Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 787/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 787/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 15-09-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIE PENALĂ Nr. 787/A/2015
Ședința publică de la 15 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător C. M. M.
Grefier L. B.
M. Public - P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. a fost reprezentat de procuror M. C.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul C. M. T. împotriva sentinței penale nr. 585/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant C. M. T. asistat de apărătorul ales, avocat R. M., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Întrebate fiind părțile și reprezentanta parchetului arată că nu au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat R. M., apărătorul ales al inculpatului apelant C. M. T., în baza art. 421 pct. 2 lit. a rap. la art. 396 alin. 5 și art. 16 lit. b C. pen. solicită admiterea apelului și pe cale de consecință achitarea inculpatului având în vedere disp. deciziei 363/2015 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. În ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., prin mandatar Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu solicită respingerea acesteia.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea apelului declarat de inculpatul C. M. T., desființarea sentinței penale atacate cu consecința achitării inculpatului în temeiul art. 16 lit. b cu aplic. art. 25 C. pr. pen.
Având ultimul cuvânt inculpatul C. M. T. solicită admiterea apelului și să se dispună achitarea sa.
CURTEA DE APEL
I. Constată că prin sentința penală nr. 585/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul penal nr._ în baza art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 din C.pen. din 1969, art.5 C.pen. și art.37 lit.a din C.pen. din 1969 a fost condamnat inculpatul C. M. T., fiul lui M. și E., născut la data de 15.01.1967 în Sibiu, jud.Sibiu, domiciliat în Sibiu, Calea Victoriei nr.29, ., cu domicliile procesuale alese în Sibiu, Calea Gusteriei nr.21-23 jud.Sibiu și Sibiu, Calea Dumbrăvii ., CNP_, cetățean român, posesor al C.I. . nr._, studii superioare, inginer, căsătorit, doi copii minori, stagiul militar satisfăcut, recidivist, la 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.86 ind.4 alin.1 din C.pen. din 1969 rap.la art.83 alin.1 din C.pen. din 1969 s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.517/2004 a Judecătoriei Sibiu și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012 rap.la art.71 din C.pen. din 1969 s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, b din C.pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art.19 alin.1, 5 C.proc.pen., art.25 alin.1 C.proc.pen., art.397 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.1357, art.1373 C.civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu și s-a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. T. P. S.R.L., cu sediul în . nr.10, jud.Sibiu, înreg. în Reg../131/2009, CUI_ – prin lichidator judiciar B. I., cu sediul în Sibiu, ..2, jud. Sibiu la plata sumei de 229.059 lei, precum și a dobânzilor și penalităților aferente până la data plății.
În baza art.404 alin.4 lit.c C.proc.pen. a fost menținută măsura sechestrului asigurator instituită de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu prin ordonanța procurorului din data de 20.07.2012 (dosar nr.5368/P/2011) asupra autoutilitarei Bb furgon marca Volkswagen Transporter 70X0A ._ . WV2ZZZ70ZRH128392 aparținând inculpatului.
În baza art.274 alin.1, 3 C.proc.pen. rap.la art.272 alin.1 C.proc.pen. s-a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În considerente instanța de fond a reținut următoarele:
S.C. T. P. S.R.L. a fost înregistrată la Registrul Comerțului Sibiu sub nr.J_ cu obiectul principal de activitate ,,Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale” cod CAEN 4120, de la înființare administrator fiind inculpatul C. M. T..
În perioada septembrie 2009 – octombrie 2011, deși partea responsabilă civilmente, a avut un număr de 58 angajați, a reținut și nu a vărsat la bugetul statului, în termen de 30 de zile de la scadență, impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă, după cum urmează, cauzând un prejudiciu bugetului de stat evaluat la data de 25.11.2011 la suma totală de 254,691 lei, din care:
- impozit pe veniturile din salarii 86.242 lei, din care debit 69.246 lei, dobândă 9.540 lei, penalități de întârziere 9.656 lei;
- CAS asigurați – 106.816 lei, din care debit 85.534 lei, dobândă 11.254 lei, penalități de întârziere 9.658 lei;
- șomaj asigurați 5.054 lei, din care 4.055 lei debit, 539 lei dobândă și 460 lei penalități de întârziere;
- sănătate asigurați – 55.859 lei, din care debit 55.785 lei, dobândă 6.055 lei, penalități de întârziere 5.039 lei.
