În consecință, raportat la criteriile mai sus arătate, instanța l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 200 zile amendă, în cuantumul unei zile amendă stabilit - de 10 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 61 din Noul cod penal, reținând și beneficiul acordat de dispozițiile art. 396 alin. 10 C.pr.pen., ca urmare a recunoașterii vinovăției și a parcurgerii procedurii simplificate, urmând ca în final inculpatul să fie obligat la plata sumei de 2000 lei cu titlu de amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută și pedepsită de art. 336 alin. 1 din Noul cod penal.
Instanța a apreciat că pedeapsa amenzii este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient, apreciind totodată că sancțiunea este una proporțională, inculpatul fiind în măsură să o plătească în cuantumul stabilit de instanță, aspect dedus din împrejurarea că acesta este angajat și a fost asistat în cauză de apărător ales-ale cărui servicii sunt contracost.
În ceea ce privește solicitarea inculpatului de a i se aplica amânarea aplicării pedepsei, instanța, față de considerentele mai sus arătate referitoare la pericolul social al faptei săvârșite, a apreciat că pentru asemenea fapte, respectiv conducerea pe drumurile publice a unui vehicul având o îmbibație alcoolică peste limita legală, aplicarea amânării pedepsei nu s-ar putea face decât în condiții cu totul excepționale, neevidențiate însă în prezenta cauză. Aceasta deoarece în cazul concret din speță, așa cum s-a arătat mai sus, limita legală a alcoolemiei a fost cu mult depășită de inculpat, acesta a transportat în autoturism o altă persoană existând riscul punerii în pericol atât a propriei persoane, a pasagerului, precum și a celorlalți participanți la trafic –conducători auto și pietoni. Or, o astfel de conduită în trafic a inculpatului trebuie descurajată prin aplicarea promptă a sancțiunilor legale amânarea aplicării pedepsei nefiind apreciată de instanță ca fiind suficientă..
În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară, instanța a reținut dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal care prevede că în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele aceesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
Astfel, ținâd cont de textul legal mai sus enunțat și constatând că potrivit art. 66 din Noul cod penal, raportat la art. 67 alin. 1 din Noul cod penal cu referire la art. 65 alin. 1 din Noul cod penal, pedeapsa accesorie se aplică numai în cazul în care instanța a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a), b), și d)-o) iar pedeapsa complementară poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară, instanța a apreciat că nu se impune aplicarea de pedepse complementare inculpatului și prin urmare nu va aplica nici pedepse accesorii.
În continuare s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 din Noul cod penal, respectiv: în caz de neexecutare cu rea-credință a amenzii în tot sau în parte, numărul zilelor amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.
În baza disp. art. 272, art. 274 al. 1 Cod procedură inculpatul a fost obligat la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza disp. art. 114 al.1 din OUG 195/2002 raportat la disp. art. 203 al. 1 lit. a din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice aprobat prin HG nr. 1391/2006, s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri la data rămânerii sale definitive la Inspectoratul de Poliție al Județului A. – Serviciul Poliției Rutiere în vederea anulării permisului de conducere al inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul A. N., solicitând desființarea sentinței apelate și în urma rejudecării să se dispună amânarea aplicării pedepsei de 2000 lei amendă penală.
În susținerea acestei solicitări s-a arătat că inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunii pe tot parcursul procesului penal, a colaborat cu organele judiciare și se află la prima confruntare cu legea penală. Referitor la situația sa familială și socială s-a arătat că inculpatul este cunoscut în comunitate ca o persoană onestă, responsablă, integrată social, astfel cum rezultă și din caracterizarea întocmită de reprezentanții societății în cadru căreia este angajat. Inculpatul a menționat că este angajat în funcția de conducător auto în cadrul . 15 ani și are nevoie de permisul de conducere pentru a câștiga veniturile necesare familiei sale. Inculpatul a arătat că în exercitarea atribuțiilor de serviciu are nevoie de permis deoarece pe toată durata anului agricol efectuează lucrări de secerat, treierat, transport cereale și este singurul angajat care deține cunoștințe de utilizare a utilajelor agricole. S-a făcut referire și la distanța scurtă parcursă de inculpat cu autoturismul, respectiv 200-300 m și la faptul că nu a avut loc niciun eveniment rutier.
Analizând apelul formulat prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie și a motivelor invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Inculpatul A. N. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. 1 Cod penal.
Curtea constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală cauza fiind soluționată prin aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, raportat la poziția exprimată de inculpat care a arătat că recunoaște fapta reținută în actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Probele administrate în faza de urmărire penală au dovedit fără dubiu vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autoturism de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
Reevaluând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, Curtea reține că, în data de 23.02.2014, în jurul orelor 01.30, inculpatul A. N. a condus autoturismul marca Kia, cu nr. de înmatriculare_, pe . V. de Jos, în timp ce avea o alcoolemie de 1,25 g/l alcool pur în sânge.
În privința încadrării juridice a faptei, Curtea constată că instanța de fond a reținut în mod corect că fapta realizează elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. 1 Cod penal.
Hotărârea a fost criticată de către inculpat sub aspectul individualizării modalității de executare a pedepsei. Curtea constată că instanța de fond a apreciat suficientă stabilirea pedepsei amenzii în sarcina inculpatului A. N., dispunând însă executarea acesteia.
