Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 113/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 113/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 05-02-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 113/2015
Ședința publică din 05 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. C.
Judecător A. B.
Grefier N. M.
P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. este reprezentat de
Procuror A. P.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de partea civilă F. A. C. împotriva Sentinței penale nr. 41/30.06.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitate părților să se prezinte în instanță, având în vedere că în cauză s-a acordat un ultim termen în vederea împăcării părților.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă pentru apelantul parte civilă F. A. C., apărătorul său ales, avocat T. E., lipsă fiind părțile.
La interpelarea instanței, apărătorul ales al apelantului parte civilă învederează că a încercat să ia legătura cu inculpatul, care le-a promis că până în data de astăzi le va achita suma. Arată că nu au cerut mai mult decât suma cu care inculpatul a fost de acord prin încheierea din 4.12.2014, fila 63 dosar, dar acesta nu venit cu banii și nu a dat nici măcar un telefon, în concluzie i-a mințit.
Instanța pune în discuție aspectul invocat de apărătorul părții civile.
Reprezentanta Parchetului arată că nu are alte cereri de formulat, întrucât era interesul inculpatului să se împace cu partea civilă.
Instanța solicită părților să precizeze dacă mai au alte cereri de formulat.
Apărătorul apelantului parte civilă și reprezentanta Parchetului arată că nu au alte cereri de formulat împrejurare față de care, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Avocat T. E., apărător ales al apelantului parte civilă F. A. C., având cuvântul, solicită admiterea apelului atât pe latură penală cât și pe latură civilă, în sensul de a aplica inculpatului o pedeapsă mai mare față de ce a stabilit instanța de fond și majorarea pretențiilor civile reprezentând daunele materiale și morale a părții civile, avându-se în vedere actele depuse la dosar.
Precizează că suma de 8000 lei reprezintă daunele materiale și morale, adică 5140 lei daune materiale, sumă cheltuită de partea civilă pentru lucrarea dentară, pentru care s-au depus acte la dosar, și diferența până la 8000 lei daunele morale asupra părții civile, plus cheltuielile reprezentând transport, conform bonului fiscal pe care îl depune la dosar.
Apărătorul apelantului parte civilă susține că se poate observa clemența atât a părții civile cât și a instanței de judecată, respectiv Curtea de Apel A. I., în care a fost de acord să se împace pe cale amiabilă. D. dovadă la fila 63 dosar este încheierea de ședință din 4.12.2014 în care inculpatul a fost de acord să-i achite părții civile pretențiile invocate în faza de cercetare și urmărire penală (fila 12 dosarul penal).
Învederează instanței că partea civilă nu a venit cu alte pretenții în plus și a înțeles că inculpatul nu-i poate da până la termenul din ianuarie, acordându-se încă un termen la 5.02.2015, astfel că se poate observa o rea voință a inculpatului. În ceea ce privește actele de violență a acestuia față de partea civilă se poate observa că partea civilă a rămas fără dantură, mai mulți dinți i-au fost rupți fiind nevoie de o lucrare dentară
Reprezentanta Parchetului, solicită admiterea apelului promovat de partea civilă, desființarea sentinței penale nr. 41/2014 a Judecătoriei B., dar numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei.
Cu privire la latura penală apreciază că pedeapsa de 9 luni închisoare, care a fost aplicată de instanța de fond pentru infracțiunea de lovire, este una suficientă pentru a contribui la reeducarea inculpatului cu atât mai mult cu cât s-a și revocat liberarea condiționată, iar restul rămas neexecutat este mult mai mare inculpatul urmând să execute 653 de zile de închisoare.
Cu privire la latura civilă a cauzei arată că, într-adevăr, inculpatul a fost audiat în data de 4.12.2014, când nu a dosit să facă alte precizări, însă a arătat că este de acord cu plata prejudiciului care a fost cauzat în speță.
Având în vedere și înscrisul depus de către parte civilă în fața instanței de apel, solicită acordarea daunelor materiale care au fost solicitate și, de asemenea, și daunele morale, urmând ca instanța să acorde cuantumul solicitat, de 8000 lei.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față,
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 41/30.06.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ a fost condamnat inculpatul P. A., fiul lui M. și I., născut la data de 13.10.1986 în Bârlad, jud. V., cetățean român, studii 4 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără copii, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în B., ., ., apt. 9, jud. Hunedoara, CNP_, recidivist, la:
- 9 (nouă) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 2 din Cod penal din 1968 cu aplicarea art. 37 lit. a din Cod penal din 1968 (comisă la data de 14.02.2013) rap. la art. 5 Cod penal.
În temeiul art. 61 alin. 1 teza a I a din Cod penal din 1968, rap. la art. 5 Cod penal, a fost revocat beneficiul liberării condiționate în ceea ce privește restul de pedeapsă de 653 zile rămase neexecutate din pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 51/13.04.2009 a Judecătoriei B., definitivă prin neapelare (prin revocarea suspendării sub supraveghere pentru pedeapsa de 3 (trei) ani aplicată prin sentința penală 123/2008 a Judecătoriei B. și dispunerea executării ei alături de pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare aplicată prin sentința penală 51/13.04.2009 Judecătoriei B. ), din executarea căruia inculpatul a fost liberat condiționat la data de 31.01.2012.