Accesoriile la debitele menționate au fost calculate până la data intrării în insolvență a părții responsabile civilmente - 30.08.2011.
Din suma totală de 254.691 lei s-a achitat suma de 25.632 lei în perioada 25.11._14, rămânând neachitată suma de 229.059 lei.
În perioada menționată, sumele reprezentând taxe și impozite cu reținere la sursă au fost reținute de către persoana juridică și nu au fost virate bugetului de stat în termen de 30 de zile de la data reținerii, deși societatea a rulat sume de bani care ar fi putut acoperi debitul, mai ales dacă această obligație de plată era respectată la timp.
Obligația calculării și reținerii la sursă a impozitului pe venitul din salarii revine, conform art.57 corelat cu art. 93 din Codul fiscal (Legea nr. 571/2003), pentru beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, acesta virându-se la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Contribuțiile cu reținere la sursă sunt contribuțiile individuale la sistemul național de pensii, contribuțiile individuale la asigurările pentru șomaj și contribuțiile individuale la asigurările de sănătate.
Legislația prevede că persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sunt asigurate obligatoriu în sistemul public, prin efectul legii, angajatorul având obligația de a reține integral din veniturile care constituie bază de calcul și de a vira lunar aceste sume la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul acestuia; legea (263/2010, respectiv 19/2000) mai prevede expres faptul că nereținerea și nevărsarea de către angajatori a contribuției individuale de asigurări sociale constituie stopaj la sursă și generează plata unor penalități, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
Apoi, angajatorii având obligația de a reține și de a vira lunar contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, a cărei cotă se aplică asupra bazei lunare de calcul, reprezentată de venitul brut realizat lunar, în situația persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevăzute la art. 19 din Legea nr. 76/2002.
În fine, potrivit art.215 din Legea nr.95/2006, plătitorii de salarii și alte venituri au obligația virării acestor contribuții, lunar, la bugetul consolidat al statului.
Inculpatul, în cursul urmăririi penale, a recunoscut starea de fapt expusă (filele 227-229), declarațiile sale coroborându-se cu restul probelor administrate în cursul urmăririi penale, după cum urmează:
- documente depuse de D.G.F.P. Sibiu: copiile certificate ale declarațiilor 100, 102, 112 (privind obligațiile de plată la bugetul de stat – impozit pe veniturile din salarii, obligațiile de plată la bugetele asigurărilor sociale și fondurilor speciale – CAS asigurați, CAS angajator, CA pentru accidente de muncă și boli profesionale datorate de angajator, CA pentru șomaj reținută de la asigurați, CAS sănătate asigurați, CAS sănătate angajator (filele 10-66);
- formularele comunicate de partea responsabilă civilmente și balanțele contabile și fișele conturilor contabile aferente perioadei în care sunt evidențiate rulajele și soldurile conturilor în care se înregistrează reținerea contribuțiilor și impozitelor cu reținere la sursă aferente perioadei septembrie 2009 – octombrie 2011, în care sunt evidențiate rulajele și soldurile conturilor în care se înregistrează reținerea contribuțiilor și impozitelor cu reținere la sursă (f.72-219), în care sunt evidențiate rulajele și soldurile conturilor în care se înregistrează reținerea contribuțiilor și impozitelor cu reținere la sursă (cont 444 – impozitul pe salarii, 4312 – contribuțiile personalului la asigurările sociale, 4372 – contribuția personalului la fondul de șomaj, 4314 – contribuția angajaților pentru asigurări sociale de sănătate), precum și rulajele și soldurile conturilor contabile în care se înregistrează numerarul rulat prin societate și viramentele bancare, respectiv contul 531.1 (casa în lei) și contul 512.1 (banca în lei); din toate aceste documente rezultă că în perioada supusă analizei societatea administrată de inculpat a încasat sume de bani suficiente pentru plata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, rulând sume foarte mari de bani;
- adresa nr.947/18.03.2013 a Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu din care rezultă numărul angajaților părții responsabile civilmente în perioada menționată (fila 68);
- fișa din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sibiu a părții responsabile civilmente (67-69 dosar de urmărire penală, filele 95-98, 151-154, 333-336);
- declarația martorei B. A. (persoana care s-a ocupat de întocmirea evidenței contabile a societății, în baza unui contract de prestări servicii aceasta verificând documentele contabile și întocmind declarațiile ce trebuiau depuse la A.N.A.F.; martora a mai declarat că lunar îi aducea la cunoștință inculpatului obligația de a achita contribuțiile cu reținere la sursă (fila 71 dosar de urmărire penală).