Curtea de apel apreciază ca întemeiată solicitarea inculpatului A. N., de a se dispune amânarea aplicării pedepsei în baza art. 83 și următoarele Cod penal, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege în acest sens. Astfel, pedeapsa stabilită este amenda penală, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, și-a manifestat acordul pentru prestarea muncii în folosul comunității, acestea fiind condițiile prevăzute de art. 83 alin. 1 lit. a, b, c Cod penal. Referitor la condiția prevăzută de art. 83 alin. 1 lit. d Cod penal, Curtea constată că, în raport de persoana inculpatului, care nu a fost cercetat până în prezent pentru comiterea unei alte fapte penale, este o persoană integrată în societate, care realizează venituri prin muncă și care a manifestat o atitudine corespunzătoare pe parcursul procesului penal, din care reiese preocuparea sa pentru îndreptarea comportamentului, aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale.
Sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 84 alin. 2 Cod penal referitoare la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită care nu depășește 7 ani și la conduita inculpatului, care nu s-a sustras de la urmărire penală nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului.
Curtea constată că pentru dispunerea amânării aplicării pedepsei legiuitorul a prevăzut în afara condițiilor formale, legate de limita pedepsei închisorii pentru care se poate aplica această instituție și a pedepsei prevăzute de lege, condiții legate în special de persoana infractorului. Odată constatate îndeplinite condițiile formale, respectiv cele prevăzute de art. 83 alin. 1 lit. a Cod penal, respectiv art. 84 alin. 2 Cod penal, atenția trebuie centrată în special asupra persoanei inculpatului. Or, astfel cum s-a arătat anterior, datele existente la dosar în privința inculpatului relevă că săvârșirea prezentei infracțiuni reprezintă un caz izolat în conduita sa, aplicarea imediată a pedepsei nefiind necesară.
Curtea are în vedere și faptul că în concret infracțiunea comisă de inculpat nu prezintă o gravitate excesivă, având în vedere că acesta a condus autoturismul pe drumurile publice la o oră la care traficul nu este intens și nu a cauzat niciun eveniment rutier, fiind oprit în trafic pentru un control de rutină. Nu în ultimul rând pentru a aplicarea instituției prevăzute de art. 83 Cod penal instanța de control judiciar are în vedere și aspectele de ordin personal invocate de către inculpat, referitoare la faptul că permisul de conducere îi este absolut necesar pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, fiind angajat de 15 ani în cadrul aceleiași societăți, unde are o conduită corespunzătoare, aspect confirmat de înscrisurile depuse la dosar. Trebuie menționat că această modalitate de individualizare a pedepsei nu exclude posibilitatea ca unui inculpat să-i fie interzis dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, în acest sens fiind prevăzută obligația de la art. 85 alin. 2 lit. g Cod penal, însă raportat la împrejurările concrete în care a fost comisă infracțiunea relevate anterior, instituirea unei astfel de obligații nu este necesară în cauza de față.
Raportat la cele de mai sus, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea va admite apelul declarat de inculpatul A. N. împotriva sentinței penale nr. 279/27.10.2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._, pe care o va desființa în parte, cu privire la modalitatea de soluționare prin condamnare a acțiunii penale și, rejudecând în aceste limite:
În temeiul art. 396 alin. 4 din noul Cod de procedură penală, va fi menținută pedeapsa de 2.000 lei amendă penală (200 de zile-amendă a câte 10 lei pe zi de amendă) stabilită de prima instanță în sarcina inculpatului A. N. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. 336 alin. 1 din noul Cod penal.
În temeiul art. 83 și art. 84 Cod penal, se va dispune amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
În baza art. 85 alin. 1 din noul Cod penal, se va dispune ca pe durata termenului de supraveghere,inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul A., la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 85 alin. 2 lit. b Cod penal se va dispune ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Comunei Șibot sau în cadrul Primăriei Mun. S. pe o perioadă de 40 de zile lucrătoare.
În baza art. 86 alin. (1) Cod penal se va dispune ca pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul A..
I se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 și art. 89 din noul Cod penal, referitoare la cauzele de revocare și de anulare a amânării aplicării pedepsei.
Va fi înlăturată mențiunea referitoare la aplicarea dispozițiilor art. 114 alin. 1 din OUG 195/2002 cu raportare la art. 203 alin. 1 din HG nr. 1391/2006.
Vor fi menținute în rest, dispozițiile sentinței apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în prezenta procedură, vor rămâne în sarcina acestuia.
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpatul A. N. împotriva sentinței penale nr. 279/27.10.2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._, pe care o desființează în parte, cu privire la modalitatea de soluționare prin condamnare a acțiunii penale și, rejudecând în aceste limite:
În temeiul art. 396 alin. 4 din noul Cod de procedură penală, menține pedeapsa de 2.000 lei amendă penală (200 de zile-amendă a câte 10 lei pe zi de amendă) stabilită de prima instanță în sarcina inculpatului A. N. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. 336 alin. 1 din noul Cod penal.
În temeiul art. 83 și art. 84 Cod penal, amână aplicarea pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
În baza art. 85 alin. 1 din noul Cod penal, pe durata termenului de supraveghere,inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul A., la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 85 alin. 2 lit. b Cod penal pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Comunei Șibot sau în cadrul Primăriei Mun. S. pe o perioadă de 40 de zile lucrătoare.
În baza art. 86 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul A..
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 și art. 89 din noul Cod penal, referitoare la cauzele de revocare și de anulare a amânării aplicării pedepsei.
Înlătură mențiunea referitoare la aplicarea dispozițiilor art. 114 alin. 1 din OUG 195/2002 cu raportare la art. 203 alin. 1 din HG nr. 1391/2006.
Menține, în rest, dispozițiile sentinței apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în prezenta procedură, rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09 februarie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. P. A. D. B.
GREFIER,
T. C.
Red. PA
Tehnored. CT 2 ex/28 februarie 2015
J.F. P. D. E.
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 131/2015. Curtea de Apel ALBA... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 346/2015.... → |
|---|