În temeiul art.39, alin.1, 2 Cod penal din 1968, art. 61 alin. 1 teza a III-a Cod penal din 1968, rap. la art. 5 Cod penal, a fost contopită pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, de 9 (nouă) luni închisoare, cu restul de pedeapsă de 653 zile rămase neexecutate din pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 51/13.04.2009 a Judecătoriei B., urmând ca, în final, acesta să execute pedeapsa cea mai mare, de 653 zile închisoare.
Au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b Cod penal din 1968, pe durata prevăzută de art. 71 alin. 2 Cod penal din 1968.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 2500 lei către partea civilă F. A. C., cu domiciliul în B., ., ., ., cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În data de 19.02.2013, partea vătămată F. A. C. a depus la Poliția B. o plângere penală împotriva inculpatului P. A. pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe, constând în aceea că în data de 14.02.2013 a fost lovit de către inculpat și de către o altă persoană numită R..
Din cercetările efectuate s-a constatat că în seara zilei de 14.02.2013, inculpatul P. A., după o altercație verbală de la distanță în fața Oficiului Poștal din mun. B., l-a urmărit pe partea vătămată, F. A. C., care mergea spre casă și, pe . Școlii Generale „M. S.”, l-a ajuns în jurul orelor 2130 - 2200 și l-a lovit cu pumnul în față și apoi cu picioarele în zona toracică și a feței.
Urmare a loviturilor aplicate, partea vătămată a suferit leziuni vindecabile în 13-14 zile de îngrijiri medicale și i-au fost cauzate fracturi dentare la 4 incisivi superiori, la nivelul coletelor dentare. Prin raportul de expertiză medico-legală nr.165/B/17.04. 2013, întocmit de S.J.M.L. din Spitalul de Urgență D., s-a stabilit că leziunile produse au necesitat, în total, 13-14 zile de îngrijiri medicale și au fost produse prin lovire cu corp dur, iar . dentară reprezintă un prejudiciu estetic temporar, corectabil prin tratament protetic restaurativ și nu constituie sluțire.
Inculpatul, fiind audiat în cursul urmăririi penale, a recunoscut faptul că, în data de 14.02.2013, l-a lovit cu pumnul în față pe partea vătămată și cu picioarele. Totodată inculpatul, în această declarație a arătat că a acționat singur (filele 36-37 dup).
S-a reținut că fapta de lovire sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice, astfel cum a fost descrisă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. și ped. de art. 180 alin. 2 Cod Penal din 1968, text de lege în baza căruia inculpatul urmează să fie condamnat.
În vederea individualizării pedepsei aplicată inculpatului instanța a reținut că, inculpatul a fost trimis în judecată și apoi judecat în conformitate cu prevederile Codului penal din 1968 și Codului de procedură penală din 1968, însă judecata a continuat în conformitate cu prevederile Codului penal și Codului de procedură penală, întrucât, în cursul judecății, a avut loc . Codului Penal, în data de 01.02.2014, instanța a avut în vedere prevederile art. 5 din actualul Cod penal conform căruia în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. Astfel având în vedere prevederile art. 180 alin. 2 Cod Penal din 1968 în comparație cu prevederile art. 193 alin. 1 Cod penal actual precum și prevederile art. 61 Cod penal din 1968, referitor la revocarea liberării condiționate, în comparație cu prevederile art. 104 Cod penal, referitor la aceeași materie, instanța a reținut că prevederile legii vechi sunt mai favorabile inculpatului sub aspectul modului de calcul al pedepselor în cazul revocării liberării condiționate, în condițiile în care limitele de pedeapsă sunt egale. Astfel s-au aplicat, per ansamblu, dispozițiile legii vechi mai favorabile.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, s-au avut în vedere, în condițiile art. 72 Cod penal din 1968, următoarele: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, persoana inculpatului, care nu are antecedente penale.
Totodată, s-a avut în vedere faptul că, deși inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței, acesta a recunoscut comiterea faptelor, în faza de urmărire penală.
Așa fiind, s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 2 din Cod penal din 1968 cu aplicarea art. 37 lit. a din Cod penal din 1968 (comisă la data de 14.02.2013) rap. la art. 5 Cod penal.
În temeiul art. 61 alin. 1 teza a I a din Cod penal din 1968, rap. la art. 5 Cod penal, a fost revocat beneficiul liberării condiționate în ceea ce privește restul de pedeapsă de 653 zile rămase neexecutate din pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 51/13.04.2009 a Judecătoriei B., definitivă prin neapelare (prin revocarea suspendării sub supraveghere pentru pedeapsa de 3 (trei) ani aplicată prin sentința penală 123/2008 a Judecătoriei B. și dispunerea executării ei alături de pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare aplicată prin sentința penală 51/13.04.2009 Judecătoriei B. ), din executarea căruia inculpatul a fost liberat condiționat la data de 31.01.2012.