În cursul urmăririi penale inculpatul a invocat drept motiv al neplății sumelor datorate bugetului de stat dificultăților financiare cu care se confrunta societatea, în concret neplata sumelor datorate (aproximativ 600.000 lei) părții responsabile civilmente de către o altă societate, în speță S.C. CONCEFA S.A.
Aceste apărări ale inculpatului nu au putut fi însă reținute. Din documentele depuse la dosar a rezultat că pe întreaga perioadă avută în vedere – septembrie 2009 – octombrie 2011 societatea administrată de inculpat a realizat venituri, astfel că se puteau achita sumele datorate cu titlu de impozite și contribuții cu reținere la sursă, iar faptul că societatea a preferat să achite cu prioritate datoriile către diferiți furnizori sau cele cu administrarea firmei, în detrimentul plăților către bugetul de stat, ține doar de o ierarhizare a priorităților pe care le are administratorul și nu îl exonerează pe acesta de obligațiile fiscale, cu atât mai mult cu cât neplata acestora poate avea consecințe deosebit de grave asupra angajaților, în ceea ce privește asigurările de sănătate, contribuțiile la sistemul de pensii etc. Faptul invocat (dar nedovedit) de inculpat că societatea administrată avea de recuperat importante sume de bani de la o altă societate nu are relevanță, câtă vreme în această perioadă partea responsabilă civilmente a desfășurat o activitate comercială realizând venituri și având disponibilul necesar pentru plata impozitelor și contribuțiilor datorate către bugetul de stat, neplata acestora fiind imputabilă inculpatului, care a acționat cu intenție directă, reținând și nevărsând aceste sume, așa cum rezultă din documentele depuse.
S-a mai menționat că reținerea contribuțiilor prevăzute de lege a fost atestată de societatea comercială administrată de inculpat în documentele depuse la organele fiscale. Acțiunea de „reținere” care face parte din latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.6 din Legea nr.241/2005 nu constă într-o acțiune de luare efectivă a sumelor datorate cu titlu de impozite și contribuții cu reținere la sursă din sumele plătite angajaților, ci ea are loc atunci când din salariul brut datorat angajatului, se scad automat aceste sume (el primind doar salariul net), însă sumele nu sunt virate la bugetul de stat sau la bugetul asigurărilor sociale.
Raportul de expertiză contabilă efectuat în cursul judecății la solicitarea inculpatului (filele 204-316) a concluzionat faptul că partea responsabilă civilmente datora bugetului de stat exact sumele menționate în partea de început a stării de fapt reținută de instanță
S-a mai menționat faptul că, deși partea responsabilă civilmente se află în procedura insolvenței din anul 2011 (dosar nr._ la Tribunalul Sibiu - Secția Comercială și de C. Administrativ) fiind numit prin încheierea din 30.08.2011 ca administrator judiciar B. I., dreptul de administrare al inculpatului nu a fost ridicat în cursul perioadei pentru care a fost sesizată instanța de judecată, lichidatorul judiciar fiind numit doar la data de 7.02.2012.
Fapta inculpatului care, în perioada septembrie 2009 – octombrie 2011 în calitate de administrator al S.C. T. P. S.R.L. Sibiu, a reținut contribuțiile cu reținere la sursă pentru salariații pe care i-a avut societatea, reprezentând impozit pe veniturile din salarii, CAS asigurat, șomaj asigurat, sănătate asigurați, pe care nu le-a virat cu intenție în termen de 30 zile, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 254.691 lei, întrunea, la data comiterii, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.
Față de împrejurarea că în perioada cuprinsă între data săvârșirii infracțiunii și data pronunțării prezentei sentințe pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005 – închisoarea de la 1 an la 3 ani sau amenda - a fost modificată prin Legea nr.40/2013, intrată în vigoare la 22.03.2013, în sensul că se prevede ca unică pedeapsă închisoarea de la 1 la 6 ani, instanța a făcut aplicarea art.5 C.pen., referitor la legea penală mai favorabilă, urmând a avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege la data săvârșirii infracțiunii.