În temeiul art.39, alin. 1, 2 Cod penal din 1968, art. 61 alin. 1 teza a III- a Cod penal din 1968, rap. la art. 5 Cod penal, a fost contopită pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, de 9 (nouă) luni închisoare, cu restul de pedeapsă de 653 zile rămase neexecutate din pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 51/13.04.2009 a Judecătoriei B., urmând ca,în final, acesta să execute pedeapsa cea mai mare, de 653 zile închisoare.
Au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b Cod penal din 1968, pe durata prevăzută de art. 71 alin. 2 Cod penal din 1968.
Referitor la latura civilă instanța a constatat că partea vătămată F. A. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 8000 lei însă din probele administrate în cauză, instanța a apreciat că partea vătămată a suferit prin activitatea infracțională a inculpatului un prejudiciu de 2500 lei și prin urmare l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 2500 lei către partea civilă F. A. C., cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 274 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat apel partea vătămată F. A. C..
Apelul a fost declarat în termen și a fost motivat în scris.
În motivarea apelului, partea civilă a criticat sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale și civile, solicitând majorarea pedepsei și stabilirea cuantumului despăgubirilor la 8.000 lei, din care suma de 5.140 lei, reprezintă contravaloarea restaurării protetice, iar suma de 2.860 lei daune morale.
Apelul părții civile este parțial fondat, numai sub aspectul laturii civile, din următoarele considerente:
Prima instanță a administrat probele necesare elucidării laturii obiective și subiective a cauzei, reținând corect starea de fapt, din care rezultă că în data de 14.02.2013 inculpatul a lovit-o pe partea vătămată cu pumnul în zona feței, cauzându-i leziuni pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 13-14 zile de îngrijiri medicale.
Raportat la starea de fapt, instanța de fond a făcut o justă încadrare juridică a faptei, potrivit art. 180 alin. 2) Cod penal din 1968, cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal din 1968, precum și o judicioasă individualizare juridică a pedepsei.
Luând în considerare faptul că prima instanță a revocat beneficiul liberării condiționate și a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 653 zile închisoare, instanța de apel apreciază că nu se impune majorarea pedepsei stabilite.
Criticile părții civile, privind cuantumul despăgubirilor, sunt întemeiate di următoarele considerente:
Din raportul de expertiză medico-legală (fila 13 dosar urmărire penală), rezultă că au fost fracturați dinții 12, 11, 21 și 22, fiind necesar tratament protetic restaurativ.
Prin înscrisul eliberat de medic Felser Alfred (fila 21 dosar apel) rezultă că, costul restaurării protetice este de 5.140 lei.
Persoana vătămată faur A. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 8.000 lei.
Instanța de apel apreciază că obligarea inculpatului la suma de 2.860 lei, daune morale, constituie o satisfacție echitabilă pentru acoperirea prejudiciului cauzat de suferința victimei în urma săvârșirii infracțiunii.
Inculpatul prezent în fața instanței de apel nu a dorit să fie audiat, iar în cursul urmăririi penale a recunoscut săvârșirea faptei.
Instanța de apel a acordat mai multe termene pentru împăcarea părților, dar inculpatul nu a dat curs propunerii de împăcare.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 421 alin. 1) pct. 2) lit. a) C.pr.pen., instanța va admite apelul declarat de persoana vătămată-parte civilă F. A. C. împotriva sentinței penale nr. 41/30.06.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, pe care o va desființa doar sub aspectul cuantumului despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat inculpatul P. A. și, rejudecând în aceste limite, va majora cuantumul despăgubirilor civile, la plata cărora a fost obligat inculpatul P. A. către partea civilă F. A. C., de la suma de 2.500 lei la suma de 8.000 lei, reprezentând daune materiale și morale.
Vor fi menținute, în rest, dispozițiile sentinței apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul art. 275 alin. 3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, iar în temeiul art. 276 alin. 6) C.pr.pen., instanța va obliga inculpatul să plătească părții civile suma de 60 lei, reprezentând cheltuieli de transport.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite apelul declarat de persoana vătămată-parte civilă F. A. C. împotriva sentinței penale nr. 41/30.06.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, pe care o desființează doar sub aspectul cuantumului despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat inculpatul P. A. și, rejudecând în aceste limite:
Majorează cuantumul despăgubirilor civile, la plata cărora a fost obligat inculpatul P. A. către partea civilă F. A. C., de la suma de 2.500 lei la suma de 8.000 lei, reprezentând daune materiale și morale.
Menține, în rest, dispozițiile sentinței apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 276 alin. 6 din noul Cod de procedură penală, obligă inculpatul să plătească persoanei vătămate-parte civilă F. A. C. suma de 60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
În baza art. 275 alin. 3 din noul Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2015.
Președinte, Judecător,
L. C. A. B.
Grefier,
N. M.
Red. L.C.
Tehored. NM-2 ex/09.02.2015
Jud fond S.M.B.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 305/2015. Curtea de... | Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 131/2015. Curtea de Apel ALBA... → |
|---|