Pentru determinarea legii penale mai favorabile în cauza de față instanța a avut în vedere Decizia nr.265/2014 pronunțată de Curtea Constituțională a României, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a constatat că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
Având în vedere această decizie a instanței constituționale, instanța, în vederea aplicării globale a legii penale mai favorabile, a reținut forma continuată de comitere a infracțiunii prevăzută de art.41 alin.2 din C.pen. din 1969 și nu cea prevăzută de art.35 alin.1 din C.pen. actual.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului instanța a avut în vedere prevederile art.72 din C.pen. din 1969 („Criteriile generale de individualizare”):
„(1) La stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
(2) Când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedepse alternative, se ține seama de dispozițiile alineatului precedent atât pentru alegerea uneia dintre pedepsele alternative, cât și pentru proporționalizarea acesteia.”
Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005 este închisoarea de la 1 an la 3 ani sau amenda. Instanța a constatat că fapta inculpatului prezintă un grad mediu de pericol social, fiind comisă în formă continuată, pe parcursul a 26 luni (26 acte materiale), societatea având un număr mare de angajați (58), prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind deosebit de ridicat (254.691 lei) și nerecuperat în proporție de peste 90%. Inculpatul a recunoscut în cursul urmăririi penale comiterea infracțiunii, nu s-a prezentat la judecarea cauzei, are studii superioare, este inginer, este căsătorit, are doi copii minori. Din fișa de cazier judiciar rezultă că prin sentința penală nr.517/2004 a Judecătoriei Sibiu inculpatul a fost condamnat la pedepse de: 1 an închisoare pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, 3 ani închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune și 3 ani închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune cu filă cec, fiindu-i aplicată pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o perioadă de 6 ani, termenul de încercare fiind prelungit la 9 ani prin sentința penală nr.962/2005 a Judecătoriei Sibiu, definitivă la data de 18.08.2005, condamnare față de care infracțiunea din prezenta cauză a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art.37 lit. a din C.pen. din 1969.
Deoarece infracțiunea a fost săvârșită în termenul de încercare de 9 ani al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.517/2004 a Judecătoriei Sibiu (astfel cum a fost prelungit prin sentința penală nr.962/2005 a Judecătoriei Sibiu), instanța, în baza art.86 ind.4 alin.1 din C.pen. din 1969 rap.la art.83 alin.1 din C.pen. din 1969 a revocat suspendarea sub supraveghere a executării acestei pedepse și a dispus executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012 rap.la art.71 din C.pen. din 1969 s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, b din C.pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, inculpatul fiind nedemn să exercite aceste drepturi pe perioada executării pedepsei.
Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale a inculpatului pentru fapta proprie și a părții responsabile civilmente în calitate de comitent pentru fapta propusului, în baza art.19 alin.1, 5 C.proc.pen., art.25 alin.1 C.proc.pen., art.397 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.998 C.civ. din 1864 instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu și a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. T. P. S.R.L., cu sediul în ., jud.Sibiu, înreg.în Reg.._, CUI_ – prin lichidator judiciar B. I., cu sediul în Sibiu, ..2, jud.Sibiu la plata sumei de 229.059 lei, precum și a dobânzilor și penalităților aferente până la data plății.
În baza art.404 alin.4 lit.c C.proc.pen. s-a menținut măsura sechestrului asigurator instituită de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu prin ordonanța procurorului din data de 20.07.2012 (dosar nr.5368/P/2011) asupra autoutilitarei Bb furgon marca Volkswagen Transporter 70X0A ._ . WV2ZZZ70ZRH128392 aparținând inculpatului (filele 224-226 dosar de urmărire penală).
În baza art.274 alin.1, 3 C.proc.pen. rap.la art.272 alin.1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.274 alin.1 C.proc.pen. onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei a rămas în sarcina statului.
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prev. de art. 410 C. pr. pen. inculpatul C. M. T. care a nu a motivat calea de atac declarată dar s-a manifestat în sensul achitării despăgubirilor civile formulate de partea civilă. Deoarece în cursul procedurilor judiciare s-a pronunțat Curtea Constituțională asupra neconstituționalității art. 6 din Legea nr. 241/2005 actualizată a solicitat achitarea pentru că fapta a fost dezincriminată.
III. Examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate și potrivit exigențelor impuse de art. 417 și urm. C. pr. pen., coroborat cu Decizia nr. 363/2015 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial din data de 20 iulie 2015 care a declarat neconstituționalitatea art. 6 din Legea nr. 241/2005, Curtea constată apelul inculpatului C. M. T. fondat pentru următoarele considerente:
Inculpatul C. M. T. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții, cu reținere la sursă, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prin reținere și nevărsare, cu intenție, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen., art.37 lit.a C.pen.și art. 5 NCP.
Prin decizia nr. 363/2015 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial din data de 20 iulie 2015 s-a constatat neconstituționalitatea art. 6 din Legea nr. 241/2005.
Potrivit art. 147 alin. 1 din Constituție dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Curtea de Apel constată că de la momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial s-a împlinit termenul de 45 zile în care prevederile art. 6 din Legea nr. 241/2005 puteau fi puse de acord cu dispozițiile Constituției.
Consecința prevăzută de dispozițiile constituționale menționate anterior este de încetare a efectelor art. 6 din Legea nr. 241/2005, care incriminează fapta de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții, cu reținere la sursă, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005.
Din punctul de vedere al legii penale, încetarea efectelor art. 6 din Legea nr. 241/2005 echivalează cu dezincriminarea faptei de reținere și nevărsare cu intenție cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții, cu reținere la sursă, fiind incidente dispozițiile art. 4 Cod penal, potrivit cărora legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche care nu mai sunt prevăzute ca infracțiuni în legea nouă.
În plan procedural, raportat la situația intervenită sunt incidente dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, ca și caz de neexercitare a acțiunii penale, în prezent fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. M. T. nefiind prevăzută de legea penală.
IV. În consecință, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală Curtea de apel va admite apelul declarat de inculpat și va desființa în întregime hotărârea atacată.
În raport de dispozițiile art. 396 alin. 5 Cod procedură penală cu trimitere la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod procedură penală va achita inculpatul C. M. T., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen. și a art. 13 C. pen.
V. În ceea ce privește latura civilă a cauzei raportat la împrejurarea că doar inculpatul a exercitat cale de atac iar acțiunea civilă se fundamentează pe acțiunea penală pusă în mișcare împotriva acestuia, pe fondul soluției de achitare pronunțată în cauză efect al dezincriminării faptei, Curtea, în baza art. 396 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 25 alin. 5 Cod procedură penală va lăsa nesoluționată acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., prin mandatar Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu.
În baza art. 397 alin. 5 Cod procedură penală va menține măsura sechestrului asigurator instituită de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu prin ordonanța procurorului din data de 20.07.2012 (dosar nr.5368/P/2011) asupra autoutilitarei Bb furgon marca Volkswagen Transporter 70X0A ._ . WV2ZZZ70ZRH128392 aparținând inculpatului, măsură care încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 zile de la pronunțarea prezentei decizii.
VI. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat pentru derularea procedurii în cursul urmăririi penale, al judecății în primă instanță și în apel rămân în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 50 lei, onorariu parțial se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul C. M. T. împotriva sentinței penale nr. 585/03.12.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu, pe care o desființează în întregime și rejudecând:
În baza art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod procedură penală achită pe inculpatul C. M. T., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen. și a art. 13 C. pen.
În baza art. 396 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 25 alin. 5 Cod procedură penală lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., prin mandatar Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu.
În baza art. 397 alin. 5 Cod procedură penală menține măsura sechestrului asigurator instituită de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu prin ordonanța procurorului din data de 20.07.2012 (dosar nr.5368/P/2011) asupra autoutilitarei Bb furgon marca Volkswagen Transporter 70X0A ._ . WV2ZZZ70ZRH128392 aparținând inculpatului,, măsură care încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 zile de la pronunțarea prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat pentru derularea procedurii în cursul urmăririi penale, al judecății în primă instanță și în apel rămân în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 50 lei, onorariu parțial se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 septembrie 2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
E. B. C. M. M.
Grefier
L. B.
Red/tehn CM/LB
17.09.2015/2 exp.
Jud fond A. S.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... → |
|---|
